Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

,,Poporul are întotdeauna dreptate”, editorial de Gheorghe Păun

Vorbim din nou despre Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș”, nr. 12/ 2021

,,Poporul are întotdeauna dreptate”, editorial de Gheorghe Păun

,,Afirmația din titlu nu este, pentru cele ce urmează, un slogan, ci o axiomă. Nenegociabilă așadar. Îmi bazez siguranța (1) pe etimologia mereu invocatei democrații, laitmotiv (real sau demagogic) al întregii vieți politice - demos kratos, puterea poporului, (2) pe vorba latină vox populi, vox dei, (3) pe recurenta amenințare a politicienilor, a opoziției către putere de obicei, cu „să revenim la popor", instanța supremă, la alegeri, anticipate sau nu (4), etc. etc.

Iar regretatul academician Alexandru Surdu afirma tranșant: A spune despre un popor, chiar și în glumă, că nu știe ce face, e o blasfemie, un afront public.
Adaug precizarea că prin popor înțeleg mai mult și altceva decât totalitatea locuitorilor unei țări, nu suma lor aritmetică, ci o entitate calitativ diferită de populație, una care are o cultură de adâncime (termenul lui Johan Galtung), formată/determinată istoric, o memorie care poate fi considerată de tip genetic, profundă și neconștientă, dar care determină feldeința (Cantemir), reacția la încercări a unui popor, are ceva ce seamănă și cu inconștientul colectiv despre care scria Carl Jung. Cum este de presupus, am încontinuu în minte poporul român, dar ocolesc formularea „etnică" a axiomei, pentru a nu provoca încă din titlu reacții nepotrivite unei anumite categorii de cititori - le voi provoca așa ceva, cu siguranță, mai ales celor ce n-au răbdare să parcurgă textul până la capăt, prin adăugirea că afirmația mea este legată de... reticența la vaccinarea anti-Covid, mai precis, de eșecul, aparent, al „campaniei de vaccinare"!
Pentru că-i dau dreptate poporului...
Atenție, nu am aici în vedere o logică medicală, nu sunt deloc un anti-vaccinist (poreclă modernă, presupusă a fi la fel de letală ca ruda ei „conspiraționist"). Pur și simplu, am o axiomă - am convenit că e solidă! - o iau ca punct de plecare și fac inferențe în logica socială (inevitabil, cu un ochi spre ilogica scenă politică).
O enigmă și un miracol e poporul român! Francezul Ferdinand Lot întreba, Gheorghe I. Brătianu i-a răspuns cu aceleași cuvinte (în 1940).
E o enigmă și un miracol și la vreme de pandemie. Sau nu e deloc astfel pentru cine știe măcar câteva versuri eminesciene, că nu degeaba este Poetul un român arhetipal, absolut (Petre Ţuțea), deplin (C. Noica) etc. Și nu versuri mai sofisticate, să zicem, din Glossa sau Scrisori, ci din cele considerate ușurele de către exegeții superficiali, cum ar fi din Revedere (care, surpriză?, împarte cu Glossa constatarea „Vreme trece, vreme vine"). Aș relua ultimele zece versuri din ultima strofă, rețin doar patru, nealăturate: „Ce mi-i vremea, când de veacuri/.../ Și de-i vremea bună-rea,/.../ Iar noi locului ne ținem,/ Cum am fost așa rămânem"...
Lecturați mai departe la adresa cunoscută.....www.curteadelaarges.ro
Acesta fiind doar un fragment din editorial, regalul de-cum începe, cu câteva spicuiri: Horia Bădescu: Cei patru cavaleri ai Apocalipsei; Narcis Zărnescu: Despre amneziile istoriei şi întoarcerea din exil; Florin Horvath: Istoria Daciei, în cinci romane; Ilie Popa: Comandor aviator Ioan Dicescu, martir al regimului communist; Tudorel Urian: Seniori ai culturii - Nicolae Noica: Cultul lucrului bine făcut;Ana Olos: Răscrucea de la Bârlad; Rodica Lăzărescu: Scrisoare pe o frunză de dumbravnic; Aureliu Goci: Nicolae Dan Fruntelată - Baladele Marelui Târg ; Oana­ Lucia Dimitriu: Gravuri de Rembrandt în colecţiile Academiei...
Vă mulțumim și pentru acest număr de revistă, distinse domnule academician Gheorghe Păun, număr care încheie încă un an de pandemie, măcar de-ar ultimul an bolnav de Covid!
(OviDan)

Trimite email
joi, 19 noiembrie 2026 la 21:57:16 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Joi, ne (în)cântă MIRA!

Vă invităm la Hard Rock Cafe, București,
 joi, 19 noiembrie 2026, începând cu ora 21.00,
la un concert extraordinar cu Mira!
Copiii sub 7 ani au intrarea liberă.
Biletele se găsesc în format electronic pe www.iabilet.ro și în magazinele Flanco, Muzica și pe terminalele Selfpay. Online, puteți plăti cu cardul, Paypal, carduri de tichete culturale, pe factură la Vodafone sau Orange.