Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 aprilie 2024

Concurs național pentru profesori, în programul LifeLab.

Premii pentru cadrele didactice care documentează și argumentează folosirea la clasă a fișelor educaționale cu aplicații practice de educație financiară la mai multe discipline
Banca Comercială Română (BCR) anunță extinderea programului LifeLab la nivel național, potrivit comunicatului de presă transmis cu ocazia Zilei Educației Financiare. Proiectul își propune să recompenseze profesorii care integrează noțiuni de educație financiară și discuțiile despre bani și comportamente financiare responsabile în predarea disciplinelor lor, la clasă.
Petiția pentru introducerea educației financiare în materiile predate la școală este deschisă și sunt invitați să o semneze cei care vor să susțină această schimbare.
Se pot înscrie toți profesorii care vor să le ofere elevilor lor abordări interesante, captivante și ancorate în realitate, chiar la disciplinele pe care le predau, indiferent de ciclul de învățământ, din orice școală și grădiniță.
Pentru a se înscrie, trebuie doar să își creeze un cont pe platforma Școala de Bani, să descarce materialele educaționale deja publicate în proiectul LifeLab, potrivite pentru materia pe care o predau și să le aplice la clasă.
Evident, profesorii care se înscriu trebuie să documenteze acest demers didactic prin fotografii sau clipuri video, realizate în timpul implementării fișelor la ore, să urce fișierele pe un link de transfer. Apoi, datele profesorului și o mică descriere despre cum a decurs ora și link-ul de transfer vor trebui completate pe pagina proiectului.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 martie 2024

Regulile pentru gradația de merit a profesorilor se vor modifica „într-un timp relativ scurt”, anunță Ligia Deca: Nu putem să venim cu revoluții acolo
Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat luni, 25 martie, în cadrul unei conferințe de presă, că metodologia gradației de merit pentru profesori va fi revizuită și „e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt”. Pe 11 martie 2024, Ligia Deca spunea că în Ministerul Educației au loc discuții în prezent cu privire la „regândirea gradației de merit” și „regândirea treptelor de salarizare” a profesorilor.
Amintim că ordinul de ministru cu noile reguli pentru gradația de merit a profesorilor, programat să apară de Ziua Păcălelii, în acest an, a fost mutat pe 2 aprilie de Ministerul Educație, potrivit unui document publicat în Monitorul Oficial.
Ministrul Educației a spus luni că lucrează cu specialiștii OCDE pentru un cadru de evaluare de performanță potrivit pentru România: „Un alt sfat al lor este ca acest cadru să nu fie implementat brusc. Este nevoie de pilotare, este nevoie de timp de acomodare și este nevoie de predictibilitate pentru cadrele didactice”, a spus Deca.
„Prima discuție pe care o avem în acest sens este cea legată de revizuirea metodologiei gradației de merit, e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt. Și acolo avem prima discuție. Sigur, nu putem să venim cu revoluții acolo, pentru că, practic, e nevoie de un pic de timp să mergem pe recomandările OCDE.
Recomandările OCDE vorbesc și despre corelarea etapelor de promovare în carieră cu standarde profesionale, deci este vorba de o construcție a carierei didactice mai amplă, este vorba de timp pentru a putea avea rezultate obiective, de tipul evaluării standardizate pentru elevi, ca să poți să ai oglinda valorii adăugate la clasă. Și ne propunem, sigur, să venim cu o serie întreagă de propuneri, dar, din nou, aceste schimbări nu se pot întâmpla peste noapte”, a precizat Ligia Deca...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

„Drama românilor deportați din satul Livada și din Nordul Ardealului (1940-1944)” şi „Osemintele eroilor martiri de pe raza comunei Nojorid și a județului Bihor”

Joi, la Livada de Bihor, la 100 de ani de existență a localității, s-a desfășurat simpozionul

„Drama românilor deportați din satul Livada și din Nordul Ardealului (1940-1944)” şi „Osemintele eroilor martiri de pe raza comunei Nojorid și a județului Bihor”

Ec. Ioan Chivari, fost primar, actualmente consilier local, a organizat joi (25 noiembrie 2021), la Căminul Cultural din Livada de Bihor, satul natal al consilierului, simpozionul „Drama românilor deportați din satul Livada și din Nordul Ardealului (1940-1944)" şi „Osemintele eroilor martiri de pe raza comunei Nojorid și a județului Bihor".

