Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 martie 2024

Regulile pentru gradația de merit a profesorilor se vor modifica „într-un timp relativ scurt”, anunță Ligia Deca: Nu putem să venim cu revoluții acolo
Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat luni, 25 martie, în cadrul unei conferințe de presă, că metodologia gradației de merit pentru profesori va fi revizuită și „e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt”. Pe 11 martie 2024, Ligia Deca spunea că în Ministerul Educației au loc discuții în prezent cu privire la „regândirea gradației de merit” și „regândirea treptelor de salarizare” a profesorilor.
Amintim că ordinul de ministru cu noile reguli pentru gradația de merit a profesorilor, programat să apară de Ziua Păcălelii, în acest an, a fost mutat pe 2 aprilie de Ministerul Educație, potrivit unui document publicat în Monitorul Oficial.
Ministrul Educației a spus luni că lucrează cu specialiștii OCDE pentru un cadru de evaluare de performanță potrivit pentru România: „Un alt sfat al lor este ca acest cadru să nu fie implementat brusc. Este nevoie de pilotare, este nevoie de timp de acomodare și este nevoie de predictibilitate pentru cadrele didactice”, a spus Deca.
„Prima discuție pe care o avem în acest sens este cea legată de revizuirea metodologiei gradației de merit, e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt. Și acolo avem prima discuție. Sigur, nu putem să venim cu revoluții acolo, pentru că, practic, e nevoie de un pic de timp să mergem pe recomandările OCDE.
Recomandările OCDE vorbesc și despre corelarea etapelor de promovare în carieră cu standarde profesionale, deci este vorba de o construcție a carierei didactice mai amplă, este vorba de timp pentru a putea avea rezultate obiective, de tipul evaluării standardizate pentru elevi, ca să poți să ai oglinda valorii adăugate la clasă. Și ne propunem, sigur, să venim cu o serie întreagă de propuneri, dar, din nou, aceste schimbări nu se pot întâmpla peste noapte”, a precizat Ligia Deca...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Programul național pentru reducerea abandonului școlar

Ministerul Educaţiei a demarat

Programul național pentru reducerea abandonului școlar

Ministerul Educaţiei a demarat Programul național pentru reducerea abandonului școlar. Acesta face parte din cadrul Proiectului Național de Reformă „România Educată", cu finanțare P.N.R.R., în valoare de 543 milioane euro - componenta P.N.R.R. nerambursabilă.

