Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 ianuarie 2026

Viitorul ministru al Educației și Cercetării urmează să fie stabilit vineri, 30 ianuarie, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al Partidului Național Liberal (PNL), potrivit surselor Edupedu.ro.

Ședința Biroului Politic Național al liberalilor se va desfășura vineri pentru că prim-ministrul Ilie Bolojan este de la începutul săptămânii în vizită de lucru în Germania, iar joi are loc ședință de Guvern.



În acest moment, ministerul Educației și Cercetării este condus interimar de peste două săptămâni de prim-ministrul Ilie Gavril Bolojan, după demisia din 22 decembrie 2025 a lui Daniel Ovidiu David, întors rector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Săptămâna aceasta ar trebui să fie propus noul ministru al Educației, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan. Pe 13 ianuarie, prim-ministrul a precizat, pentru TVR 1, că s-a mers pe varianta în care „până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației”.

„Demisia domnului ministru David s-a suprapus cu perioada de final de an, deci cu partea de sărbători. Aveam două posibilități: să găsim o formulă rapidă sau să recurgem la varianta clasică, existând un interimat. Am mers pe această a doua variantă, în așa fel încât până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației, în așa fel încât împreună cu ceilalți colegi din guvern să poată lucra la pregătirea bugetului care ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie”, a precizat prim-ministrul, pe 13 ianuarie, pentru TVR 1.
Marți, 13 ianuarie, Guvernul a anunțat oficial, printr-un anunț de presă, că premierul Ilie Bolojan i-a transmis președintelui Nicușor Dan propunerea de revocare a lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministrul României.



În acest context, Iolanda Cătinean, președintele Sindicatului din Învățământ „Spiru Haret” Mureș, a declarat, pentru Edupedu.ro, că viitorul ministru al Educației trebuie „să fie o persoană care să dea dovadă de empatie, să-și iubească meseria de cadru didactic”. „În momentul în care tu, ca profesor, iubești ceea ce faci, nu poți să faci rău colegilor tăi”, a menționat aceasta.
Întrebat de ce crede că nu se înghesuie nimeni să preia Ministerul Educației și Cercetării, consilierul prezidențial pentru educație, Sorin Costreie, a afirmat că „în zona politică, sunt mulți care vor să fie acolo, la butoane, dar e important să fie cine trebuie și să-și asume ce are de făcut”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea Info Edu, de pe 18 ianuarie.

Sorin Costreie a declarat în exclusivitate pentru Edupedu.ro, pe 13 ianuarie, că „nu se înghesuie nimeni” să fie ministrul Educației pentru că primează tăierile și reducerile și atunci e greu să faci lucruri cu impact pe termen lung. E nevoie de un ministru din sistem, dar cu soliditate academică.

Demisia ministrului Educației și Cercetării, Daniel-Ovidiu David, a fost anunțată public pe 22 decembrie și constatată oficial abia pe 14 ianuarie, după 23 de zile de amânare. Acum, premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul speră ca „până la sfârșitul acestei luni (n. red. ianuarie 2026)” să vină cu o propunere pentru un nou ministru, invocând încă din 3 ianuarie discuții la PNL pentru găsirea unui titular.

Potrivit surselor Edupedu.ro, printre variantele luate în calcul de PNL și de premierul Ilie Bolojan pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în discuțiile de la începutul lunii ianuarie, s-au aflat în ultima perioadă rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea – al cărui nume a suscitat însă numeroase critici privind acuzația de plagiat semnalată într-o anchetă publicată de Pressone.ro, semnată de Emilia Șercan – și consiliera de stat la Cancelaria prim-ministrului, Luciana Antoci, potrivit surselor Edupedu.ro; de asemenea, conform acelorași surse, la finalul lunii decembrie 2025 a fost vehiculat în PNL și numele Măriucăi Talpeș, variantă care a picat.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Programul național pentru reducerea abandonului școlar

Ministerul Educaţiei a demarat

Programul național pentru reducerea abandonului școlar

Ministerul Educaţiei a demarat Programul național pentru reducerea abandonului școlar. Acesta face parte din cadrul Proiectului Național de Reformă „România Educată", cu finanțare P.N.R.R., în valoare de 543 milioane euro - componenta P.N.R.R. nerambursabilă.

