Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 octombrie 2026

Noile manuale de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a de la Editura Litera pot fi alese de profesori începând de astăzi, 15 octombrie / Vedeți integral online cele trei manuale de liceu însoțite de Ghidul profesorului, soluții didactice și științifice de aplicare a noii programe școlare (P)

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 octombrie 2026

E timpul profesorului!

O clasă, 26 de elevi, fiecare diferit. Unii înțeleg imediat explicațiile, alții au nevoie de exerciții suplimentare, de un alt mod de prezentare a informațiilor sau de activități adaptate. Cum poate un profesor să pregătească lecții pentru toate aceste nevoi, să respecte programa școlară și să aibă timp și pentru evaluare, feedback și pregătirea examenelor?
Marți, 20 octombrie 2026, de la ora 18:00, Edupedu.ro și EditAI organizează webinarul „E timpul profesorului”, dedicat profesorilor și directorilor de școli.
Vom testa în direct dacă o lecție completă, cu materiale diferențiate, poate fi pregătită în 15 minute cu ajutorul inteligenței artificiale...

Participarea la webinar este gratuită, pe bază de înscriere.

Înscrie-te aici la webinarul „E timpul profesorului” – 20 octombrie, ora 18:00
Share
Tweet
Share

Provocarea webinarului: o lecție în 15 minute, adaptată unor elevi cu nevoi diferite...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

10 octombrie 2026

Laureata Premiului Nobel pentru Pace 2026, Navi Pillay

Laureata din acest an a Premiului Nobel pentru Pace este Navi Pillay, fostă judecătoare la Curtea Penală Internațională și fost Înalt Comisar al ONU pentru Drepturile Omului. Aceasta a primit medalia „pentru eforturile sale de a promova pacea și dreptul internațional”, notează Comitetul Nobel Norvegian, care laudă rolul „esențial al acesteia în asigurarea urmăririi penale a crimelor de război, a crimelor împotriva umanității și a genocidului”. În prezent, Navy Pillay este judecător ad-hoc la Curtea Internațională de Justiție, în procesul în care Myanmarul a fost acuzat de genocid.

Este singurul din premiile Nobel care este acordat de Comitetul Nobel Norvegian, din cadrul Institutului Nobel Norvegian, de la Oslo.
Anul acesta, au fost făcute 287 de nominalizări la Nobelul pentru Pace, potrivit organizatorilor.

Comitetul Nobel Norvegian subliniază contribuția semnificativă pe care Navi Pillay a avut-o la extinderea domeniului de aplicare și a impactului dreptului internațional”: „În cadrul unor procese internaționale istorice, ea a demonstrat că măsurile juridice pot contribui la prevenirea actelor de război și a violenței. Navi Pillay a contribuit, de asemenea, la consolidarea instituțiilor de drept internațional”.

Laureata la Nobel a oferit un scurt interviu pentru organizatori. Aceasta a declarat că a aflat că a primit distincția în timp ce se afla la Forumul Nuremberg, conferința internațională anuală organizată de Academia Internațională a Principiilor de la Nuremberg.

„Știu că acesta este un premiu personal, dar, în opinia mea, este un premiu pentru toate instituțiile în slujba cărora m-am aflat și pentru toți oamenii alături de care am lucrat”.

Întrebată cum va sărbători acest moment, Navy Pillay a declarat că se va dedica în continuare profesiei sale: „Nu știu de ce continui să lucrez la 85 de ani, dar iată-mă aici. Cel mai bun lucru pentru mine este să fiu aici, alături de toți delegații la această conferință internațională. Sunt multe victime și vreau să le onorez atât pe ele, cât și pe supraviețuitori”...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Un an de „Un județ mai curat”

Rezultate și obiective noi


Un an de „Un județ mai curat”
Curățenia în județ este unul dintre obiectivele Consiliului Județean Bihor. În lupta cu depozitările ilegale de deșeuri și identificarea celor responsabili, la finalul anului trecut a fost încheiat un protocol de colaborare cu Instituția Prefectului, Comisariatul Județean al Gărzii de Mediu, Inspectoratul de Poliție Județean Bihor și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Ecolect.

Consiliul Județean Bihor a achiziționat patru camere de supraveghere performante, care permit identificarea persoanelor și a autovehiculelor, inclusiv pe timp de noapte sau în condiții meteo nefavorabile. Acestea sunt utilizate de Garda de Mediu și Inspectoratul de Poliție Județean Bihor, ca urmare a protocolului încheiat cu autoritatea județeană.

Rezultatele la un an de la semnarea protocolului de colaborare au fost prezentate într-o conferință de presă de către Ilie Bolojan - președintele Consiliului Județean Bihor, Dumitru Țiplea - prefectul Județului Bihor, chestor Alin Haniș - șeful Inspectoratului de Poliție Județean Bihor, Monica Crișan - comisar la Garda de Mediu Bihor, Cristian Câmpan - director executiv APIA și Traian Bulzan - șef SDN Oradea.

