Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Voluptatea terorii și experimentul Milgram, de Gheorghe Păun

Citiți, în avans, ,, Curtea de la Argeș” nr. 4 (137)

Voluptatea terorii și experimentul Milgram, de Gheorghe Păun

,,Scriu aceste rânduri pe la mijlocul lunii februarie, se pare că vine și primăvara (cam devreme), și sfârșitul pandemiei (cam târziu). Nu știu cum vor arăta lucrurile peste o lună, când se va tipări revista de față, sper că nu numai pandemia, ci și „convoaiele libertății" să fie istorie atunci. La fel ca vreo doi-trei șefi de state care-mi motivează titlul...

Termenul „teroare" poate părea prea tare, dar nu găsesc altul care să se potrivească unei bune părți din măsurile luate de-a lungul și de-a latul planetei, din Canada până în Noua Zeelandă, cu trecere prin Franța și Austria. Acestea și încă altele suportă o asemenea calificare, ca să nu mai amintesc de detalii mai recente, gen câinele din Amsterdam, agresarea celor care îi ajutau pe camionagii din Ottawa, amenzile pentru nevaccinați din mai multe țări. Păstrez termenul „teroare" și pentru că stă sugestiv în pereche cu vecinul „voluptate". M-au intrigat dintotdeauna natura umană, motivația gesturilor, adesea aberante, pe care persoane aparent normale le comit. Găsesc explicații logice, citesc explicații psihologice, dar tot sunt derutat. Știu că puterea corupe, dar să faci din exercitarea agresivă a puterii o obișnuință, o sursă de satisfacție, o voluptate, atinge deja maladivul. Știu și proverbul chinezesc care spune că „dacă ești călare pe tigru nu mai poți să te dai jos", iar șefii de state și consilierii lor medicalo- „științifici" (niciodată știința nu a fost mai abuziv folosită ca instrument de propagandă și niciodată nu a fost compromisă mai mult) chiar sunt călare pe tigru. Mai devreme sau mai târziu, cineva, oamenii de rând, justiția, se va întreba cum a fost cu „protocoalele" de tratament oficial, cu demonizarea tratamentelor neoficiale, cu bulversarea sistemului sanitar, cu „protejarea" bătrânilor prin închiderea în casă, cu degringolada din economie, cu „boosterele" care au boosterizat conturile producătorilor de vaccinuri. Nu spun că măsurile sociale de prevenție nu au fost utile, că vaccinarea nu este utilă, dar... est modus in rebus, există o măsură în toate. Iar dincolo de măsură miroase a paranoia, a afaceri nerușinate, miroase a crimă chiar.
Dar mai găsesc și alte explicații ale voluptății terorii la nivelul de sus al deciziei. O privire scurtă pe hartă suprapune, deloc surprinzător, țările cu exces de restricții cu țările conduse de șefi de stat cu diverse tipuri de frustrări - minoritari din varii puncte de vedere, cu probleme matrimoniale, progresiști/neo-marxiști (aberoizi le-aș zice mai sugestiv), mai toți tineri. Psihologic gândind, este de așteptat ca un minoritar frustrat (indiferent în ce sens e minoritar sau frustrat) să aibă un „dinte" împotriva majorității, chiar complet inconștient, dar de la „părinte I, părinte II" până la, sar pe alt meridian, hlizeala care însoțea mărturisirea că el vrea „să-i enerveze pe nevaccinați" parcă e prea mult.
Viitorul nu uită și nu iartă, orice politician știe sau ar trebui să știe, asta".
Am citat din editorialul tare (ca piatra, iute ca săgeata) al distinsului academician Gheorghe Păun.
Ce mai putem citi în numărul pe luna aprilie al Curții de la Argeș, printre multe altele, aflăm din acest sumar: Horia Bădescu: Europa schismatică; Theodor Codreanu: Nicolae Breban şi trădarea criticilor; Narcis Zărnescu: O treime paradigmatică: o ţară, un domnitor, un poet; Tudor Nedelcea: Basarabia şi Eminescu în viziunea lui Adrian Dinu; Rachieru Mihaela Albu: Pavel Chihaia şi vocaţia pluridisciplinarităţii; Cătălina Haşotti: Mircea Scarlat sau destinul scrisului; Ana Olos: Demetru şi medicii de la Bârlad; Paula Romanescu: Smărăndiţa din înalte (strato)sfere; Nicolae Melinescu: Mercenarii din deşert...
Vă mulțumim, distinse domnule redactor-șef Gheorghe Păun, și pentru cel de-al 137-lea număr de revistă!
Cu prețuire,
Ovidiu Dan

Trimite email
vineri, 18 septembrie 2026 la 00:20:28 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

K-POP All Stars

K-POP All Stars, la Bucureşti
 la Arenele Romane,
marți, 22 septembrie 2026, la ora 19.00,
acces de la 18.00