Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Relatare din prima linie: „Nu pot să exprim câtă durere am văzut”!

Dezbatere live


Relatare din prima linie: „Nu pot să exprim câtă durere am văzut”!
Desfășurată sub genericul „Relatările medicilor din prima linie", dezbaterea găzduită vineri, 10 decembrie 2021, de Primăria Oradea i-a avut ca invitați pe dr. Carmen Pantiș - medic primar ATI la Spitalul Clinic Județean, dr. Diana Moldovan - medic primar pneumolog la Spitalul Municipal Oradea, dr. Călin Sonea - medic-șef la D.S.P. Bihor și dr. Diana Racz - medic specialist în sănătate publică la D.S.P. Bihor.

Aceasta a fost transmisă live pe pagina de Facebook a Primăriei Oradea, precum și pe canalele social-media ale partenerilor.

Dr. Carmen Pantiș - medic primar ATI la Spitalul Județean - a relatat situații-limită cu care s-a întâlnit în spital, la Terapie Intensivă:

,,Bănuiesc că tot frica a motivat mulți bihoreni să se vaccineze, pentru că au asistat la situații dramatice. Nu pot să exprim câtă durere am văzut în ochii unor tineri ajunși în stare gravă la spital, la care boala a debutat lent și a ajuns să se agraveze brusc. Din păcate, am avut oameni pe care nu am mai putut să-i salvăm", a spus dr. Carmen Pantiș.

Dr. Pantiș a ținut să sublinieze că niciun pacient nu este intubat, dacă starea sa de sănătate nu cere acest lucru, ci doar când organismul nu mai reacționează deloc la terapia medicamentoasă.

,,Da, au fost situații când nu am avut posibilitatea de a cere acordul aparținătorilor. Situații dramatice apărute la 2 noaptea, când pacientul intra în stare critică și singura soluție pentru a-i salva viața era intubarea. Oamenii trebuie să știe că un pacient intubat nu este egal cu un pacient decedat. Da, are șanse mai mici, dar are o șansă la viață pe care nu i-o putem lua", a spus dr. Pantiș.

Aceasta a subliniat că, din păcate, în multe situații abia atunci când se confruntă cu astfel de situații dramatice oamenii înțeleg cu adevărat gravitatea bolii și conștientizează că imunizarea prin vaccinare e singura soluție de a-și proteja viața.

Una dintre cele mai de întâlnite probleme în Bihor este aceea că oamenii au stat prea mult acasă de la debutul simptomelor, în loc să ceară ajutor medical de specialitate. Mulți au evitat internarea, agravându-și, astfel, boala.

,,Dacă pe unii frica de boală i-a făcut să se îndrepte spre centrele de vaccinare, pe alții i-a determinat să stea acasă, iar acest lucru a născut multe tragedii", a spus dr. Diana Racz - medic specialist în sănătate publică la D.S.P. Bihor.

Atenție la long-Covid!

Dr. Diana Moldovan - medic primar pneumolog la Spitalul Municipal - a întârit cele spuse de dr. Pantiș, precizând că o formă gravă a bolii poate duce la consecințe tragice, așa cum este decesul, dar și la consecințe pe termen lung. Este vorba de așa-numitul sindrom long-Covid, simptome ce apar după trecerea prin boală și afectează diverse organe ale pacientului pe perioade mai scurte, iar în anumite cazuri chiar și pe perioade îndelungate.

Dr. Diana Moldovan a răspuns la o întrebare pe care și-o adresează mulți cetățeni: și anume, cum se explică faptul că țări cu o rată mare de vaccinare au în continuare un număr mare de infectați? Medicul pneumolog a detaliat următoarea situație:

,,Explicația o reprezintă nerespectarea corespunzătoare a măsurilor de prevenție, cum sunt purtarea măștii și distanțarea socială. Dar, diferența mare în aceste țări cu procent mare de vaccinare o face numărul mic de internați la terapie intensivă, tocmai pentru că și cei care fac boala, fac o formă ușoară. Pe când în țările cu rată mică de vaccinare, procentul celor care ajung la terapie este mult mai mare, deoarece fac o formă gravă a bolii", a arătat dr. Diana Moldovan.

Vaccinați în... valuri

Dr. Călin Sonea a prezentat felul în care a evoluat atitudinea oamenior față de campania de vaccinare, cu totul altfel decât ar fi fost eficient:

,,Din păcate, oamenii s-au vaccinat în plin val pandemic, în lunile martie, aprilie și mai fiind administrate în Bihor peste 60.000 de doze pe lună. Din păcate, după ce măsurile s-au relaxat, în loc ca oamenii să se pregătească și să se protejeze în fața noului val care a urmat în septembrie, numărul de vaccinări a scăzut. Astfel, în luna august au fost înregistrate sub 10.000 de doze pe lună", a precizat dr. Călin Sonea. Acesta a mai informat că numărul persoanelor vaccinate în Bihor depășește 201.000 de persoane, mai exact 40% din populația eligibilă la vaccinare în județul Bihor.

De ce vaccinul?

Vaccinul cu ARN mesager nu face altceva decât să ajute corpul să producă anticorpi, după care se elimină din organism. Astfel, la șapte zile de la vaccin, corpul ajunge să aibă de zece ori mai mulți anticorpi decât dacă ar fi trecut prin boală.

Mesajul medicilor aflați în prima linie către marele public: singura modalitate de a ne întoarce la normalitate și a ne proteja viața este vaccinarea. Însă, chiar dacă autoritățile sanitare fac tot ceea ce ține de ele, prevenția ține doar de fiecare individ în parte. (B.P.)