Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Joi, la Nojorid, am participat la o dezbatere pe tema colectivizării forțate în România

,,Când țara a rămas fără țărani, iar țăranii fără țară”

Joi, la Nojorid, am participat la o dezbatere pe tema colectivizării forțate în România

Amânată din 3 martie 2022, dezbaterea pe tema colectivizării forțate în România s-a desfășurat joi, 24 martie, la Restaurantul California din Nojorid.

La manifestare au participat, în calitate de invitați, domnul dr. Augustin Țărău, vicepreședinte al Asociației Veteranilor de Război - Filiala Bihor, care a abordat tema chiaburimii „componenta bestiarului comunist" și istoricul Dumitru Noane - „Presa și propaganda comunistă în slujba procesului de colectivizare", alături domnul economist Ioan Chivari, organizatorul principal și moderatorul evenimentului, care a dezvoltat subiectul „Agricultură de succes la Nojorid în era socialistă", iar domnul ing. Iulian Duțu Crișan, gazda reuniunii, a avut o intervenție despre asociațiile agricole post decembriste. În sală au mai fost prezenți: domnul deputat Ioan Sorin Roman, fostul prefect, domnul prof. Aurel Tărău, fostul inspector școlar general, domnul profesor Ioan Șereș, ingineri și economiști, cetățeni și jurnaliști.
Domnul economist Ioan Chivari a salutat distinșii invitați și participanții la conferință, după care a prezentat agenda manifestării.
,,Procesul a debutat în noaptea de 1 martie, cu ,,Noaptea moșierilor"
În prezentarea temei despre procesul de colectivizare de tip sovietic din România, dl dr. Augustin Țărău a pornit de la Plenara din 3-5 martie 1949, când conducerea de partid a adoptat modelul sovietic, prin distrugerea proprietății private. ,,Procesul a debutat în noaptea de 1 martie, cu două zile înainte de plenară, cu așa-zisa ,,Noapte a moșierilor", când echipe de membri ai partidului comunist au pornit pe teren, de la sediul de partid regional, cu 54 de camioane de activiști, luând la ochi moșierii, rând pe rând, din sat în sat. În timp, au avut loc execuții, arestări și deportări. Activiștii porniră să aplice o lege care încă nu fusese emisă, Decretul 53; oficial îi spune Decretul de desăvârșire a reformei agrare, prin care trebuia desființată clasa moșierească, dar și chiaburimea (în timp, în 20 de ani), după cum avea să precizeze vorbitorul.
Cu toate că Gheorghiu Dej organizase o mare plenară în 1962 pentru a anunța finalizarea colectivizării în România, în realitate, inclusiv sub Nicolae Ceaușescu și până în 1989, la Revoluție, acest proces de colectivizare a continuat în țara noastră, chiar dacă în alte țări, acest proces a fost abandonat rapid: în 1949 în Iugoslavia (din cauza foametei), în 1953 în Polonia, în 1956 în Ungaria, în Bulgaria și Germania Democrată au fost adoptate alte modele. În Bihor, primele colectivizări au fost realizate în Cubulcut și Biharia, contrar a ceea ce se susținea (că Mădărasul ar fi fost prima localitate colectivizată, în realitate era nr.11)...
Cum a fost folosită presa în slujba colectivizării
Despre felul în care a fost folosită presa în slujba procesului de colectivizare ne-a vorbit istoricul Dumitru Noane. Prima pagină a ziarelor găzduia analiză și reportaje cu structură antitetică în care erau lăudate realizările gospodăriilor agricole colective, iar în partea a doua a aceluiași articol erau caricaturizați țăranii individuali, cu precădere chiaburii și gospodăriile lor. Propaganda comunistă a făcut uz de toate mijloacele pentru a sublinia necesitatea transformării agriculturii în sensul dorit și pentru a preamări realizările unităților agricole colective. Triumful agriculturii socialiste se regăsea însă numai în paginile materialelor de propagandă, în teritoriu, situația se prezenta în cu totul alți termeni. Istoricul a făcut vorbire și despre criza alimentară din 1953. Iar povara rezolvării problemelor alimentare a fost pusă în spinarea țărănimii particulare, prin intermediul cotelor obligatorii.
,,Nu elogiez trecutul, în totalitate, dar adevărul trebuie să vi-l spun..."
În 9 minute, domnul economist Ioan Chivari, fost primar al Nojoridului, vreme de 16 ani, începând cu 1971, ne-a prezentat realizări notabile din mandatele sale de succes.
