Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 martie 2024

Regulile pentru gradația de merit a profesorilor se vor modifica „într-un timp relativ scurt”, anunță Ligia Deca: Nu putem să venim cu revoluții acolo
Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat luni, 25 martie, în cadrul unei conferințe de presă, că metodologia gradației de merit pentru profesori va fi revizuită și „e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt”. Pe 11 martie 2024, Ligia Deca spunea că în Ministerul Educației au loc discuții în prezent cu privire la „regândirea gradației de merit” și „regândirea treptelor de salarizare” a profesorilor.
Amintim că ordinul de ministru cu noile reguli pentru gradația de merit a profesorilor, programat să apară de Ziua Păcălelii, în acest an, a fost mutat pe 2 aprilie de Ministerul Educație, potrivit unui document publicat în Monitorul Oficial.
Ministrul Educației a spus luni că lucrează cu specialiștii OCDE pentru un cadru de evaluare de performanță potrivit pentru România: „Un alt sfat al lor este ca acest cadru să nu fie implementat brusc. Este nevoie de pilotare, este nevoie de timp de acomodare și este nevoie de predictibilitate pentru cadrele didactice”, a spus Deca.
„Prima discuție pe care o avem în acest sens este cea legată de revizuirea metodologiei gradației de merit, e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt. Și acolo avem prima discuție. Sigur, nu putem să venim cu revoluții acolo, pentru că, practic, e nevoie de un pic de timp să mergem pe recomandările OCDE.
Recomandările OCDE vorbesc și despre corelarea etapelor de promovare în carieră cu standarde profesionale, deci este vorba de o construcție a carierei didactice mai amplă, este vorba de timp pentru a putea avea rezultate obiective, de tipul evaluării standardizate pentru elevi, ca să poți să ai oglinda valorii adăugate la clasă. Și ne propunem, sigur, să venim cu o serie întreagă de propuneri, dar, din nou, aceste schimbări nu se pot întâmpla peste noapte”, a precizat Ligia Deca...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Un an de „Un județ mai curat”

Rezultate și obiective noi

Un an de „Un județ mai curat”

Curățenia în județ este unul dintre obiectivele Consiliului Județean Bihor. În lupta cu depozitările ilegale de deșeuri și identificarea celor responsabili, la finalul anului trecut a fost încheiat un protocol de colaborare cu Instituția Prefectului, Comisariatul Județean al Gărzii de Mediu, Inspectoratul de Poliție Județean Bihor și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Ecolect.

