Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Voluptatea terorii și experimentul Milgram, de Gheorghe Păun

Citiți, în avans, ,, Curtea de la Argeș” nr. 4 (137)

Voluptatea terorii și experimentul Milgram, de Gheorghe Păun

,,Scriu aceste rânduri pe la mijlocul lunii februarie, se pare că vine și primăvara (cam devreme), și sfârșitul pandemiei (cam târziu). Nu știu cum vor arăta lucrurile peste o lună, când se va tipări revista de față, sper că nu numai pandemia, ci și „convoaiele libertății" să fie istorie atunci. La fel ca vreo doi-trei șefi de state care-mi motivează titlul...

Termenul „teroare" poate părea prea tare, dar nu găsesc altul care să se potrivească unei bune părți din măsurile luate de-a lungul și de-a latul planetei, din Canada până în Noua Zeelandă, cu trecere prin Franța și Austria. Acestea și încă altele suportă o asemenea calificare, ca să nu mai amintesc de detalii mai recente, gen câinele din Amsterdam, agresarea celor care îi ajutau pe camionagii din Ottawa, amenzile pentru nevaccinați din mai multe țări. Păstrez termenul „teroare" și pentru că stă sugestiv în pereche cu vecinul „voluptate". M-au intrigat dintotdeauna natura umană, motivația gesturilor, adesea aberante, pe care persoane aparent normale le comit. Găsesc explicații logice, citesc explicații psihologice, dar tot sunt derutat. Știu că puterea corupe, dar să faci din exercitarea agresivă a puterii o obișnuință, o sursă de satisfacție, o voluptate, atinge deja maladivul. Știu și proverbul chinezesc care spune că „dacă ești călare pe tigru nu mai poți să te dai jos", iar șefii de state și consilierii lor medicalo- „științifici" (niciodată știința nu a fost mai abuziv folosită ca instrument de propagandă și niciodată nu a fost compromisă mai mult) chiar sunt călare pe tigru. Mai devreme sau mai târziu, cineva, oamenii de rând, justiția, se va întreba cum a fost cu „protocoalele" de tratament oficial, cu demonizarea tratamentelor neoficiale, cu bulversarea sistemului sanitar, cu „protejarea" bătrânilor prin închiderea în casă, cu degringolada din economie, cu „boosterele" care au boosterizat conturile producătorilor de vaccinuri. Nu spun că măsurile sociale de prevenție nu au fost utile, că vaccinarea nu este utilă, dar... est modus in rebus, există o măsură în toate. Iar dincolo de măsură miroase a paranoia, a afaceri nerușinate, miroase a crimă chiar.
Dar mai găsesc și alte explicații ale voluptății terorii la nivelul de sus al deciziei. O privire scurtă pe hartă suprapune, deloc surprinzător, țările cu exces de restricții cu țările conduse de șefi de stat cu diverse tipuri de frustrări - minoritari din varii puncte de vedere, cu probleme matrimoniale, progresiști/neo-marxiști (aberoizi le-aș zice mai sugestiv), mai toți tineri. Psihologic gândind, este de așteptat ca un minoritar frustrat (indiferent în ce sens e minoritar sau frustrat) să aibă un „dinte" împotriva majorității, chiar complet inconștient, dar de la „părinte I, părinte II" până la, sar pe alt meridian, hlizeala care însoțea mărturisirea că el vrea „să-i enerveze pe nevaccinați" parcă e prea mult.
Viitorul nu uită și nu iartă, orice politician știe sau ar trebui să știe, asta".
Am citat din editorialul tare (ca piatra, iute ca săgeata) al distinsului academician Gheorghe Păun.
Ce mai putem citi în numărul pe luna aprilie al Curții de la Argeș, printre multe altele, aflăm din acest sumar: Horia Bădescu: Europa schismatică; Theodor Codreanu: Nicolae Breban şi trădarea criticilor; Narcis Zărnescu: O treime paradigmatică: o ţară, un domnitor, un poet; Tudor Nedelcea: Basarabia şi Eminescu în viziunea lui Adrian Dinu; Rachieru Mihaela Albu: Pavel Chihaia şi vocaţia pluridisciplinarităţii; Cătălina Haşotti: Mircea Scarlat sau destinul scrisului; Ana Olos: Demetru şi medicii de la Bârlad; Paula Romanescu: Smărăndiţa din înalte (strato)sfere; Nicolae Melinescu: Mercenarii din deşert...
Vă mulțumim, distinse domnule redactor-șef Gheorghe Păun, și pentru cel de-al 137-lea număr de revistă!
Cu prețuire,
Ovidiu Dan

Trimite email
duminică, 14 decembrie 2025 la 14:40:23 Ora standard a Europei de Est