După un citat în care Petre Țuțea ne vorbește despre păstrarea demnității poporului român, domnul economist intră în miezul faptelor: ,,În 1971, când am devenit primar, în patru sate nu era curent electric decât pe strada principală. Dar am găsit soluții cu oamenii din sate și am introdus curentul peste tot în cele patru sate; în perioada pe care o analizăm, în comună, s-au construit șapte școli, grădinițe, 100 de apartamente pentru profesori, medici, funcționari, specialiști din agricultură; s-a construit cea mai mare făzănărie din țară, cu 70.000 de fazani; o fabrică pentru prelucrarea produselor viermilor de mătase de la 50 de hectare de dud; o fermă avicolă cu nouă hale moderne în satul Leș; o fermă de căpșuni de 80 de hectare; s-au construit trei baraje pentru irigarea terenurilor din Șauaeu, Livada și Leș; o fermă modernă de vițele Holstein, cea mai mare din Transilvania; cel mai mare complex de îngrășare a tineretului bovin din România; cea mai mare fermă din Europa pentru creșterea puietului de pește pe bază de apă termală; s-a introdus apa potabilă în Nojorid, și canalizarea și în satul Livada, și încălzirea centrală cu apă termală într-o bună parte din sat. În 1974, am construit și o biserică. Trist este că astăzi nu avem introdusă apa potabilă în patru sate din șapte; nu avem introdus gazul metan în nicio clădire și nu avem canalizare în șase sate.
Ce s-a întâmplat după 1989
S-a schimbat o lume cu alta, iar România a fost expusă la haos. Primele victime după 1989, au fost unitățile agricole, C.A.P., I.A.S. stațiunile experimentale, calificate drept ceaușiste și decapitate de tot ce aveau mai statornic. Peste noapte a început împărțirea vacilor, cailor, porcilor, tractoarelor... multe au fost luate de cei care nu aveau niciun drept. A început apoi dărâmarea construcțiilor. Fără avioane, fără bombe, fără tunuri de mare calibru, agricultura românească a fost nimicită din temelii. În cinci ani de la Revoluție, au dispărut din șeptelul existent la sfârșitul anului 1989 peste cinci milioane de ovine și caprine și multe milioane de păsări. Au apărut samsarii care lucrau pe sume de nimic, au dispărut cele mai performante fabrici de conserve, mii de hectare de sere și zeci de mii de hectare de solarii, au fost distruse cele mai mari ferme horticole, din 31 de fabrici de zahăr în 1989, au mai rămas două, dar una e pe cale de dispariție. România era unul dintre cei mai mari exportatori de produse agricole, acum importăm 80 la sută din hrana populației românești, a mai spus, cu tristețe și regret, distinsul primar și economist Ioan Chivari.
,,Ar fi o soluție să întinerim cât mai repede mediul acesta...
Ca cei tineri să vină cu o nouă perspectivă și o nouă schimbare în mediul asociativ, a concluzionat domnul inginer Iulian Duțu Crișan. Și acum ar fi bine dacă am reuși să facem o asociere între noi, fermierii și crescătorii de animale, dar oamenii au frică în a face asocieri, a conchis tânărul inginer.
În cadrul discuțiilor care au urmat, au punctat fostul inspector școlar general Ioan Șereș și domnul inginer-șef Ioan Sala, care s-a referit la primul S.M.A. din județul Bihor, înființat la Ghiorac ,,și de care, astăzi, s-a ales praful", ca să-l cităm pe domnul inginer-șef. ,,Acum după atâta pământ cumpărat după Revoluție la preț de nimic, de către unii, se anunță o nouă clasă a marilor proprietari de pământuri", a conchis domnul ing. Sala Ioan.
Un alt vorbitor, pesemne un proprietar de terenuri agricole, concluziona cum că în era agriculturii socialiste, nu puteai să-ți achiziționezi decât foarte greu o casă, o mașină, dar acum este mult mai ușor, chiar de la o zi la alta...
Iar domnul economist Ioan Chivari, pe care unii îl consideră un mare nostalgic (are și motive, nu-i așa?) a conchis: ,,Să nu uităm prea ușor marile lecții ale trecutului, de ce nu, chiar și ale celui apropiat".
Ovidiu Dan
Vedeți mai multe poze în Galeria foto: Joi, la Nojorid, am participat la o dezbatere pe tema colectivizării forțate în România.

Trimite email
luni, 8 decembrie 2025 la 03:40:46 Ora standard a Europei de Est