Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
27 iulie 2026

Programele pentru opționalele de Astronomie la nivel de liceu au fost publicate și se aplică din anul școlar 2026-2027. Patru discipline care urmăresc aceleași competențe generale: „Cerul mai aproape”, „Universul în mișcare”, „Stelele sub lupă”, „Universul și omul – o călătorie existențială”

Programele școlare pentru opționalele de Astronomie care vor fi disponibile la nivel de liceu au fost adoptate printr-un ordin al ministrului Educației și Cercetării, publicat luni în Monitorul Oficial. Programele, introduse pentru clasa a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a, se aplică începând cu anul școlar 2026-2027.

Programele adoptate sunt pentru discipline incluse în Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), anume:
„Astronomie. Cerul mai aproape” – clasa a IX-a
„Astronomie. Universul în mișcare” – clasa a X-a
„Astronomie. Stele sub lupă” – clasa a Xi-a
„Astronomie. Universul și omul – o călătorie existențială” – clasa a XII-a

Potrivit documentului adoptat, „ca disciplină nouă, conform Planurilor-cadru pentru învățământul liceal, cu frecvență zi, aprobate prin OMEC nr. 4350/2025, aceasta se regăsește, ca disciplină de tip opțional ce poate fi inclusă în oferta națională, în Anexa nr. 2 din OMEC nr. 4350/2025 filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică, clasele a IX-a – a XII-a la Note specifice, partea 2) Precizări privind curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ) și în Anexa nr. 3 din același ordin, filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii, clasele a IX-a – a XII-a.
Toate cele patru discipline urmăresc formarea acelorași competențe generale, anume:

Formularea de explicații argumentate pe baza rezultatelor investigării fenomenelor și proceselor cosmice
Analizarea de modele explicative referitoare la structura și evoluția sistemelor în ansamblul Universului
Corelarea de concepte și legi ȘTIAM pentru rezolvarea de probleme și situații-problemă din domeniul astronomiei.
Formularea de opinii argumentate referitoare la explorarea responsabilă a spațiului cosmic...
Citiți mai multe pe Edupedu...

,,Poporul are întotdeauna dreptate”, editorial de Gheorghe Păun

Vorbim din nou despre Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș”, nr. 12/ 2021

,,Poporul are întotdeauna dreptate”, editorial de Gheorghe Păun

,,Afirmația din titlu nu este, pentru cele ce urmează, un slogan, ci o axiomă. Nenegociabilă așadar. Îmi bazez siguranța (1) pe etimologia mereu invocatei democrații, laitmotiv (real sau demagogic) al întregii vieți politice - demos kratos, puterea poporului, (2) pe vorba latină vox populi, vox dei, (3) pe recurenta amenințare a politicienilor, a opoziției către putere de obicei, cu „să revenim la popor", instanța supremă, la alegeri, anticipate sau nu (4), etc. etc.

Iar regretatul academician Alexandru Surdu afirma tranșant: A spune despre un popor, chiar și în glumă, că nu știe ce face, e o blasfemie, un afront public.
Adaug precizarea că prin popor înțeleg mai mult și altceva decât totalitatea locuitorilor unei țări, nu suma lor aritmetică, ci o entitate calitativ diferită de populație, una care are o cultură de adâncime (termenul lui Johan Galtung), formată/determinată istoric, o memorie care poate fi considerată de tip genetic, profundă și neconștientă, dar care determină feldeința (Cantemir), reacția la încercări a unui popor, are ceva ce seamănă și cu inconștientul colectiv despre care scria Carl Jung. Cum este de presupus, am încontinuu în minte poporul român, dar ocolesc formularea „etnică" a axiomei, pentru a nu provoca încă din titlu reacții nepotrivite unei anumite categorii de cititori - le voi provoca așa ceva, cu siguranță, mai ales celor ce n-au răbdare să parcurgă textul până la capăt, prin adăugirea că afirmația mea este legată de... reticența la vaccinarea anti-Covid, mai precis, de eșecul, aparent, al „campaniei de vaccinare"!
Pentru că-i dau dreptate poporului...
Atenție, nu am aici în vedere o logică medicală, nu sunt deloc un anti-vaccinist (poreclă modernă, presupusă a fi la fel de letală ca ruda ei „conspiraționist"). Pur și simplu, am o axiomă - am convenit că e solidă! - o iau ca punct de plecare și fac inferențe în logica socială (inevitabil, cu un ochi spre ilogica scenă politică).
O enigmă și un miracol e poporul român! Francezul Ferdinand Lot întreba, Gheorghe I. Brătianu i-a răspuns cu aceleași cuvinte (în 1940).
E o enigmă și un miracol și la vreme de pandemie. Sau nu e deloc astfel pentru cine știe măcar câteva versuri eminesciene, că nu degeaba este Poetul un român arhetipal, absolut (Petre Ţuțea), deplin (C. Noica) etc. Și nu versuri mai sofisticate, să zicem, din Glossa sau Scrisori, ci din cele considerate ușurele de către exegeții superficiali, cum ar fi din Revedere (care, surpriză?, împarte cu Glossa constatarea „Vreme trece, vreme vine"). Aș relua ultimele zece versuri din ultima strofă, rețin doar patru, nealăturate: „Ce mi-i vremea, când de veacuri/.../ Și de-i vremea bună-rea,/.../ Iar noi locului ne ținem,/ Cum am fost așa rămânem"...
Lecturați mai departe la adresa cunoscută.....www.curteadelaarges.ro
Acesta fiind doar un fragment din editorial, regalul de-cum începe, cu câteva spicuiri: Horia Bădescu: Cei patru cavaleri ai Apocalipsei; Narcis Zărnescu: Despre amneziile istoriei şi întoarcerea din exil; Florin Horvath: Istoria Daciei, în cinci romane; Ilie Popa: Comandor aviator Ioan Dicescu, martir al regimului communist; Tudorel Urian: Seniori ai culturii - Nicolae Noica: Cultul lucrului bine făcut;Ana Olos: Răscrucea de la Bârlad; Rodica Lăzărescu: Scrisoare pe o frunză de dumbravnic; Aureliu Goci: Nicolae Dan Fruntelată - Baladele Marelui Târg ; Oana­ Lucia Dimitriu: Gravuri de Rembrandt în colecţiile Academiei...
Vă mulțumim și pentru acest număr de revistă, distinse domnule academician Gheorghe Păun, număr care încheie încă un an de pandemie, măcar de-ar ultimul an bolnav de Covid!
(OviDan)

Trimite email
joi, 13 august 2026 la 11:48:23 Ora de vară a Europei de Est