Invitații speciali ai manifestării au fost: lector univ. dr. Cristina Liana Puşcaş, doctor în istorie, col. (r.) dr. Constantin Moşincat, istoric militar și lector univ. dr. Augustin Ţărău, muzeograf.
În cuvântul de deschidere, domnul ec. Ioan Chivari, inițiatorul unui ciclu de acțiuni evocatoare dedicate marcării și cinstirii centenarului satului Livada, a mulțumit distinșilor invitați, dar și consătenilor, precum și oficialităților prezente, foști și actuali senatori și deputați, prieteni de la ,,Vatra Românească", primari și consilieri, prefecți sau inspectori școlari generali...
,,Onorată asistență, dragi consăteni, dați-mi voie să vă mulțumesc pentru prezență.
Trăim astăzi un moment special în viața satului nostru. Este primul simpozion organizat în satul Livada de Bihor, dedicat în bună parte istoriei satului nostru. Sunt bucuros că ați răspuns invitației noastre și vă mulțumesc tuturor pentru acest gest. Ce vom afla noi astăzi aici sunt clipe de aducere aminte a unor momente frământate din istoria satului nostru. Sunt clipe de cinstire pentru cei mai vârstnici din sat care au suferit doar pentru că erau români...
Ce cred eu despre tematică și ce doresc eu să aflu de la invitații noștri.
După părerea mea, Dictatul de la Viena, din august 1940, este o pată veșnică pe obrazul elitei românești din acea perioadă. La 81 de ani de la Dictatul de la Viena, rămâne fără un răspuns concludent întrebarea: Trebuia România să cedeze Ardealul de Nord în favoarea Ungariei, fără să tragă un foc de armă?
În continuare , vorbitorul a arătat ce a făcut personal ,,pentru a le apăra interesele celor 396 de ființe deportate" din satul natal (,,în sală fiind prezenți și deportați care au 88 de ani, 86, 85 de ani"). Prima mea intervenție a fost o Scrisoare deschisă, în 2001, adresată prim-ministrului de atunci, Adrian Năstase și prefectului județului. În numele locuitorilor din satul Livada, le explic că în urma Dictatului de la Viena, satul Livada, pe-atunci purtând denumirea de Regele Ferdinand, a fost ocupat de trupele horthyste, care au instaurat administrația maghiară. În octombrie 1940, cu o singură excepție, toată populația satului a fost expulzată peste linia de demarcație stabilită la Viena. Expulzarea s-a făcut în condițiile în care românii nu au putut lua cu ei decât câteva haine și hrană... Conform Ordonanței din 1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate, iar cei deportați nu figurau! De aceea, am lansat un strigăt de durere în numele celor 396 de oameni deportați, să-și primească drepturile" (...). La insistențele noastre, și deputații noștri, de exemplu deputatul Popa Cornel, cunoscând situația satului Livada, s-a bătut și a susținut în Parlamentul României să-și primească pensie și cei 396 de oameni deportați. Legat de eroi, ce am făcut noi. În perioada cât am fost primar, împreună cu școlile, cu parohiile, am întreținut mormintele, le-am pus flori și  am împrejmuit cimitirele (...). Vreau să vă spun că în comuna Nojorid sunt trei gropi comune cu eroi, în cea din Leș sunt 388, în cea din Păușa - 221, iar la Chișirid - 223; deci peste 800 de eroi în cele două războaie mondiale își dorm somnul de veci în cele trei gropi comune". În memoria acestor eroi, de patru ani, domnia sa, împreună cu col (r.) dr. Constantin Moșincat și sculptorul Paina Dumitru, a acționat pentru sensibilizarea oficialităților județene în a acorda sprijin pentru derularea unor proiecte, precum: amenajarea Parcului istoric al cazematei și a unui Panteon al eroilor căzuți la datorie; refacerea unei cazemate, cu dotare completă; un Centru info-turistic, format din săli de proiecție și documente video tematice; un Complex cultural-sportiv recreativ; circuitul cazematelor pe bicicletă în toate satele comunei și în Oradea, iar parcul să fie inclus în programul ,,Școala altfel".
Și mai are pe suflet și în plan dl economist Ioan Chivari să susțină financiar (din indemnizația sa de consilier) doi studenți masteranzi de la Universitatea din Oradea să se documenteze la Arhivele Naționale din București pentru a scrie lucrări de cercetare pe tema deportaților și eroilor din Livada și din județul Bihor.
Lucruri cutremurătoare
Răspunzând întrebărilor puse de domnul ec. Ioan Chivari, domnul muzeograf dr. Augustin Ţărău s-a referit, pentru început, la situația României în preajma Dictatului de la Viena. Potrivit unor istorici și cercetători, se vehiculează ideea că ,,Primul Război Mondial nu s-a terminat odată cu Conferința de pace de la Paris, și cum că Al Doilea Război ar fi o continuare. A fost o pace imperfectă, care a lăsat o serie de lucruri nerezolvate (...). Prin Dictatul de la Viena, noi, Bihorul am pierdut în Plasa Aleșd - 39 de localități, în Plasa centrală, Oradea - 33, Marghita - 44, Salonta - 10, Săcuieni -11, Sălard - 29, Tileagd - 17. Intră în componența Ungariei 185 de localități, cu o populație de 322.331 de locuitori. Trebuie să amintesc că Bihorul, multă vreme, a fost cel mai mare județ din Ungaria, și pe vremea Austro-Ungariei... Noi am fost ducat, am fost țară... Pierdem 82 de circumscripții notariale cu 182 de comune rurale. Nouă ne mai rămân în partea românească a Bihorului 238 de comune rurale, plus comuna urbană Beiuș. Dincolo, pe vremea respectivă, doar Salonta mai era oraș (...). Până în octombrie 1941, s-au înregistrat la Binș (Beiuș) 11.257 de refugiați, toți bihoreni".
