Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 aprilie 2024

Concurs național pentru profesori, în programul LifeLab.

Premii pentru cadrele didactice care documentează și argumentează folosirea la clasă a fișelor educaționale cu aplicații practice de educație financiară la mai multe discipline
Banca Comercială Română (BCR) anunță extinderea programului LifeLab la nivel național, potrivit comunicatului de presă transmis cu ocazia Zilei Educației Financiare. Proiectul își propune să recompenseze profesorii care integrează noțiuni de educație financiară și discuțiile despre bani și comportamente financiare responsabile în predarea disciplinelor lor, la clasă.
Petiția pentru introducerea educației financiare în materiile predate la școală este deschisă și sunt invitați să o semneze cei care vor să susțină această schimbare.
Se pot înscrie toți profesorii care vor să le ofere elevilor lor abordări interesante, captivante și ancorate în realitate, chiar la disciplinele pe care le predau, indiferent de ciclul de învățământ, din orice școală și grădiniță.
Pentru a se înscrie, trebuie doar să își creeze un cont pe platforma Școala de Bani, să descarce materialele educaționale deja publicate în proiectul LifeLab, potrivite pentru materia pe care o predau și să le aplice la clasă.
Evident, profesorii care se înscriu trebuie să documenteze acest demers didactic prin fotografii sau clipuri video, realizate în timpul implementării fișelor la ore, să urce fișierele pe un link de transfer. Apoi, datele profesorului și o mică descriere despre cum a decurs ora și link-ul de transfer vor trebui completate pe pagina proiectului.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 martie 2024

Regulile pentru gradația de merit a profesorilor se vor modifica „într-un timp relativ scurt”, anunță Ligia Deca: Nu putem să venim cu revoluții acolo
Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat luni, 25 martie, în cadrul unei conferințe de presă, că metodologia gradației de merit pentru profesori va fi revizuită și „e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt”. Pe 11 martie 2024, Ligia Deca spunea că în Ministerul Educației au loc discuții în prezent cu privire la „regândirea gradației de merit” și „regândirea treptelor de salarizare” a profesorilor.
Amintim că ordinul de ministru cu noile reguli pentru gradația de merit a profesorilor, programat să apară de Ziua Păcălelii, în acest an, a fost mutat pe 2 aprilie de Ministerul Educație, potrivit unui document publicat în Monitorul Oficial.
Ministrul Educației a spus luni că lucrează cu specialiștii OCDE pentru un cadru de evaluare de performanță potrivit pentru România: „Un alt sfat al lor este ca acest cadru să nu fie implementat brusc. Este nevoie de pilotare, este nevoie de timp de acomodare și este nevoie de predictibilitate pentru cadrele didactice”, a spus Deca.
„Prima discuție pe care o avem în acest sens este cea legată de revizuirea metodologiei gradației de merit, e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt. Și acolo avem prima discuție. Sigur, nu putem să venim cu revoluții acolo, pentru că, practic, e nevoie de un pic de timp să mergem pe recomandările OCDE.
Recomandările OCDE vorbesc și despre corelarea etapelor de promovare în carieră cu standarde profesionale, deci este vorba de o construcție a carierei didactice mai amplă, este vorba de timp pentru a putea avea rezultate obiective, de tipul evaluării standardizate pentru elevi, ca să poți să ai oglinda valorii adăugate la clasă. Și ne propunem, sigur, să venim cu o serie întreagă de propuneri, dar, din nou, aceste schimbări nu se pot întâmpla peste noapte”, a precizat Ligia Deca...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Joi, la Nojorid, am participat la o dezbatere pe tema colectivizării forțate în România

,,Când țara a rămas fără țărani, iar țăranii fără țară”

Joi, la Nojorid, am participat la o dezbatere pe tema colectivizării forțate în România

Amânată din 3 martie 2022, dezbaterea pe tema colectivizării forțate în România s-a desfășurat joi, 24 martie, la Restaurantul California din Nojorid.

