Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 ianuarie 2026

Viitorul ministru al Educației și Cercetării urmează să fie stabilit vineri, 30 ianuarie, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al Partidului Național Liberal (PNL), potrivit surselor Edupedu.ro.

Ședința Biroului Politic Național al liberalilor se va desfășura vineri pentru că prim-ministrul Ilie Bolojan este de la începutul săptămânii în vizită de lucru în Germania, iar joi are loc ședință de Guvern.



În acest moment, ministerul Educației și Cercetării este condus interimar de peste două săptămâni de prim-ministrul Ilie Gavril Bolojan, după demisia din 22 decembrie 2025 a lui Daniel Ovidiu David, întors rector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Săptămâna aceasta ar trebui să fie propus noul ministru al Educației, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan. Pe 13 ianuarie, prim-ministrul a precizat, pentru TVR 1, că s-a mers pe varianta în care „până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației”.

„Demisia domnului ministru David s-a suprapus cu perioada de final de an, deci cu partea de sărbători. Aveam două posibilități: să găsim o formulă rapidă sau să recurgem la varianta clasică, existând un interimat. Am mers pe această a doua variantă, în așa fel încât până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației, în așa fel încât împreună cu ceilalți colegi din guvern să poată lucra la pregătirea bugetului care ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie”, a precizat prim-ministrul, pe 13 ianuarie, pentru TVR 1.
Marți, 13 ianuarie, Guvernul a anunțat oficial, printr-un anunț de presă, că premierul Ilie Bolojan i-a transmis președintelui Nicușor Dan propunerea de revocare a lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministrul României.



În acest context, Iolanda Cătinean, președintele Sindicatului din Învățământ „Spiru Haret” Mureș, a declarat, pentru Edupedu.ro, că viitorul ministru al Educației trebuie „să fie o persoană care să dea dovadă de empatie, să-și iubească meseria de cadru didactic”. „În momentul în care tu, ca profesor, iubești ceea ce faci, nu poți să faci rău colegilor tăi”, a menționat aceasta.
Întrebat de ce crede că nu se înghesuie nimeni să preia Ministerul Educației și Cercetării, consilierul prezidențial pentru educație, Sorin Costreie, a afirmat că „în zona politică, sunt mulți care vor să fie acolo, la butoane, dar e important să fie cine trebuie și să-și asume ce are de făcut”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea Info Edu, de pe 18 ianuarie.

Sorin Costreie a declarat în exclusivitate pentru Edupedu.ro, pe 13 ianuarie, că „nu se înghesuie nimeni” să fie ministrul Educației pentru că primează tăierile și reducerile și atunci e greu să faci lucruri cu impact pe termen lung. E nevoie de un ministru din sistem, dar cu soliditate academică.

Demisia ministrului Educației și Cercetării, Daniel-Ovidiu David, a fost anunțată public pe 22 decembrie și constatată oficial abia pe 14 ianuarie, după 23 de zile de amânare. Acum, premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul speră ca „până la sfârșitul acestei luni (n. red. ianuarie 2026)” să vină cu o propunere pentru un nou ministru, invocând încă din 3 ianuarie discuții la PNL pentru găsirea unui titular.

Potrivit surselor Edupedu.ro, printre variantele luate în calcul de PNL și de premierul Ilie Bolojan pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în discuțiile de la începutul lunii ianuarie, s-au aflat în ultima perioadă rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea – al cărui nume a suscitat însă numeroase critici privind acuzația de plagiat semnalată într-o anchetă publicată de Pressone.ro, semnată de Emilia Șercan – și consiliera de stat la Cancelaria prim-ministrului, Luciana Antoci, potrivit surselor Edupedu.ro; de asemenea, conform acelorași surse, la finalul lunii decembrie 2025 a fost vehiculat în PNL și numele Măriucăi Talpeș, variantă care a picat.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Guvernul reorganizează ARACIP, o instituție esențială pentru învățământul românesc

Hotărâre, 2 februarie,

Guvernul reorganizează ARACIP, o instituție esențială pentru învățământul românesc

Guvernul României a aprobat miercuri, 2 februarie 2022, hotărârea prin care se reorganizează Agenția Română pentru Asigurarea Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP), pornind de la principiile profesionalismului, democrației participative și al transparenței mecanismelor de asigurare a calității prin evaluări colegiale.

