Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Raportul primului an de mandat

Adrian Hatos, senator PNL

Raportul primului an de mandat

Primul an de mandat a fost marcat de pandemie și jalonat de două guverne.

Am primit mandat de la votanții bihoreni ai PNL să îi reprezint într-o perioadă grea în care am avut adeseori în fața mea alegeri dificile.
În momentele de criză politică am optat în primul rând rațional pentru stabilitatea politică atât de necesară pentru situațiile de urgență sanitară, economică și socială prin care trece țara. Lupta cu pandemia sau cu extremismul mi se par, în acest moment, a avea o miză mai mare decât confruntările interne de partid.
M-am focalizat, astfel, pe îndeplinirea îndatoririlor de parlamentar, pe consolidarea relațiilor cu organizațiile PNL și alegătorii din Bihor, pe promovarea științei și a cercetătorilor din România, pe contribuția la realizarea unei legislații a educației care să îmbunătățească învățământul din România și pe contracararea extremismului antidemocratic care devine din ce în ce mai popular pe fondul unor nemulțumiri, adeseori neînțelese dar întemeiate, privind clasa politică de la noi din țară.
Am avut participare 100% la ședințele comisiilor din care fac parte și la ședințele de plen. Sunt inițiator și co-inițiator a 24 de propuneri legislative, majoritatea referitoare la educație și la administrație. Am formulat 12 întrebări către miniștri, care uneori poate nu le-au picat bine, și am citit 12 declarații politice de la tribuna Senatului. Am participat cu intervenții la 23 de dezbateri formale pe teme de educație și cercetare și la numeroase alte întâlniri pe subiecte la care consider că pot aduce o contribuție.
Am organizat în luna mai, în calitate de președinte al Comisiei pentru Știință, Inovare și Tehnologie a Senatului României, o dezbatere privind posibilitățile de revitalizare a sistemului românesc de cercetare și dezvoltare la care au participat toți actorii principali din domeniu, inclusiv doi miniștri. Am convingerea că discuțiile de atunci au influențat agenda politică a cercetării românești.
Am formulat și am dus la faza de promulgare, alături de colegii deputați și senatori din toate partidele, o lege prin care Ministerul Educației va publica lunar un Calendar al Activităților Extrașcolare de Promovare a Științei. În luna noiembrie am elaborat și am lansat în procesul legislativ o lege privind instituirea Platformei Unice de Raportare în Învățământul Superior.
În dezbaterea politică m-am străduit să fiu cooperant, echilibrat și civilizat. Chiar dacă, noi parlamentarii, reprezentăm categorii diferite de electorat, putem conveni ușor asupra lucrurilor care ne unesc sau ne despart și, în măsura în care există voință și bun simț, se poate ajunge și la compromisuri care nu compromit.
Voi continua în același fel, în speranța de a aduce, alături de colegii din PNL, o viață mai bună pentru cetățenii României, democratică, sigură și prosperă.
Textul raportului poate fi descărcat de aici
Adrian Hatos,
senator PNL

Trimite email
duminică, 17 mai 2026 la 18:18:59 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Invitație

Goran Bregovic & Wedding & Funeral Band,
La Sala Palatului, București
Vineri, 5 iunie, ora 19.00, acces de la 18.00