La manifestare au participat, în calitate de invitați, domnul dr. Augustin Țărău, vicepreședinte al Asociației Veteranilor de Război - Filiala Bihor, care a abordat tema chiaburimii „componenta bestiarului comunist" și istoricul Dumitru Noane - „Presa și propaganda comunistă în slujba procesului de colectivizare", alături domnul economist Ioan Chivari, organizatorul principal și moderatorul evenimentului, care a dezvoltat subiectul „Agricultură de succes la Nojorid în era socialistă", iar domnul ing. Iulian Duțu Crișan, gazda reuniunii, a avut o intervenție despre asociațiile agricole post decembriste. În sală au mai fost prezenți: domnul deputat Ioan Sorin Roman, fostul prefect, domnul prof. Aurel Tărău, fostul inspector școlar general, domnul profesor Ioan Șereș, ingineri și economiști, cetățeni și jurnaliști.
Domnul economist Ioan Chivari a salutat distinșii invitați și participanții la conferință, după care a prezentat agenda manifestării.
,,Procesul a debutat în noaptea de 1 martie, cu ,,Noaptea moșierilor"
În prezentarea temei despre procesul de colectivizare de tip sovietic din România, dl dr. Augustin Țărău a pornit de la Plenara din 3-5 martie 1949, când conducerea de partid a adoptat modelul sovietic, prin distrugerea proprietății private. ,,Procesul a debutat în noaptea de 1 martie, cu două zile înainte de plenară, cu așa-zisa ,,Noapte a moșierilor", când echipe de membri ai partidului comunist au pornit pe teren, de la sediul de partid regional, cu 54 de camioane de activiști, luând la ochi moșierii, rând pe rând, din sat în sat. În timp, au avut loc execuții, arestări și deportări. Activiștii porniră să aplice o lege care încă nu fusese emisă, Decretul 53; oficial îi spune Decretul de desăvârșire a reformei agrare, prin care trebuia desființată clasa moșierească, dar și chiaburimea (în timp, în 20 de ani), după cum avea să precizeze vorbitorul.
Cu toate că Gheorghiu Dej organizase o mare plenară în 1962 pentru a anunța finalizarea colectivizării în România, în realitate, inclusiv sub Nicolae Ceaușescu și până în 1989, la Revoluție, acest proces de colectivizare a continuat în țara noastră, chiar dacă în alte țări, acest proces a fost abandonat rapid: în 1949 în Iugoslavia (din cauza foametei), în 1953 în Polonia, în 1956 în Ungaria, în Bulgaria și Germania Democrată au fost adoptate alte modele. În Bihor, primele colectivizări au fost realizate în Cubulcut și Biharia, contrar a ceea ce se susținea (că Mădărasul ar fi fost prima localitate colectivizată, în realitate era nr.11)...
Cum a fost folosită presa în slujba colectivizării
Despre felul în care a fost folosită presa în slujba procesului de colectivizare ne-a vorbit istoricul Dumitru Noane. Prima pagină a ziarelor găzduia analiză și reportaje cu structură antitetică în care erau lăudate realizările gospodăriilor agricole colective, iar în partea a doua a aceluiași articol erau caricaturizați țăranii individuali, cu precădere chiaburii și gospodăriile lor. Propaganda comunistă a făcut uz de toate mijloacele pentru a sublinia necesitatea transformării agriculturii în sensul dorit și pentru a preamări realizările unităților agricole colective. Triumful agriculturii socialiste se regăsea însă numai în paginile materialelor de propagandă, în teritoriu, situația se prezenta în cu totul alți termeni. Istoricul a făcut vorbire și despre criza alimentară din 1953. Iar povara rezolvării problemelor alimentare a fost pusă în spinarea țărănimii particulare, prin intermediul cotelor obligatorii.
,,Nu elogiez trecutul, în totalitate, dar adevărul trebuie să vi-l spun..."
În 9 minute, domnul economist Ioan Chivari, fost primar al Nojoridului, vreme de 16 ani, începând cu 1971, ne-a prezentat realizări notabile din mandatele sale de succes.
