Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 ianuarie 2026

Viitorul ministru al Educației și Cercetării urmează să fie stabilit vineri, 30 ianuarie, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al Partidului Național Liberal (PNL), potrivit surselor Edupedu.ro.

Ședința Biroului Politic Național al liberalilor se va desfășura vineri pentru că prim-ministrul Ilie Bolojan este de la începutul săptămânii în vizită de lucru în Germania, iar joi are loc ședință de Guvern.



În acest moment, ministerul Educației și Cercetării este condus interimar de peste două săptămâni de prim-ministrul Ilie Gavril Bolojan, după demisia din 22 decembrie 2025 a lui Daniel Ovidiu David, întors rector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Săptămâna aceasta ar trebui să fie propus noul ministru al Educației, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan. Pe 13 ianuarie, prim-ministrul a precizat, pentru TVR 1, că s-a mers pe varianta în care „până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației”.

„Demisia domnului ministru David s-a suprapus cu perioada de final de an, deci cu partea de sărbători. Aveam două posibilități: să găsim o formulă rapidă sau să recurgem la varianta clasică, existând un interimat. Am mers pe această a doua variantă, în așa fel încât până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației, în așa fel încât împreună cu ceilalți colegi din guvern să poată lucra la pregătirea bugetului care ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie”, a precizat prim-ministrul, pe 13 ianuarie, pentru TVR 1.
Marți, 13 ianuarie, Guvernul a anunțat oficial, printr-un anunț de presă, că premierul Ilie Bolojan i-a transmis președintelui Nicușor Dan propunerea de revocare a lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministrul României.



În acest context, Iolanda Cătinean, președintele Sindicatului din Învățământ „Spiru Haret” Mureș, a declarat, pentru Edupedu.ro, că viitorul ministru al Educației trebuie „să fie o persoană care să dea dovadă de empatie, să-și iubească meseria de cadru didactic”. „În momentul în care tu, ca profesor, iubești ceea ce faci, nu poți să faci rău colegilor tăi”, a menționat aceasta.
Întrebat de ce crede că nu se înghesuie nimeni să preia Ministerul Educației și Cercetării, consilierul prezidențial pentru educație, Sorin Costreie, a afirmat că „în zona politică, sunt mulți care vor să fie acolo, la butoane, dar e important să fie cine trebuie și să-și asume ce are de făcut”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea Info Edu, de pe 18 ianuarie.

Sorin Costreie a declarat în exclusivitate pentru Edupedu.ro, pe 13 ianuarie, că „nu se înghesuie nimeni” să fie ministrul Educației pentru că primează tăierile și reducerile și atunci e greu să faci lucruri cu impact pe termen lung. E nevoie de un ministru din sistem, dar cu soliditate academică.

Demisia ministrului Educației și Cercetării, Daniel-Ovidiu David, a fost anunțată public pe 22 decembrie și constatată oficial abia pe 14 ianuarie, după 23 de zile de amânare. Acum, premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul speră ca „până la sfârșitul acestei luni (n. red. ianuarie 2026)” să vină cu o propunere pentru un nou ministru, invocând încă din 3 ianuarie discuții la PNL pentru găsirea unui titular.

Potrivit surselor Edupedu.ro, printre variantele luate în calcul de PNL și de premierul Ilie Bolojan pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în discuțiile de la începutul lunii ianuarie, s-au aflat în ultima perioadă rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea – al cărui nume a suscitat însă numeroase critici privind acuzația de plagiat semnalată într-o anchetă publicată de Pressone.ro, semnată de Emilia Șercan – și consiliera de stat la Cancelaria prim-ministrului, Luciana Antoci, potrivit surselor Edupedu.ro; de asemenea, conform acelorași surse, la finalul lunii decembrie 2025 a fost vehiculat în PNL și numele Măriucăi Talpeș, variantă care a picat.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Joi, la Nojorid, am participat la o dezbatere pe tema colectivizării forțate în România

,,Când țara a rămas fără țărani, iar țăranii fără țară”

Joi, la Nojorid, am participat la o dezbatere pe tema colectivizării forțate în România

Amânată din 3 martie 2022, dezbaterea pe tema colectivizării forțate în România s-a desfășurat joi, 24 martie, la Restaurantul California din Nojorid.

