Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Nevoia instituirii unei zile naționale a lecturii

15 februarie - Ziua Națională a Lecturii

Nevoia instituirii unei zile naționale a lecturii

Începutul anul calendaristic este marcat, anume parcă, de o serie de evenimente dedicate cărții și scrisului: 23 ianuarie - Ziua Internațională a Scrisului de Mână, 2 februarie - Ziua Internațională a Cititului Împreună, 14 februarie - Ziua Internațională a Cărții Dăruite, 15 februarie - Ziua Națională a Lecturii, urmate, pe 23 aprilie, de Ziua Internațională a Cărții. Toate acestea își propun să contribuie la conștientizarea rolului formator al scrisului și al actului lecturii în devenirea noastră, într-un efort conjugat de a păstra vie această relație specială a fiecăruia dintre noi cu cartea, într-o lume ale cărei realități sunt caracterizate de volatilitate și de imperativul imediatului.

Data pentru a marca Ziua Națională a Lecturii nu a fost aleasă aleatoriu, întrucât pe 15 februarie, la 11 ani distanță, s-au născut două dintre personalitățile  care au avut o contribuție fundamentală la dezvoltarea școlii și a culturii românești - Titu Maiorescu și Spiru Haret.
Potrivit inițiatorului Legii privind instituirea Zilei Naționale a Lecturii, aceasta nu este „un prilej de festivism, ci un cadru pentru implicarea tuturor celor cărora le pasă de carte în activități de încurajare a lecturii, mai ales în rândul elevilor și tinerilor".
După cum afirmă Nicolae Manolescu, lectura reprezintă „un multiplicator pentru experiențele noastre". Ea ne oferă posibilitatea de a ne îmbogăți în mod constant cu noi experiențe, de a trăi mai multe vieți, de a afla lucruri noi despre noi înșine și despre lumea în care trăim. A citi înseamnă a cunoaște, a descoperi, a învăța, a experimenta, a râde, a plânge, a fi vulnerabil, a te arăta curajos, a risca - într-o înșiruirea al cărei sfârșit este personal și nu poate fi intuit deplin de nimeni.
În contextul actual, avem în vedere și schimbările din lumea cărții. Chiar dacă bibliotecile au fost mai greu accesibile în această perioadă, există cărțile în format digital care răspund nevoii de lectură din zilele noastre și care, alături de cărțile în format tipărit, au un rol fundamental în educație.
Ziua Națională a Lecturii este, în fond, un apel la conștientizarea unei provocări reale a societății contemporane, aceea a raportării celor mai tineri dintre noi, dar nu numai, la carte și la actul lecturii.
Alin Ștefănuț

Trimite email
duminică, 14 decembrie 2025 la 14:48:45 Ora standard a Europei de Est