Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate

Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate

Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

„Drama românilor deportați din satul Livada și din Nordul Ardealului (1940-1944)” şi „Osemintele eroilor martiri de pe raza comunei Nojorid și a județului Bihor”

Joi, la Livada de Bihor, la 100 de ani de existență a localității, s-a desfășurat simpozionul


„Drama românilor deportați din satul Livada și din Nordul Ardealului (1940-1944)” şi „Osemintele eroilor martiri de pe raza comunei Nojorid și a județului Bihor”
Ec. Ioan Chivari, fost primar, actualmente consilier local, a organizat joi (25 noiembrie 2021), la Căminul Cultural din Livada de Bihor, satul natal al consilierului, simpozionul „Drama românilor deportați din satul Livada și din Nordul Ardealului (1940-1944)" şi „Osemintele eroilor martiri de pe raza comunei Nojorid și a județului Bihor".

Invitații speciali ai manifestării au fost: lector univ. dr. Cristina Liana Puşcaş, doctor în istorie, col. (r.) dr. Constantin Moşincat, istoric militar și lector univ. dr. Augustin Ţărău, muzeograf.

În cuvântul de deschidere, domnul ec. Ioan Chivari, inițiatorul unui ciclu de acțiuni evocatoare dedicate marcării și cinstirii centenarului satului Livada, a mulțumit distinșilor invitați, dar și consătenilor, precum și oficialităților prezente, foști și actuali senatori și deputați, prieteni de la ,,Vatra Românească", primari și consilieri, prefecți sau inspectori școlari generali...

,,Onorată asistență, dragi consăteni, dați-mi voie să vă mulțumesc pentru prezență.

Trăim astăzi un moment special în viața satului nostru. Este primul simpozion organizat în satul Livada de Bihor, dedicat în bună parte istoriei satului nostru. Sunt bucuros că ați răspuns invitației noastre și vă mulțumesc tuturor pentru acest gest. Ce vom afla noi astăzi aici sunt clipe de aducere aminte a unor momente frământate din istoria satului nostru. Sunt clipe de cinstire pentru cei mai vârstnici din sat care au suferit doar pentru că erau români...

Ce cred eu despre tematică și ce doresc eu să aflu de la invitații noștri.

După părerea mea, Dictatul de la Viena, din august 1940, este o pată veșnică pe obrazul elitei românești din acea perioadă. La 81 de ani de la Dictatul de la Viena, rămâne fără un răspuns concludent întrebarea: Trebuia România să cedeze Ardealul de Nord în favoarea Ungariei, fără să tragă un foc de armă?

În continuare , vorbitorul a arătat ce a făcut personal ,,pentru a le apăra interesele celor 396 de ființe deportate" din satul natal (,,în sală fiind prezenți și deportați care au 88 de ani, 86, 85 de ani"). Prima mea intervenție a fost o Scrisoare deschisă, în 2001, adresată prim-ministrului de atunci, Adrian Năstase și prefectului județului. În numele locuitorilor din satul Livada, le explic că în urma Dictatului de la Viena, satul Livada, pe-atunci purtând denumirea de Regele Ferdinand, a fost ocupat de trupele horthyste, care au instaurat administrația maghiară. În octombrie 1940, cu o singură excepție, toată populația satului a fost expulzată peste linia de demarcație stabilită la Viena. Expulzarea s-a făcut în condițiile în care românii nu au putut lua cu ei decât câteva haine și hrană... Conform Ordonanței din 1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate, iar cei deportați nu figurau! De aceea, am lansat un strigăt de durere în numele celor 396 de oameni deportați, să-și primească drepturile" (...). La insistențele noastre, și deputații noștri, de exemplu deputatul Popa Cornel, cunoscând situația satului Livada, s-a bătut și a susținut în Parlamentul României să-și primească pensie și cei 396 de oameni deportați. Legat de eroi, ce am făcut noi. În perioada cât am fost primar, împreună cu școlile, cu parohiile, am întreținut mormintele, le-am pus flori și am împrejmuit cimitirele (...). Vreau să vă spun că în comuna Nojorid sunt trei gropi comune cu eroi, în cea din Leș sunt 388, în cea din Păușa - 221, iar la Chișirid - 223; deci peste 800 de eroi în cele două războaie mondiale își dorm somnul de veci în cele trei gropi comune". În memoria acestor eroi, de patru ani, domnia sa, împreună cu col (r.) dr. Constantin Moșincat și sculptorul Paina Dumitru, a acționat pentru sensibilizarea oficialităților județene în a acorda sprijin pentru derularea unor proiecte, precum: amenajarea Parcului istoric al cazematei și a unui Panteon al eroilor căzuți la datorie; refacerea unei cazemate, cu dotare completă; un Centru info-turistic, format din săli de proiecție și documente video tematice; un Complex cultural-sportiv recreativ; circuitul cazematelor pe bicicletă în toate satele comunei și în Oradea, iar parcul să fie inclus în programul ,,Școala altfel".

Și mai are pe suflet și în plan dl economist Ioan Chivari să susțină financiar (din indemnizația sa de consilier) doi studenți masteranzi de la Universitatea din Oradea să se documenteze la Arhivele Naționale din București pentru a scrie lucrări de cercetare pe tema deportaților și eroilor din Livada și din județul Bihor.