Programul vizează implementarea Mecanismului de Avertizare Timpurie în Educație (M.A.T.E.) prin acordarea de granturi, în două runde, unui număr estimat de 2.500 dintr-un total de 3.235 de unități de învățământ de stat de nivel gimnazial, cu risc mediu și crescut de abandon școlar.
În data de 2 martie 2022, a fost publicat primul apel de proiecte din cadrul Programului Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (P.N.R.A.S.).
În prima rundă de finanțare a schemei de granturi P.N.R.A.S. sunt prioritizate 1.726 de unități de învățământ care au îndeplinit cumulativ următoarele criterii și care pot depune cerere de finanțare în cadrul acestui apel: Unități de învățământ de stat care:
*au fost identificate cu prioritate de intervenție mare sau medie în 2018/2019 și în 2020/2021;
*au personalitate juridică și învățământ de masă;
*au un număr de cel puțin 40 de elevi înmatriculați în ciclul gimnazial;
*și-au exprimat intenția de participare în cadrul Schemei de granturi P.N.R.A.S. prin Declarația de intenție.
Unitățile de învățământ de stat cu un număr de elevi de nivel gimnazial sub 40 raportat la etapa de preidentificare cu ajutorul SIIIR, școlile speciale care și-au exprimat intenția de participare, precum și școlile care s-au încadrat la prioritate mare și nu și-au exprimat intenția de participare vor beneficia de activități de sprijin finanțate în cadrul intervențiilor sistemice, care vor fi gestionate la nivel central de către Ministerul Educației.
Pentru sesiunea 2022, la nivelul județului Bihor, au fost eligibile 73 de unități de învățământ
După lansarea apelului Inspectoratul Școlar Județean Bihor s-a preocupat de furnizarea în timp util a tuturor informațiilor care au vizat redactarea cererii de finanțare, a oferit sprijin unităților de învățământ, a organizat videoconferințe și a constituit un grup de comunicare pentru consilierea și monitorizarea pregătirii proiectului.
La termenul limită de depunere, 14 martie 2022, din județul Bihor, deși termenul a fost foarte scurt de la lansarea apelului, au depus cereri de finanțare în cadrul programului, un număr de 66 de unități de învățământ, cu o valoare solicitată însumată la nivelul acestora de peste 9 milioane de euro.
Au rămas să depună pentru sesiunea 2023 un număr de șapte unități de învățământ: Școala Gimnazială Nr. 1 Buduslău, Școala Gimnazială Nr. 1 Cociuba Mare, Școala Gimnazială Nr. 1 Hotar, Școala Gimnazială Nr. 1 Săcădat, Școala Gimnazială ,,Jako Zsigmond" Roșiori, Școala Gimnazială Nr. 1 Viișoara, la care se vor adăuga cele eligibile în respectiva sesiune.
Granturile din cadrul programului se încadrează în trei categorii: mic - 70.000 de euro (efectivul de elevi din ciclul gimnazial din unitatea de învățământ este între 40 și 75); mediu - 140.000 euro (efectivul de elevi din ciclul gimnazial din unitatea de învățământ este între 76 și 150); mare - 153.000 de euro (efectivul de elevi din ciclul gimnazial din unitatea de învățământ este peste 150);
În cadrul acestui program este vizată o tipologie diversificată de activități printre care:
o  Activități de dezvoltare a unui climat pozitiv și incluziv în clase și în școală, inclusiv acțiuni de combaterea violenței, acțiuni anti-bullying, măsuri pentru prevenirea consumului de droguri și reducerea riscurilor asociate consumului de droguri, măsuri pentru combaterea segregării școlare
o  Activități pentru reducerea absenteismului la clasă prin utilizarea unor tehnici de învățare activă și incluzivă cu scopul de a crește motivația elevilor și dezvoltarea personală, facilitarea învățării, înțelegerii și gândirii critice, mentorat și sprijin colegial între elevi, sprijinirea colaborării cu părinții sau tutorii legali etc.
o  Activități pentru dezvoltarea abilităților socio-emoționale, inclusiv autonomie,
o  Activități pedagogice și de sprijin, care includ, dar nu se limitează la cursuri de remediere 1/1 sau în grup (lb. română/ lb. maternă, matematică/ științe, TIC), testare cunoștințe, evaluare dificultăți de învățare, consiliere și orientare școlară, mediere, educație parentală, consiliere psihologică etc.
o Extinderea zilei de școală la program prelungit și acordarea unei mese.
o  Activități de tip Școală după Școală inclusiv acordarea de hrană. 
o  Activități extra-curriculare, care includ, dar nu se limitează la vizite de documentare, activități outdoor, excursii, tabere, festivaluri, evenimente educaționale, activități non-formale, activități culturale comunitare, sportive, participare la concursuri școlare, participare la cercuri școlare, educație pentru sănătate, activități de networking școlar, terapie prin artă etc.
o  Activități de sprijin și stimulare pentru elevii aflați la risc de abandon școlar/ P.T.Ș. pentru asigurarea tranziției din învățământul secundar inferior către învățământul secundar superior în vederea finalizării învățământului obligatoriu (de exemplu, acordarea de subvenții/ stimulente condiționate de prezența la școală) etc.
o  Activități de formare autorizate și îndrumare (coaching) pentru cadre didactice și personal auxiliar din unitatea de învățământ (de ex. îmbunătățirea practicilor de predare, crearea unui climat școlar favorabil, orientare în realizarea activităților pedagogice prevăzute în proiect).
o  Activități de reintegrare școlară, fie în învățământul de masă sau în Programe de tipul a 2-a Șansă, în cursuri de calificare desfășurate de furnizori de formare la nivel local sau în programe de învățare/ recuperare accelerată, inclusiv achiziție de mobilier pentru vârsta corespunzătoare etc.
o  Activități de dezvoltare/ îmbunătățire a competențelor etc.  
o  Activități de îndrumare (coaching) și consiliere profesională.
o  Activități de sprijin și stimulare pentru copiii și tinerii care au părăsit școala,
o  Dotarea cu clase inteligente* pentru predare - învățare. 
o  Diagnostic inițial privind competențele digitale ale elevilor;
o  Activități de predare - învățare - evaluare: proiectarea resurselor pentru instruirea online, adaptarea resurselor pentru învățarea online, utilizarea resurselor digitale pentru evaluarea formativă, sumativă și feedback.
Prin implementarea proiectelor în cadrul acestui program la nivelul județului Bihor unitățile de învățământ vor putea oferi elevilor un pachet educațional atractiv, valorificând deopotrivă expertiza cadrelor didactice din școală, precum și a altor actori din zona organizațiilor neguvernamentale cu rezultate validate în domeniul educației.
De asemenea, există așteptări semnificative în ce privește schimbarea percepției față de școală a copiilor proveniți din grupuri vulnerabile, prin implicarea părinților în programe de consiliere.
Inspector școlar Florin Negruțiu

Trimite email
vineri, 29 martie 2024, 08:48:34 Ora standard a Europei de Est