„Curățenia este unul dintre semnele distinctive ale civilizației, pentru că un mediu curat ajută la dezvoltarea economică, dacă vorbim de turism, investitori și calitatea vieții. Începând de anul trecut, împreună cu instituțiile partenere, am pus în practică acțiuni pe mai multe direcții, toate cu același scop: un județ mai curat", a precizat Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor, în conferința de presă.

Potrivit Inspectoratului de Poliție Județean Bihor, au fost identificate și sancționate 33 de persoane care au depozitat ilegal diverse deșeuri, valorarea totală a sancțiunilor ajungând la 240.000 lei. De asemenea, au fost confiscate trei autovehicule folosite la transportul deșeurilor. Sistemele de supraveghere au fost amplasate, prin rotație, în șapte locații: Țețchea, Pădurea Neagră, Beiuș, Remeți, Cauaceu, Aleșd și Miersig.

„Pentru prima dată am putut monta echipamente de supraveghere și în locuri greu accesibile, fără curent și alte facilități, camerele de supraveghere fiind mobile și autonome. Am dispus colegilor din județ să facă un inventar al zonelor de pe raza lor de competență unde se depozitează ilegal deșeuri, dar am primit informații de la fiecare instituție implicată, inclusiv autorități locale. Camerele sunt montate în mai multe locuri concomitent, în funcție de zonele cu probleme semnalate", a declarat chestorul Alin Haniș, șeful Inspectoratului de Poliție Județean Bihor.

„Avem o prioritate de bază de a pune în grafic și în ordine județul și în ceea ce privește curățenia. Grija față de mediu este o prioritate pentru Instituția Prefectului, pe lângă digitalizarea și eficientizarea activității instituțiilor deconcentrate", a precizat Dumitru Țiplea, prefectul județului Bihor.

Garda de Mediu a sesizat și sancționat, pe lângă depozitările ilegale, și incendieri de deșeuri. Potrivit comisarului Monica Crișan, anul acesta au fost date 68 de sancțiuni, în valoare de peste un milion de lei, și 20 de avertismente. Au fost întocmite două sesizări penale pentru arderi de deșeuri și deversări de deșeuri periculoase pe raza județului.

În ceea ce privește terenurile neîngrijite de la marginea drumurilor, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Bihor a identificat și notificat 90 de fermieri, în urma controalelor făcute pe DN1 (Oradea - Borod - Aleșd), DN76 (Oradea - Beiuș - Sâmbăta) și DN79 (Oradea - Salonta - Oradea). Termenul până la care proprietarii își pot curăța terenurile pentru a putea beneficia de subvențiile de la stat este ianuarie 2022. Directorul executiv al APIA, Cristian Câmpan, a precizat că vor începe verificări pe trasee noi.

Un rol important în asigurarea curățeniei pe drumurile din județ îl are și Secția de Drumuri Naționale Oradea (SDN Oradea), din cadrul Direcției de Drumuri și Poduri Cluj. În cursul anului 2021, pe cei aproximativ 500 de kilometri pe care îi are în administrare, SDN Oradea a tăiat lăstăriș de pe o suprafață de 150.000 metri pătrați. După ridicarea vegetației tăiate sau cosite, a fost ridicată o cantitate de 270 de tone de deșeuri, echivalentul a 500 de kg/km.

Consiliul Județean Bihor acționează, împreună cu instituțiile partenere, în mai multe direcții: (1)stabilirea unor standarde de curățenie, penalități explicite și responsabilități clare pentru cei implicați, (2) operaționalizarea sistemului de colectare a deșeurilor, (3) accesarea fondurilor europene pentru salubritate și mediu, (4) înființarea unor platforme de colectare separată a deșeurilor în orașele din județ, (5) gestionarea câinilor fără stăpân, (6) curățenia în zonele turistice, (7) proiecte pentru conservarea mediului și (8) acțiuni de educare și voluntariat. În acest scop, au fost încheiate parteneriate și cu alte instituții și autorități locale.

„Anul viitor ne propunem să diversificăm aceste acțiuni, să le consolidăm. Spre exemplu, ne dorim să avem o hartă făcută de cetățeni a depozitelor ilegale de deșeuri din județul Bihor. Vom crea o aplicație în care orice cetățean care nu își dorește ca localitatea sa să fie o groapă de gunoi, să încarce fotografii cu locația unde sunt aruncate deșeurile. Astfel, vom putea interveni mult mai rapid. Oricât s-ar zbate comisarii de la Garda de Mediu, nu au cum să perieze toate gropile de la marginile localităților. Anul viitor randamentele trebuie să fie mai bune. Curățenia este un rezultat al unui parteneriat între autorități și cetățeni", a mai adăugat Ilie Bolojan.

Vă reamintim că protocolul de colaborare dintre Consiliul Județean Bihor, Instituția Prefectului, Comisariatul Județean al Gărzii de Mediu, Inspectoratul de Poliție Județean și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Ecolect a fost încheiat pe 11 decembrie 2020.