Lucruri cutremurătoare

Răspunzând întrebărilor puse de domnul ec. Ioan Chivari, domnul muzeograf dr. Augustin Ţărău s-a referit, pentru început, la situația României în preajma Dictatului de la Viena. Potrivit unor istorici și cercetători, se vehiculează ideea că ,,Primul Război Mondial nu s-a terminat odată cu Conferința de pace de la Paris, și cum că Al Doilea Război ar fi o continuare. A fost o pace imperfectă, care a lăsat o serie de lucruri nerezolvate (...). Prin Dictatul de la Viena, noi, Bihorul am pierdut în Plasa Aleșd - 39 de localități, în Plasa centrală, Oradea - 33, Marghita - 44, Salonta - 10, Săcuieni -11, Sălard - 29, Tileagd - 17. Intră în componența Ungariei 185 de localități, cu o populație de 322.331 de locuitori. Trebuie să amintesc că Bihorul, multă vreme, a fost cel mai mare județ din Ungaria, și pe vremea Austro-Ungariei... Noi am fost ducat, am fost țară... Pierdem 82 de circumscripții notariale cu 182 de comune rurale. Nouă ne mai rămân în partea românească a Bihorului 238 de comune rurale, plus comuna urbană Beiuș. Dincolo, pe vremea respectivă, doar Salonta mai era oraș (...). Până în octombrie 1941, s-au înregistrat la Binș (Beiuș) 11.257 de refugiați, toți bihoreni".

,,De la daci, avem o moștenire testamentară"...

după cum aveam să aflăm din cuvântul istoricului militar col (r.) Constantin Moșincat.

,,Câmpul de luptă a fost deschis de prietenul Augustin Țărău... În opinia mea, toți cei care au suferit o rigoare, anume, în acele timpuri, trebuie considerați eroi. Pentru că eroi au fost strămoșii noștri alungați de la vetrele lor și s-au întors înapoi la vetrele lor. Au reclădit de fiecare dată în decursul istoriei milenare de câte ori a trebuit (...). De la daci avem o moștenire testamentară și care spune că țara trebuie lăsată întreagă urmașilor și care mai spune despre acest spirit al nostru nemuritor; nemuritor, pentru că ne considerăm că suntem pe veci stăpâni pe aceste teritorii (...). 1940 a fost un an nodal pentru istoria acestor locuri... Și îi răspund domnului Chivari la întrebare: Avea regele dreptul să cedeze? NU! este răspunsul meu. Și se bazează pe Constituția pe care Carol a făcut-o în 1938, în februarie, pe care a adoptat-o și care spune: ,,El, regele, capul oștirii, este dator a ordona armatei să se bată". Ei, bine, Carol nu a făcut acest lucru...

Apoi, actul de la 23 august 1944 este un act de eroare politică, extraordinar de păguboasă, din nou, pentru Armata Română și pentru poporul român... În aceste condiții, Armata Română ce pățește: 170.000 de oameni sunt arestați. Am mărturia unor veterani de război din acele vremuri. De patru ori, a fost luat prizonier de la Iași și până la Galați (...). Am călătorit prin multe arhive, am descoperit acolo spiritul locului și spiritul oamenilor. În Al Doilea Răzbui, după povestea cedării fără luptă, vine vestea întoarcerii armelor, în 1944. Într-o carte, 30 de zile în fața morții. Bătălia pentru Oradea. Așa s-a întâmplat ca în gropile comune, în care sunt feciori de-ai noștri, sunt din Divizia Tudor Vladimirescu, despre care eronat s-a spus că a fost o divizie de voluntari bolșevici. NU! Au fost toți soldați români recrutați din Armata a III-a, care fusese încercuită, a generalului Lască...

Rostul nostru este, chiar în vorbirea mea de astăzi, este acela de a reconstitui această pagină glorioasă. De a ne închina în fața lor și de a face ceva pentru acești eroi", a conchis istoricul militar.

,,Mie îmi revine partea cea mai grea din Istoria României",

a adăugat domnișoara dr. Cristina Liana Puşcaş, să vă spun câteva cuvinte, pentru că perioada pe care eu o cercetez este perioada închisorilor comuniste.

Cu siguranță războiul, deportările au fost foarte grele, dar mai greu ca cei care au trecut prin închisorile comuniste, care au suferit, care au murit în perioada anilor '50-60, în Gulagul românesc, nu este mai grea decât aceasta (...). Județul Bihor, prin numărul mare de deținuți politic, care au ajuns în închisorile comuniste, se află pe locul 10, în această listă a suferinței... Copiii care vin la mine, la Memorial, mă întreabă: Ce lucruri rele au săvârșit acești deținuți? NU! Acești oameni au luptat pentru demnitate, au luptat pentru credință, au luptat pentru un ideal... Poveștile tuturor celor care au trecut prin închisorile comuniste din România sunt înfiorătoare. Este perioada cea mai neagră din Istoria României, din punctul meu de vedere", e de părere domnișoara lector univ. dr. Cristina Liana Pușcaș.

Sâmbătă, ora 11.00, o reconstituire de foc la Cazemata Tecuci de la Nojorid

A urmat o sesiune de întrebări, în care a avut intervenție, punctual, domnul deputat Popa Cornel, pe problema deportaților din Livada, așa după cum arătase în cuvântul său și domnul economist Ioan Chivari.

De la domnul col. (r.) dr. Constantin Moșincat, am aflat că sâmbătă (27 noiembrie), de la ora 11.00, la Nojorid (prima stradă pe stânga), până la pădurea Nojorid, acolo sunt cazemate; la cazemata din pășune, care se numește Tecuci, va avea loc o manifestare, la care Garnizoana Oradea va face și o reconstituire de foc, iar la ora 13.00, la Apateu, la Cazemata ,,Regina Maria", va fi organizată o expoziție foto-documentară.

Ovidiu Dan

Vedeți mai multe poze (54 de poze) în Galeria foto: „Drama românilor deportați din satul Livada și din Nordul Ardealului (1940-1944)” şi „Osemintele eroilor martiri de pe raza comunei Nojorid și a județului Bihor”.