,,De la daci, avem o moștenire testamentară"...
după cum aveam să aflăm din cuvântul istoricului militar col (r.) Constantin Moșincat.    
,,Câmpul de luptă a fost deschis de prietenul Augustin Țărău... În opinia mea, toți cei care au suferit o rigoare, anume, în acele timpuri, trebuie considerați eroi. Pentru că eroi au fost strămoșii noștri alungați de la vetrele lor și s-au întors înapoi la vetrele lor. Au reclădit de fiecare dată în decursul istoriei milenare de câte ori a trebuit (...). De la daci avem o moștenire testamentară și care spune că țara trebuie lăsată întreagă urmașilor și care mai spune despre acest spirit al nostru nemuritor; nemuritor, pentru că ne considerăm că suntem pe veci stăpâni pe aceste teritorii (...). 1940 a fost un an nodal pentru istoria acestor locuri... Și îi răspund domnului Chivari la întrebare: Avea regele dreptul să cedeze? NU! este răspunsul meu. Și se bazează pe Constituția pe care Carol a făcut-o în 1938, în februarie, pe care a adoptat-o și care spune: ,,El, regele, capul oștirii, este dator a ordona armatei să se bată". Ei, bine, Carol nu a făcut acest lucru...
Apoi, actul de la 23 august 1944 este un act de eroare politică, extraordinar de păguboasă, din nou, pentru Armata Română și pentru poporul român... În aceste condiții, Armata Română ce pățește: 170.000 de oameni sunt arestați. Am mărturia unor veterani de război din acele vremuri. De patru ori, a fost luat prizonier de la Iași și până la Galați (...). Am călătorit prin multe arhive, am descoperit acolo spiritul locului și spiritul oamenilor. În Al Doilea Răzbui, după povestea cedării fără luptă, vine vestea întoarcerii armelor, în 1944. Într-o carte, 30 de zile în fața morții. Bătălia pentru Oradea. Așa s-a întâmplat ca în gropile comune, în care sunt feciori de-ai noștri, sunt din Divizia Tudor Vladimirescu, despre care eronat s-a spus că a fost o divizie de voluntari bolșevici. NU! Au fost toți soldați români recrutați din Armata a III-a, care fusese încercuită, a generalului Lască...
Rostul nostru este, chiar în vorbirea mea de astăzi, este acela de a reconstitui această pagină glorioasă. De a ne închina în fața lor și de a face ceva pentru acești eroi", a conchis istoricul militar.
,,Mie îmi revine partea cea mai grea din Istoria României",
a adăugat domnișoara dr. Cristina Liana Puşcaş, să vă spun câteva cuvinte, pentru că perioada pe care eu o cercetez este perioada închisorilor comuniste.
Cu siguranță războiul, deportările au fost foarte grele, dar mai greu ca cei care au trecut prin închisorile comuniste, care au suferit, care au murit în perioada anilor '50-60, în Gulagul românesc, nu este mai grea decât aceasta (...). Județul Bihor, prin numărul mare de deținuți politic, care au ajuns în închisorile comuniste, se află pe locul 10, în această listă a suferinței... Copiii care vin la mine, la Memorial, mă întreabă: Ce lucruri rele au săvârșit acești deținuți? NU! Acești oameni au luptat pentru demnitate, au luptat pentru credință, au luptat pentru un ideal... Poveștile tuturor celor care au trecut prin închisorile comuniste din România sunt înfiorătoare. Este perioada cea mai neagră din Istoria României, din punctul meu de vedere", e de părere domnișoara lector univ. dr. Cristina Liana Pușcaș.
Sâmbătă, ora 11.00, o reconstituire de foc la Cazemata Tecuci de la Nojorid
A urmat o sesiune de întrebări, în care a avut intervenție, punctual, domnul deputat Popa Cornel, pe problema deportaților din Livada, așa după cum arătase în cuvântul său și domnul economist Ioan Chivari.
De la domnul col. (r.) dr. Constantin Moșincat, am aflat că sâmbătă (27 noiembrie), de la ora 11.00, la Nojorid (prima stradă pe stânga), până la pădurea Nojorid, acolo sunt cazemate; la cazemata din pășune, care se numește Tecuci, va avea loc o manifestare, la care Garnizoana Oradea va face și o reconstituire de foc, iar la ora 13.00, la Apateu, la Cazemata ,,Regina Maria", va fi organizată o expoziție foto-documentară.
Ovidiu Dan
Vedeți mai multe poze (54 de poze) în Galeria foto: „Drama românilor deportați din satul Livada și din Nordul Ardealului (1940-1944)” şi  „Osemintele eroilor martiri de pe raza comunei Nojorid și a județului Bihor”.

Trimite email
joi, 18 aprilie 2024, 07:53:48 Ora de vară a Europei de Est