Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Voluptatea terorii și experimentul Milgram, de Gheorghe Păun

Citiți, în avans, ,, Curtea de la Argeș” nr. 4 (137)

Voluptatea terorii și experimentul Milgram, de Gheorghe Păun

,,Scriu aceste rânduri pe la mijlocul lunii februarie, se pare că vine și primăvara (cam devreme), și sfârșitul pandemiei (cam târziu). Nu știu cum vor arăta lucrurile peste o lună, când se va tipări revista de față, sper că nu numai pandemia, ci și „convoaiele libertății" să fie istorie atunci. La fel ca vreo doi-trei șefi de state care-mi motivează titlul...

Termenul „teroare" poate părea prea tare, dar nu găsesc altul care să se potrivească unei bune părți din măsurile luate de-a lungul și de-a latul planetei, din Canada până în Noua Zeelandă, cu trecere prin Franța și Austria. Acestea și încă altele suportă o asemenea calificare, ca să nu mai amintesc de detalii mai recente, gen câinele din Amsterdam, agresarea celor care îi ajutau pe camionagii din Ottawa, amenzile pentru nevaccinați din mai multe țări. Păstrez termenul „teroare" și pentru că stă sugestiv în pereche cu vecinul „voluptate". M-au intrigat dintotdeauna natura umană, motivația gesturilor, adesea aberante, pe care persoane aparent normale le comit. Găsesc explicații logice, citesc explicații psihologice, dar tot sunt derutat. Știu că puterea corupe, dar să faci din exercitarea agresivă a puterii o obișnuință, o sursă de satisfacție, o voluptate, atinge deja maladivul. Știu și proverbul chinezesc care spune că „dacă ești călare pe tigru nu mai poți să te dai jos", iar șefii de state și consilierii lor medicalo- „științifici" (niciodată știința nu a fost mai abuziv folosită ca instrument de propagandă și niciodată nu a fost compromisă mai mult) chiar sunt călare pe tigru. Mai devreme sau mai târziu, cineva, oamenii de rând, justiția, se va întreba cum a fost cu „protocoalele" de tratament oficial, cu demonizarea tratamentelor neoficiale, cu bulversarea sistemului sanitar, cu „protejarea" bătrânilor prin închiderea în casă, cu degringolada din economie, cu „boosterele" care au boosterizat conturile producătorilor de vaccinuri. Nu spun că măsurile sociale de prevenție nu au fost utile, că vaccinarea nu este utilă, dar... est modus in rebus, există o măsură în toate. Iar dincolo de măsură miroase a paranoia, a afaceri nerușinate, miroase a crimă chiar.
Dar mai găsesc și alte explicații ale voluptății terorii la nivelul de sus al deciziei. O privire scurtă pe hartă suprapune, deloc surprinzător, țările cu exces de restricții cu țările conduse de șefi de stat cu diverse tipuri de frustrări - minoritari din varii puncte de vedere, cu probleme matrimoniale, progresiști/neo-marxiști (aberoizi le-aș zice mai sugestiv), mai toți tineri. Psihologic gândind, este de așteptat ca un minoritar frustrat (indiferent în ce sens e minoritar sau frustrat) să aibă un „dinte" împotriva majorității, chiar complet inconștient, dar de la „părinte I, părinte II" până la, sar pe alt meridian, hlizeala care însoțea mărturisirea că el vrea „să-i enerveze pe nevaccinați" parcă e prea mult.
Viitorul nu uită și nu iartă, orice politician știe sau ar trebui să știe, asta".
Am citat din editorialul tare (ca piatra, iute ca săgeata) al distinsului academician Gheorghe Păun.
Ce mai putem citi în numărul pe luna aprilie al Curții de la Argeș, printre multe altele, aflăm din acest sumar: Horia Bădescu: Europa schismatică; Theodor Codreanu: Nicolae Breban şi trădarea criticilor; Narcis Zărnescu: O treime paradigmatică: o ţară, un domnitor, un poet; Tudor Nedelcea: Basarabia şi Eminescu în viziunea lui Adrian Dinu; Rachieru Mihaela Albu: Pavel Chihaia şi vocaţia pluridisciplinarităţii; Cătălina Haşotti: Mircea Scarlat sau destinul scrisului; Ana Olos: Demetru şi medicii de la Bârlad; Paula Romanescu: Smărăndiţa din înalte (strato)sfere; Nicolae Melinescu: Mercenarii din deşert...
Vă mulțumim, distinse domnule redactor-șef Gheorghe Păun, și pentru cel de-al 137-lea număr de revistă!
Cu prețuire,
Ovidiu Dan

Trimite email
miercuri, 25 februarie 2026 la 16:16:37 Ora standard a Europei de Est