Consiliul Județean Bihor a achiziționat patru camere de supraveghere performante, care permit identificarea persoanelor și a autovehiculelor, inclusiv pe timp de noapte sau în condiții meteo nefavorabile. Acestea sunt utilizate de Garda de Mediu și Inspectoratul de Poliție Județean Bihor, ca urmare a protocolului încheiat cu autoritatea județeană.
Rezultatele la un an de la semnarea protocolului de colaborare au fost prezentate într-o conferință de presă de către Ilie Bolojan - președintele Consiliului Județean Bihor, Dumitru Țiplea - prefectul Județului Bihor, chestor Alin Haniș - șeful Inspectoratului de Poliție Județean Bihor, Monica Crișan - comisar la Garda de Mediu Bihor, Cristian Câmpan - director executiv APIA și Traian Bulzan - șef SDN Oradea.
Curățenia este unul dintre semnele distinctive ale civilizației, pentru că un mediu curat ajută la dezvoltarea economică, dacă vorbim de turism, investitori și calitatea vieții. Începând de anul trecut, împreună cu instituțiile partenere, am pus în practică acțiuni pe mai multe direcții, toate cu același scop: un județ mai curat", a precizat Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor, în conferința de presă.
Potrivit Inspectoratului de Poliție Județean Bihor, au fost identificate și sancționate 33 de persoane care au depozitat ilegal diverse deșeuri, valorarea totală a sancțiunilor ajungând la 240.000 lei. De asemenea, au fost confiscate trei autovehicule folosite la transportul deșeurilor. Sistemele de supraveghere au fost amplasate, prin rotație, în șapte locații: Țețchea, Pădurea Neagră, Beiuș, Remeți, Cauaceu, Aleșd și Miersig.
Pentru prima dată am putut monta echipamente de supraveghere și în locuri greu accesibile, fără curent și alte facilități, camerele de supraveghere fiind mobile și autonome. Am dispus colegilor din județ să facă un inventar al zonelor de pe raza lor de competență unde se depozitează ilegal deșeuri, dar am primit informații de la fiecare instituție implicată, inclusiv autorități locale. Camerele sunt montate în mai multe locuri concomitent, în funcție de zonele cu probleme semnalate", a declarat chestorul Alin Haniș, șeful Inspectoratului de Poliție Județean Bihor.
Avem o prioritate de bază de a pune în grafic și în ordine județul și în ceea ce privește curățenia. Grija față de mediu este o prioritate pentru Instituția Prefectului, pe lângă digitalizarea și eficientizarea activității instituțiilor deconcentrate", a precizat Dumitru Țiplea, prefectul județului Bihor.
Garda de Mediu a sesizat și sancționat, pe lângă depozitările ilegale, și incendieri de deșeuri. Potrivit comisarului Monica Crișan, anul acesta au fost date 68 de sancțiuni, în valoare de peste un milion de lei, și 20 de avertismente. Au fost întocmite două sesizări penale pentru arderi de deșeuri și deversări de deșeuri periculoase pe raza județului.
În ceea ce privește terenurile neîngrijite de la marginea drumurilor, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Bihor a identificat și notificat 90 de fermieri, în urma controalelor făcute pe DN1 (Oradea - Borod - Aleșd), DN76 (Oradea - Beiuș - Sâmbăta) și DN79 (Oradea - Salonta - Oradea). Termenul până la care proprietarii își pot curăța terenurile pentru a putea beneficia de subvențiile de la stat este ianuarie 2022. Directorul executiv al APIA, Cristian Câmpan, a precizat că vor începe verificări pe trasee noi.   
Un rol important în asigurarea curățeniei pe drumurile din județ îl are și Secția de Drumuri Naționale Oradea (SDN Oradea), din cadrul Direcției de Drumuri și Poduri Cluj. În cursul anului 2021, pe cei aproximativ 500 de kilometri pe care îi are în administrare, SDN Oradea a tăiat lăstăriș de pe o suprafață de 150.000 metri pătrați. După ridicarea vegetației tăiate sau cosite, a fost ridicată o cantitate de 270 de tone de deșeuri, echivalentul a 500 de kg/km.
Consiliul Județean Bihor acționează, împreună cu instituțiile partenere, în mai multe direcții: (1)stabilirea unor standarde de curățenie, penalități explicite și responsabilități clare pentru cei implicați, (2) operaționalizarea sistemului de colectare a deșeurilor, (3) accesarea fondurilor europene pentru salubritate și mediu, (4) înființarea unor platforme de colectare separată a deșeurilor în orașele din județ, (5) gestionarea câinilor fără stăpân, (6) curățenia în zonele turistice, (7) proiecte pentru conservarea mediului și (8) acțiuni de educare și voluntariat. În acest scop, au fost încheiate parteneriate și cu alte instituții și autorități locale.
Anul viitor ne propunem să diversificăm aceste acțiuni, să le consolidăm. Spre exemplu, ne dorim să avem o hartă făcută de cetățeni a depozitelor ilegale de deșeuri din județul Bihor. Vom crea o aplicație în care orice cetățean care nu își dorește ca localitatea sa să fie o groapă de gunoi, să încarce fotografii cu locația unde sunt aruncate deșeurile. Astfel, vom putea interveni mult mai rapid. Oricât s-ar zbate comisarii de la Garda de Mediu, nu au cum să perieze toate gropile de la marginile localităților. Anul viitor randamentele trebuie să fie mai bune. Curățenia este un rezultat al unui parteneriat între autorități și cetățeni", a mai adăugat Ilie Bolojan.
Vă reamintim că protocolul de colaborare dintre Consiliul Județean Bihor, Instituția Prefectului, Comisariatul Județean al Gărzii de Mediu, Inspectoratul de Poliție Județean și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Ecolect a fost încheiat pe 11 decembrie 2020.

Trimite email
vineri, 29 martie 2024, 16:55:04 Ora standard a Europei de Est