După un citat în care Petre Țuțea ne vorbește despre păstrarea demnității poporului român, domnul economist intră în miezul faptelor: ,,În 1971, când am devenit primar, în patru sate nu era curent electric decât pe strada principală. Dar am găsit soluții cu oamenii din sate și am introdus curentul peste tot în cele patru sate; în perioada pe care o analizăm, în comună, s-au construit șapte școli, grădinițe, 100 de apartamente pentru profesori, medici, funcționari, specialiști din agricultură; s-a construit cea mai mare făzănărie din țară, cu 70.000 de fazani; o fabrică pentru prelucrarea produselor viermilor de mătase de la 50 de hectare de dud; o fermă avicolă cu nouă hale moderne în satul Leș; o fermă de căpșuni de 80 de hectare; s-au construit trei baraje pentru irigarea terenurilor din Șauaeu, Livada și Leș; o fermă modernă de vițele Holstein, cea mai mare din Transilvania; cel mai mare complex de îngrășare a tineretului bovin din România; cea mai mare fermă din Europa pentru creșterea puietului de pește pe bază de apă termală; s-a introdus apa potabilă în Nojorid, și canalizarea și în satul Livada, și încălzirea centrală cu apă termală într-o bună parte din sat. În 1974, am construit și o biserică. Trist este că astăzi nu avem introdusă apa potabilă în patru sate din șapte; nu avem introdus gazul metan în nicio clădire și nu avem canalizare în șase sate.
Ce s-a întâmplat după 1989
S-a schimbat o lume cu alta, iar România a fost expusă la haos. Primele victime după 1989, au fost unitățile agricole, C.A.P., I.A.S. stațiunile experimentale, calificate drept ceaușiste și decapitate de tot ce aveau mai statornic. Peste noapte a început împărțirea vacilor, cailor, porcilor, tractoarelor... multe au fost luate de cei care nu aveau niciun drept. A început apoi dărâmarea construcțiilor. Fără avioane, fără bombe, fără tunuri de mare calibru, agricultura românească a fost nimicită din temelii. În cinci ani de la Revoluție, au dispărut din șeptelul existent la sfârșitul anului 1989 peste cinci milioane de ovine și caprine și multe milioane de păsări. Au apărut samsarii care lucrau pe sume de nimic, au dispărut cele mai performante fabrici de conserve, mii de hectare de sere și zeci de mii de hectare de solarii, au fost distruse cele mai mari ferme horticole, din 31 de fabrici de zahăr în 1989, au mai rămas două, dar una e pe cale de dispariție. România era unul dintre cei mai mari exportatori de produse agricole, acum importăm 80 la sută din hrana populației românești, a mai spus, cu tristețe și regret, distinsul primar și economist Ioan Chivari.
,,Ar fi o soluție să întinerim cât mai repede mediul acesta...
Ca cei tineri să vină cu o nouă perspectivă și o nouă schimbare în mediul asociativ, a concluzionat domnul inginer Iulian Duțu Crișan. Și acum ar fi bine dacă am reuși să facem o asociere între noi, fermierii și crescătorii de animale, dar oamenii au frică în a face asocieri, a conchis tânărul inginer.
În cadrul discuțiilor care au urmat, au punctat fostul inspector școlar general Ioan Șereș și domnul inginer-șef Ioan Sala, care s-a referit la primul S.M.A. din județul Bihor, înființat la Ghiorac ,,și de care, astăzi, s-a ales praful", ca să-l cităm pe domnul inginer-șef. ,,Acum după atâta pământ cumpărat după Revoluție la preț de nimic, de către unii, se anunță o nouă clasă a marilor proprietari de pământuri", a conchis domnul ing. Sala Ioan.
Un alt vorbitor, pesemne un proprietar de terenuri agricole, concluziona cum că în era agriculturii socialiste, nu puteai să-ți achiziționezi decât foarte greu o casă, o mașină, dar acum este mult mai ușor, chiar de la o zi la alta...
Iar domnul economist Ioan Chivari, pe care unii îl consideră un mare nostalgic (are și motive, nu-i așa?) a conchis: ,,Să nu uităm prea ușor marile lecții ale trecutului, de ce nu, chiar și ale celui apropiat".
Ovidiu Dan
Vedeți mai multe poze în Galeria foto: Joi, la Nojorid, am participat la o dezbatere pe tema colectivizării forțate în România.

Trimite email
miercuri, 24 aprilie 2024, 07:50:59 Ora de vară a Europei de Est