Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Un an de „Un județ mai curat”

Rezultate și obiective noi

Un an de „Un județ mai curat”

Curățenia în județ este unul dintre obiectivele Consiliului Județean Bihor. În lupta cu depozitările ilegale de deșeuri și identificarea celor responsabili, la finalul anului trecut a fost încheiat un protocol de colaborare cu Instituția Prefectului, Comisariatul Județean al Gărzii de Mediu, Inspectoratul de Poliție Județean Bihor și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Ecolect.

Consiliul Județean Bihor a achiziționat patru camere de supraveghere performante, care permit identificarea persoanelor și a autovehiculelor, inclusiv pe timp de noapte sau în condiții meteo nefavorabile. Acestea sunt utilizate de Garda de Mediu și Inspectoratul de Poliție Județean Bihor, ca urmare a protocolului încheiat cu autoritatea județeană.
Rezultatele la un an de la semnarea protocolului de colaborare au fost prezentate într-o conferință de presă de către Ilie Bolojan - președintele Consiliului Județean Bihor, Dumitru Țiplea - prefectul Județului Bihor, chestor Alin Haniș - șeful Inspectoratului de Poliție Județean Bihor, Monica Crișan - comisar la Garda de Mediu Bihor, Cristian Câmpan - director executiv APIA și Traian Bulzan - șef SDN Oradea.
Curățenia este unul dintre semnele distinctive ale civilizației, pentru că un mediu curat ajută la dezvoltarea economică, dacă vorbim de turism, investitori și calitatea vieții. Începând de anul trecut, împreună cu instituțiile partenere, am pus în practică acțiuni pe mai multe direcții, toate cu același scop: un județ mai curat", a precizat Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor, în conferința de presă.
Potrivit Inspectoratului de Poliție Județean Bihor, au fost identificate și sancționate 33 de persoane care au depozitat ilegal diverse deșeuri, valorarea totală a sancțiunilor ajungând la 240.000 lei. De asemenea, au fost confiscate trei autovehicule folosite la transportul deșeurilor. Sistemele de supraveghere au fost amplasate, prin rotație, în șapte locații: Țețchea, Pădurea Neagră, Beiuș, Remeți, Cauaceu, Aleșd și Miersig.
Pentru prima dată am putut monta echipamente de supraveghere și în locuri greu accesibile, fără curent și alte facilități, camerele de supraveghere fiind mobile și autonome. Am dispus colegilor din județ să facă un inventar al zonelor de pe raza lor de competență unde se depozitează ilegal deșeuri, dar am primit informații de la fiecare instituție implicată, inclusiv autorități locale. Camerele sunt montate în mai multe locuri concomitent, în funcție de zonele cu probleme semnalate", a declarat chestorul Alin Haniș, șeful Inspectoratului de Poliție Județean Bihor.
Avem o prioritate de bază de a pune în grafic și în ordine județul și în ceea ce privește curățenia. Grija față de mediu este o prioritate pentru Instituția Prefectului, pe lângă digitalizarea și eficientizarea activității instituțiilor deconcentrate", a precizat Dumitru Țiplea, prefectul județului Bihor.
Garda de Mediu a sesizat și sancționat, pe lângă depozitările ilegale, și incendieri de deșeuri. Potrivit comisarului Monica Crișan, anul acesta au fost date 68 de sancțiuni, în valoare de peste un milion de lei, și 20 de avertismente. Au fost întocmite două sesizări penale pentru arderi de deșeuri și deversări de deșeuri periculoase pe raza județului.
În ceea ce privește terenurile neîngrijite de la marginea drumurilor, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Bihor a identificat și notificat 90 de fermieri, în urma controalelor făcute pe DN1 (Oradea - Borod - Aleșd), DN76 (Oradea - Beiuș - Sâmbăta) și DN79 (Oradea - Salonta - Oradea). Termenul până la care proprietarii își pot curăța terenurile pentru a putea beneficia de subvențiile de la stat este ianuarie 2022. Directorul executiv al APIA, Cristian Câmpan, a precizat că vor începe verificări pe trasee noi.   
Un rol important în asigurarea curățeniei pe drumurile din județ îl are și Secția de Drumuri Naționale Oradea (SDN Oradea), din cadrul Direcției de Drumuri și Poduri Cluj. În cursul anului 2021, pe cei aproximativ 500 de kilometri pe care îi are în administrare, SDN Oradea a tăiat lăstăriș de pe o suprafață de 150.000 metri pătrați. După ridicarea vegetației tăiate sau cosite, a fost ridicată o cantitate de 270 de tone de deșeuri, echivalentul a 500 de kg/km.
Consiliul Județean Bihor acționează, împreună cu instituțiile partenere, în mai multe direcții: (1)stabilirea unor standarde de curățenie, penalități explicite și responsabilități clare pentru cei implicați, (2) operaționalizarea sistemului de colectare a deșeurilor, (3) accesarea fondurilor europene pentru salubritate și mediu, (4) înființarea unor platforme de colectare separată a deșeurilor în orașele din județ, (5) gestionarea câinilor fără stăpân, (6) curățenia în zonele turistice, (7) proiecte pentru conservarea mediului și (8) acțiuni de educare și voluntariat. În acest scop, au fost încheiate parteneriate și cu alte instituții și autorități locale.
Anul viitor ne propunem să diversificăm aceste acțiuni, să le consolidăm. Spre exemplu, ne dorim să avem o hartă făcută de cetățeni a depozitelor ilegale de deșeuri din județul Bihor. Vom crea o aplicație în care orice cetățean care nu își dorește ca localitatea sa să fie o groapă de gunoi, să încarce fotografii cu locația unde sunt aruncate deșeurile. Astfel, vom putea interveni mult mai rapid. Oricât s-ar zbate comisarii de la Garda de Mediu, nu au cum să perieze toate gropile de la marginile localităților. Anul viitor randamentele trebuie să fie mai bune. Curățenia este un rezultat al unui parteneriat între autorități și cetățeni", a mai adăugat Ilie Bolojan.
Vă reamintim că protocolul de colaborare dintre Consiliul Județean Bihor, Instituția Prefectului, Comisariatul Județean al Gărzii de Mediu, Inspectoratul de Poliție Județean și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Ecolect a fost încheiat pe 11 decembrie 2020.

Trimite email
luni, 25 mai 2026 la 05:05:18 Ora de vară a Europei de Est