Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

,,Poporul are întotdeauna dreptate”, editorial de Gheorghe Păun

Vorbim din nou despre Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș”, nr. 12/ 2021

,,Poporul are întotdeauna dreptate”, editorial de Gheorghe Păun

,,Afirmația din titlu nu este, pentru cele ce urmează, un slogan, ci o axiomă. Nenegociabilă așadar. Îmi bazez siguranța (1) pe etimologia mereu invocatei democrații, laitmotiv (real sau demagogic) al întregii vieți politice - demos kratos, puterea poporului, (2) pe vorba latină vox populi, vox dei, (3) pe recurenta amenințare a politicienilor, a opoziției către putere de obicei, cu „să revenim la popor", instanța supremă, la alegeri, anticipate sau nu (4), etc. etc.

Iar regretatul academician Alexandru Surdu afirma tranșant: A spune despre un popor, chiar și în glumă, că nu știe ce face, e o blasfemie, un afront public.
Adaug precizarea că prin popor înțeleg mai mult și altceva decât totalitatea locuitorilor unei țări, nu suma lor aritmetică, ci o entitate calitativ diferită de populație, una care are o cultură de adâncime (termenul lui Johan Galtung), formată/determinată istoric, o memorie care poate fi considerată de tip genetic, profundă și neconștientă, dar care determină feldeința (Cantemir), reacția la încercări a unui popor, are ceva ce seamănă și cu inconștientul colectiv despre care scria Carl Jung. Cum este de presupus, am încontinuu în minte poporul român, dar ocolesc formularea „etnică" a axiomei, pentru a nu provoca încă din titlu reacții nepotrivite unei anumite categorii de cititori - le voi provoca așa ceva, cu siguranță, mai ales celor ce n-au răbdare să parcurgă textul până la capăt, prin adăugirea că afirmația mea este legată de... reticența la vaccinarea anti-Covid, mai precis, de eșecul, aparent, al „campaniei de vaccinare"!
Pentru că-i dau dreptate poporului...
Atenție, nu am aici în vedere o logică medicală, nu sunt deloc un anti-vaccinist (poreclă modernă, presupusă a fi la fel de letală ca ruda ei „conspiraționist"). Pur și simplu, am o axiomă - am convenit că e solidă! - o iau ca punct de plecare și fac inferențe în logica socială (inevitabil, cu un ochi spre ilogica scenă politică).
O enigmă și un miracol e poporul român! Francezul Ferdinand Lot întreba, Gheorghe I. Brătianu i-a răspuns cu aceleași cuvinte (în 1940).
E o enigmă și un miracol și la vreme de pandemie. Sau nu e deloc astfel pentru cine știe măcar câteva versuri eminesciene, că nu degeaba este Poetul un român arhetipal, absolut (Petre Ţuțea), deplin (C. Noica) etc. Și nu versuri mai sofisticate, să zicem, din Glossa sau Scrisori, ci din cele considerate ușurele de către exegeții superficiali, cum ar fi din Revedere (care, surpriză?, împarte cu Glossa constatarea „Vreme trece, vreme vine"). Aș relua ultimele zece versuri din ultima strofă, rețin doar patru, nealăturate: „Ce mi-i vremea, când de veacuri/.../ Și de-i vremea bună-rea,/.../ Iar noi locului ne ținem,/ Cum am fost așa rămânem"...
Lecturați mai departe la adresa cunoscută.....www.curteadelaarges.ro
Acesta fiind doar un fragment din editorial, regalul de-cum începe, cu câteva spicuiri: Horia Bădescu: Cei patru cavaleri ai Apocalipsei; Narcis Zărnescu: Despre amneziile istoriei şi întoarcerea din exil; Florin Horvath: Istoria Daciei, în cinci romane; Ilie Popa: Comandor aviator Ioan Dicescu, martir al regimului communist; Tudorel Urian: Seniori ai culturii - Nicolae Noica: Cultul lucrului bine făcut;Ana Olos: Răscrucea de la Bârlad; Rodica Lăzărescu: Scrisoare pe o frunză de dumbravnic; Aureliu Goci: Nicolae Dan Fruntelată - Baladele Marelui Târg ; Oana­ Lucia Dimitriu: Gravuri de Rembrandt în colecţiile Academiei...
Vă mulțumim și pentru acest număr de revistă, distinse domnule academician Gheorghe Păun, număr care încheie încă un an de pandemie, măcar de-ar ultimul an bolnav de Covid!
(OviDan)

Trimite email
duminică, 15 februarie 2026 la 01:42:49 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Bucurie sinceră!

Astăzi e 14 februarie!
Uraaaaaa!
Elle-Bella... cu siguranță, e îndrăgostită!
La Grădi 52, a făcut o nouă descoperire.
Liana i-a vrăjit din nou!