Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Colocviile Muzeului Țării Crișurilor

Miercuri, ministrul Adrian Cioroianu, la Oradea, la

Colocviile Muzeului Țării Crișurilor

Muzeul Țării Crișurilor Oradea - Complex Muzeal reia seria de manifestări cultural-științifice desfășurate sub egida „Colocviile Muzeului Țării Crișurilor" cu un eveniment de marcă, în care protagonist va fi prof. univ. dr. Adrian Cioroianu, manager al Bibliotecii Naționale a României.

Organizat de instituția muzeală și Centrul de Studii Interdisciplinare Oradea-Chișinău, aflat sub egida Academiei Române, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor, Biblioteca Națională a României, Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai" Oradea, Primăria Municipiului Oradea și Universitatea din Oradea, evenimentul va avea loc în 16 martie 2022, în sala de conferințe a Muzeului Țării Crișurilor (Str. Armatei Române, nr. 1/A), cu începere de la ora 17.00, și va cuprinde două momente de înaltă ținută: conferința  „Constanțe istorice și rupturi generaționale. Scrierea și rescrierea istoriei sub ochii noștri", susținută de prof. univ. dr. Adrian Cioroianu, urmată, la ora 18.00, de lansarea cărții  A fost odată ca niciodată Partidul Comunist Român. 1921-2021. Pentru o istorie dezinhibată a „viitorului luminos", al cărei editor este prof. univ. dr. Adrian Cioroianu. 
Volumul, publicat la Editura Polirom în 2021, a fost realizat la împlinirea unui secol de la crearea Partidului Comunist Român și propune o amplă reconstituire a începuturilor fenomenului care a determinat într-o manieră covârșitoare traiectoria istorică a României în ultimul secol. Autorii textelor reunite în volum au reușit să valorifice un important material documentar reușind astfel să prezinte atât imaginea generală a mișcării comuniste, dar și o aplecare detaliată asupra modului în care extrema stângă și-a construit identitatea, mecanismele și concepțiile.
 „(...) miza cărții este să prezinte pe baza arhivelor o parte din istoria și biografiile, cît mai reale, ale comuniștilor români ce activau în perioada interbelică sau în primii ani ai războiului. Mai precis, ne-au interesat procesele lor - adică întîlnirile lor (nedorite) cu sistemul de justiție românesc, în fața căruia cu toții erau pasibili de un păcat originar: a fi comunist în anii 1930 sau la începutul anilor 1940 însemna a fi un admirator al satrapului Stalin de la Kremlin. Spre stupefacția și neplăcerea justiției românești - ca și spre potențiala noastră uimire dezagreabilă astăzi -, astfel de admiratori au existat în România" (Adrian Cioroianu).
Adrian Cioroianu - istoric, jurnalist, eseist și om politic român, este în prezent profesor universitar la Facultatea de Istorie din cadrul Universității București, manager al Bibliotecii Naționale a României și ambasador al României pe lângă UNESCO. A absolvit în 1993 Facultatea de Istorie a Universității din București, apoi Universitatea Laval din Canada, unde a obținut masteratul (1997) și doctoratul (2002). În 1998 a devenit redactor la revista Dilema, iar în perioada cuprinsă între anii 2000 și 2004 a fost implicat în producția de programe de televiziune pentru posturile TVR1, Realitatea TV și Pax TV. În calitate de om politic a fost ales în Senatul României și Parlamentul European, fiind numit în anul 2007 ministru al Afacerilor Externe.
Moderatorul manifestării: prof. univ. dr. Gabriel Moisa, istoric și manager interimar al Muzeului Țării Crișurilor Oradea - Complex Muzeal.
Intrarea este gratuită, în limita locurilor disponibile!

Trimite email
joi, 28 martie 2024, 16:01:23 Ora standard a Europei de Est