Obiectivul îl reprezintă îmbunătățirea performanței sistemului național de educație, asigurând premisele implementării reformei în educație.
Starea actuală a învățământului preuniversitar românesc, deficitară din punct de vedere al calității rezultatelor, este în bună parte și o consecință a incapacității ARACIP de a atinge obiectivele stabilite prin lege. Conform reglementărilor legale în vigoare, agenția ar fi trebuit să asigure evaluări periodice ale școlilor românești și să propună soluții sistemice de îmbunătățire a performanței și de adaptare la realitatea de schimbare continuă. În cei 16 ani de activitate, obligația legală de evaluare periodică s-a realizat în mai puțin de un sfert din școlile românești, dovedind, prin lipsa de eficiență, nevoia acută de reformare. Chiar și acolo unde s-a realizat evaluarea periodică, principiile de bază ale unei evaluări colegiale au fost departe de a fi respectate. Precizăm că evaluarea colegială este clar definită ca fiind evaluarea de către persoane care au aceeași calificare - tot cadre didactice, în care accentul este pus pe dialog și pe identificarea, împreună, a zonelor deficitare și a căilor de îmbunătățire.
Modul de reorganizare al agenției ține seama atât de practicile internaționale din state cu sisteme performante de educație, precum Marea Britanie, Olanda, Franța sau Finlanda, cât și de concluziile și obiectivele asumate prin Proiectul „România Educată".
Principalele elemente de noutate:
1. Procesul de evaluare externă va fi separat la nivel operațional de cel de decizie, în scopul profesionalizării capitalului uman și al creării unui mecanism eficient și echilibrat între diversele componente ale procesului de evaluare.
2. Pentru prima oară de la înființarea ARACIP, în anul 2005, vor fi reprezentați în Consiliul ARACIP, cu statut de observator, elevii, părinții și sindicatele din sistemul național de învățământ preuniversitar.
3. Pentru consolidarea expertizei, vor putea fi constituite comisii consultative, formate din cadre didactice sau cercetători, români sau străini, cu expertiză în domeniul educației.
4. Registrul evaluatorilor externi care realizează activitățile de evaluare va fi temeinic revizuit și completat în scopul consolidării profesionalismului, dar și al caracterului colegial al evaluărilor.
5. Consiliul ARACIP, organul colectiv de conducere al agenției, se reorganizează şi va funcționa cu 15 membri care reprezintă actorii relevanți implicați în procesul educațional din România. Toți cei 15 membri cu drept de vot ai consiliului ARACIP trebuie să aibă experiență didactică sau să aibă responsabilități în organizarea activității de învățământ. Reprezentanții Ministerului Educației vor avea competențe specifice precum învățământul în limbile minorităților sau recunoașterea și echivalarea diplomelor și actelor de studii, expertiză necesară pentru conectarea cu alte sisteme de învățământ.
6. Implicarea sectorului privat în structura ARACIP, având în vedere că peisajul furnizorilor de educație din România s-a schimbat semnificativ în ultimii 16 ani: dacă la momentul adoptării legislației ARACIP, în 2005, învățământul era aproape exclusiv de stat, astăzi sectorul privat este unul mult mai mare și reprezintă o componentă importantă a sistemului de învățământ prin oferirea de servicii și modele alternative care pot contribui la asigurarea calității la nivel de sistem.
7. Președintele Consiliului ARACIP va fi ales, pentru prima oară, în mod democratic dintre reprezentanții actorilor implicați în educație, cu două treimi din voturile membrilor Consiliului, și va putea avea un număr de maximum două mandate.
8. Capacitatea instituțională va fi îmbunătățită semnificativ, atât în ceea ce privește calitatea activităților de evaluare, cât și în ceea ce privește comunicarea cu beneficiarii, prin creșterea numărului de posturi de experți în domeniul asigurării calității, dar și al celor de suport juridic și administrativ. Creșterea capacității administrative a ARACIP, prin suplimentarea numărului de posturi, de la 40 la 75, va contribui la eficientizarea activității în interesul beneficiarilor finali ai educației din cele 7.000 de unități de învățământ cu personalitate juridică, de stat sau private, în contextul existenței unor întârzieri foarte mari (chiar și 2 ani) în soluționarea unor dosare deja depuse, la care se adaugă acțiuni majore care nu au fost nici măcar inițiate de mulți ani.
9. Structura organizatorică va cuprinde o Direcție Generală pentru Asigurarea Calității, care va îngloba departamente specifice: departament de acreditare, departament de evaluare externă a calității și departament de relații internaționale, de verificare și avizare a școlilor internaționale. Activitatea va fi susținută de o direcție administrativă și un departament juridic. Precizăm că în acest moment activitatea agenției este blocată, neexistând niciun consilier juridic, nicio persoană cu atribuții în resurse umane etc.
Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar trebuie să devină unul dintre pilonii principali ai unei Românii Educate, iar Ministerul Educației a formalizat astăzi startul adaptării acestei instituții la noile nevoi ale societății, propunând un mecanism administrativ democratic, performant, eficient și transparent, de secol XXI.
Sorin Mihai Cîmpeanu,
ministrul Educației

Trimite email
miercuri, 4 februarie 2026 la 07:47:57 Ora standard a Europei de Est