Programul vizează implementarea Mecanismului de Avertizare Timpurie în Educație (M.A.T.E.) prin acordarea de granturi, în două runde, unui număr estimat de 2.500 dintr-un total de 3.235 de unități de învățământ de stat de nivel gimnazial, cu risc mediu și crescut de abandon școlar.
În data de 2 martie 2022, a fost publicat primul apel de proiecte din cadrul Programului Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (P.N.R.A.S.).
În prima rundă de finanțare a schemei de granturi P.N.R.A.S. sunt prioritizate 1.726 de unități de învățământ care au îndeplinit cumulativ următoarele criterii și care pot depune cerere de finanțare în cadrul acestui apel: Unități de învățământ de stat care:
*au fost identificate cu prioritate de intervenție mare sau medie în 2018/2019 și în 2020/2021;
*au personalitate juridică și învățământ de masă;
*au un număr de cel puțin 40 de elevi înmatriculați în ciclul gimnazial;
*și-au exprimat intenția de participare în cadrul Schemei de granturi P.N.R.A.S. prin Declarația de intenție.
Unitățile de învățământ de stat cu un număr de elevi de nivel gimnazial sub 40 raportat la etapa de preidentificare cu ajutorul SIIIR, școlile speciale care și-au exprimat intenția de participare, precum și școlile care s-au încadrat la prioritate mare și nu și-au exprimat intenția de participare vor beneficia de activități de sprijin finanțate în cadrul intervențiilor sistemice, care vor fi gestionate la nivel central de către Ministerul Educației.
Pentru sesiunea 2022, la nivelul județului Bihor, au fost eligibile 73 de unități de învățământ
După lansarea apelului Inspectoratul Școlar Județean Bihor s-a preocupat de furnizarea în timp util a tuturor informațiilor care au vizat redactarea cererii de finanțare, a oferit sprijin unităților de învățământ, a organizat videoconferințe și a constituit un grup de comunicare pentru consilierea și monitorizarea pregătirii proiectului.
La termenul limită de depunere, 14 martie 2022, din județul Bihor, deși termenul a fost foarte scurt de la lansarea apelului, au depus cereri de finanțare în cadrul programului, un număr de 66 de unități de învățământ, cu o valoare solicitată însumată la nivelul acestora de peste 9 milioane de euro.
Au rămas să depună pentru sesiunea 2023 un număr de șapte unități de învățământ: Școala Gimnazială Nr. 1 Buduslău, Școala Gimnazială Nr. 1 Cociuba Mare, Școala Gimnazială Nr. 1 Hotar, Școala Gimnazială Nr. 1 Săcădat, Școala Gimnazială ,,Jako Zsigmond" Roșiori, Școala Gimnazială Nr. 1 Viișoara, la care se vor adăuga cele eligibile în respectiva sesiune.
Granturile din cadrul programului se încadrează în trei categorii: mic - 70.000 de euro (efectivul de elevi din ciclul gimnazial din unitatea de învățământ este între 40 și 75); mediu - 140.000 euro (efectivul de elevi din ciclul gimnazial din unitatea de învățământ este între 76 și 150); mare - 153.000 de euro (efectivul de elevi din ciclul gimnazial din unitatea de învățământ este peste 150);
În cadrul acestui program este vizată o tipologie diversificată de activități printre care:
o  Activități de dezvoltare a unui climat pozitiv și incluziv în clase și în școală, inclusiv acțiuni de combaterea violenței, acțiuni anti-bullying, măsuri pentru prevenirea consumului de droguri și reducerea riscurilor asociate consumului de droguri, măsuri pentru combaterea segregării școlare
o  Activități pentru reducerea absenteismului la clasă prin utilizarea unor tehnici de învățare activă și incluzivă cu scopul de a crește motivația elevilor și dezvoltarea personală, facilitarea învățării, înțelegerii și gândirii critice, mentorat și sprijin colegial între elevi, sprijinirea colaborării cu părinții sau tutorii legali etc.
o  Activități pentru dezvoltarea abilităților socio-emoționale, inclusiv autonomie,
o  Activități pedagogice și de sprijin, care includ, dar nu se limitează la cursuri de remediere 1/1 sau în grup (lb. română/ lb. maternă, matematică/ științe, TIC), testare cunoștințe, evaluare dificultăți de învățare, consiliere și orientare școlară, mediere, educație parentală, consiliere psihologică etc.
o Extinderea zilei de școală la program prelungit și acordarea unei mese.
o  Activități de tip Școală după Școală inclusiv acordarea de hrană. 
o  Activități extra-curriculare, care includ, dar nu se limitează la vizite de documentare, activități outdoor, excursii, tabere, festivaluri, evenimente educaționale, activități non-formale, activități culturale comunitare, sportive, participare la concursuri școlare, participare la cercuri școlare, educație pentru sănătate, activități de networking școlar, terapie prin artă etc.
o  Activități de sprijin și stimulare pentru elevii aflați la risc de abandon școlar/ P.T.Ș. pentru asigurarea tranziției din învățământul secundar inferior către învățământul secundar superior în vederea finalizării învățământului obligatoriu (de exemplu, acordarea de subvenții/ stimulente condiționate de prezența la școală) etc.
o  Activități de formare autorizate și îndrumare (coaching) pentru cadre didactice și personal auxiliar din unitatea de învățământ (de ex. îmbunătățirea practicilor de predare, crearea unui climat școlar favorabil, orientare în realizarea activităților pedagogice prevăzute în proiect).
o  Activități de reintegrare școlară, fie în învățământul de masă sau în Programe de tipul a 2-a Șansă, în cursuri de calificare desfășurate de furnizori de formare la nivel local sau în programe de învățare/ recuperare accelerată, inclusiv achiziție de mobilier pentru vârsta corespunzătoare etc.
o  Activități de dezvoltare/ îmbunătățire a competențelor etc.  
o  Activități de îndrumare (coaching) și consiliere profesională.
o  Activități de sprijin și stimulare pentru copiii și tinerii care au părăsit școala,
o  Dotarea cu clase inteligente* pentru predare - învățare. 
o  Diagnostic inițial privind competențele digitale ale elevilor;
o  Activități de predare - învățare - evaluare: proiectarea resurselor pentru instruirea online, adaptarea resurselor pentru învățarea online, utilizarea resurselor digitale pentru evaluarea formativă, sumativă și feedback.
Prin implementarea proiectelor în cadrul acestui program la nivelul județului Bihor unitățile de învățământ vor putea oferi elevilor un pachet educațional atractiv, valorificând deopotrivă expertiza cadrelor didactice din școală, precum și a altor actori din zona organizațiilor neguvernamentale cu rezultate validate în domeniul educației.
De asemenea, există așteptări semnificative în ce privește schimbarea percepției față de școală a copiilor proveniți din grupuri vulnerabile, prin implicarea părinților în programe de consiliere.
Inspector școlar Florin Negruțiu

Trimite email
sâmbătă, 7 februarie 2026 la 00:57:52 Ora standard a Europei de Est