Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Stat versus cetățean, de acad. Gheorghe Păun

,,Curtea de la Argeș” nr. 3/2022

Stat versus cetățean, de acad. Gheorghe Păun

,,Dacă în spatele acestui text ar sta presupunerea că există o teorie a conspirației (dar nu este cazul!), aș fi mai liniștit, pentru că un conspirator poate fi eventual identificat și i te poți opune. Premisa este însă că procesul e totalmente natural, organic, structural, deci inevitabil și de neoprit. Poate aduce și asta un fel de liniște, căci neputința simplifică. Nu te poți pune cu natura, cu istoria însăși. Numai un cataclism major o poate întoarce din drum, nu oamenii (mai ales după un anumit stadiu).

Provizoriu, titlul a fost Ciuma albă, iar explicația este următoarea: secolul XX a fost „colorat" de două „ciume", cea brună și cea roșie, secolul XXI se prefigurează a rămâne în carte drept cel al molimelor verzi (culoarea vine de la pârdalnicul de certificat cu controversată justificare medicală, dar cu sigur efect social, juridic, psihologic, economic, însă trimite și la ce va urma curând - restricțiile/șocul ecologic, deja în plină pregătire, ba chiar în desfășurare), prelungire subtilă a celor două dinainte, dar, mai încolo, culorile vor converge, recompunând lumina numită de obicei albă (corect ar fi incoloră) înainte de dispersie.
Ciuma brună a avut ca simbol svastica, ciuma roșie a stat sub semnul stelei roșii, cu secera și ciocanul încrucișate pe ea, nu am o emblemă la fel de sintetică pentru etapa verde, dar se poate stiliza una din imaginea care a făcut înconjurul lumii în a doua zi a acestui an. Este vorba despre scena în care un polițist mare de stat, având în lesă un câine-lup mare de stat, lovește cu un baston lung și negru un cetățean pe care câinele îl prinsese cu fălcile de o mână. Cetățeanul se zbătea, câinele nu-i dădea nicio șansă, pentru asta fusese antrenat, polițistul lovea amplu și „convingător", așa cum fusese antrenat..."
Ce imagine sinistră!!!
Am citat din editorialul domnului redactor-șef, academicianul Gheorghe Păun, editorialul numărului 3 al revistei de cultură ,,Curtea de la Argeș", despre care facem vorbire în această însemnare.
Ce mai puteți citi, printre altele, în acest număr, la adresa cunoscută:  www.curteadelaarges.ro
Horia Bădescu: Europa schismatică; Theodor Codreanu: Nicolae Breban şi trădarea criticilor; Eufrosina Otlăcan: Solomon Marcus, istoriograf al ştiinţelor; Maria Mona Vâlceanu: Nicolae Dabija, blândul Voievod al Basarabiei; Elis Râpeanu: Claude Dignoire, francezul devenit roman; Raia Rogac: De vorbă cu scriitoarea Aliona Grati; Florentin Popescu: Trei liceeni prieteni, predestinaţi literaturii: V. Voiculescu, George Ciprian şi Urmuz; Lucian Costache: Despre laboratorul lui Urmuz; Ana Olos: Søren Kierkegaard - un filosof pentru Urmuz?
Sunt doar câteva repere!
(OviDan)

Trimite email
miercuri, 25 februarie 2026 la 16:13:49 Ora standard a Europei de Est