La manifestare au participat, în calitate de invitați, domnul dr. Augustin Țărău, vicepreședinte al Asociației Veteranilor de Război - Filiala Bihor, care a abordat tema chiaburimii „componenta bestiarului comunist" și istoricul Dumitru Noane - „Presa și propaganda comunistă în slujba procesului de colectivizare", alături domnul economist Ioan Chivari, organizatorul principal și moderatorul evenimentului, care a dezvoltat subiectul „Agricultură de succes la Nojorid în era socialistă", iar domnul ing. Iulian Duțu Crișan, gazda reuniunii, a avut o intervenție despre asociațiile agricole post decembriste. În sală au mai fost prezenți: domnul deputat Ioan Sorin Roman, fostul prefect, domnul prof. Aurel Tărău, fostul inspector școlar general, domnul profesor Ioan Șereș, ingineri și economiști, cetățeni și jurnaliști.
Domnul economist Ioan Chivari a salutat distinșii invitați și participanții la conferință, după care a prezentat agenda manifestării.
,,Procesul a debutat în noaptea de 1 martie, cu ,,Noaptea moșierilor"
În prezentarea temei despre procesul de colectivizare de tip sovietic din România, dl dr. Augustin Țărău a pornit de la Plenara din 3-5 martie 1949, când conducerea de partid a adoptat modelul sovietic, prin distrugerea proprietății private. ,,Procesul a debutat în noaptea de 1 martie, cu două zile înainte de plenară, cu așa-zisa ,,Noapte a moșierilor", când echipe de membri ai partidului comunist au pornit pe teren, de la sediul de partid regional, cu 54 de camioane de activiști, luând la ochi moșierii, rând pe rând, din sat în sat. În timp, au avut loc execuții, arestări și deportări. Activiștii porniră să aplice o lege care încă nu fusese emisă, Decretul 53; oficial îi spune Decretul de desăvârșire a reformei agrare, prin care trebuia desființată clasa moșierească, dar și chiaburimea (în timp, în 20 de ani), după cum avea să precizeze vorbitorul.
Cu toate că Gheorghiu Dej organizase o mare plenară în 1962 pentru a anunța finalizarea colectivizării în România, în realitate, inclusiv sub Nicolae Ceaușescu și până în 1989, la Revoluție, acest proces de colectivizare a continuat în țara noastră, chiar dacă în alte țări, acest proces a fost abandonat rapid: în 1949 în Iugoslavia (din cauza foametei), în 1953 în Polonia, în 1956 în Ungaria, în Bulgaria și Germania Democrată au fost adoptate alte modele. În Bihor, primele colectivizări au fost realizate în Cubulcut și Biharia, contrar a ceea ce se susținea (că Mădărasul ar fi fost prima localitate colectivizată, în realitate era nr.11)...
Cum a fost folosită presa în slujba colectivizării
Despre felul în care a fost folosită presa în slujba procesului de colectivizare ne-a vorbit istoricul Dumitru Noane. Prima pagină a ziarelor găzduia analiză și reportaje cu structură antitetică în care erau lăudate realizările gospodăriilor agricole colective, iar în partea a doua a aceluiași articol erau caricaturizați țăranii individuali, cu precădere chiaburii și gospodăriile lor. Propaganda comunistă a făcut uz de toate mijloacele pentru a sublinia necesitatea transformării agriculturii în sensul dorit și pentru a preamări realizările unităților agricole colective. Triumful agriculturii socialiste se regăsea însă numai în paginile materialelor de propagandă, în teritoriu, situația se prezenta în cu totul alți termeni. Istoricul a făcut vorbire și despre criza alimentară din 1953. Iar povara rezolvării problemelor alimentare a fost pusă în spinarea țărănimii particulare, prin intermediul cotelor obligatorii.
,,Nu elogiez trecutul, în totalitate, dar adevărul trebuie să vi-l spun..."
În 9 minute, domnul economist Ioan Chivari, fost primar al Nojoridului, vreme de 16 ani, începând cu 1971, ne-a prezentat realizări notabile din mandatele sale de succes.
După un citat în care Petre Țuțea ne vorbește despre păstrarea demnității poporului român, domnul economist intră în miezul faptelor: ,,În 1971, când am devenit primar, în patru sate nu era curent electric decât pe strada principală. Dar am găsit soluții cu oamenii din sate și am introdus curentul peste tot în cele patru sate; în perioada pe care o analizăm, în comună, s-au construit șapte școli, grădinițe, 100 de apartamente pentru profesori, medici, funcționari, specialiști din agricultură; s-a construit cea mai mare făzănărie din țară, cu 70.000 de fazani; o fabrică pentru prelucrarea produselor viermilor de mătase de la 50 de hectare de dud; o fermă avicolă cu nouă hale moderne în satul Leș; o fermă de căpșuni de 80 de hectare; s-au construit trei baraje pentru irigarea terenurilor din Șauaeu, Livada și Leș; o fermă modernă de vițele Holstein, cea mai mare din Transilvania; cel mai mare complex de îngrășare a tineretului bovin din România; cea mai mare fermă din Europa pentru creșterea puietului de pește pe bază de apă termală; s-a introdus apa potabilă în Nojorid, și canalizarea și în satul Livada, și încălzirea centrală cu apă termală într-o bună parte din sat. În 1974, am construit și o biserică. Trist este că astăzi nu avem introdusă apa potabilă în patru sate din șapte; nu avem introdus gazul metan în nicio clădire și nu avem canalizare în șase sate.
Ce s-a întâmplat după 1989
S-a schimbat o lume cu alta, iar România a fost expusă la haos. Primele victime după 1989, au fost unitățile agricole, C.A.P., I.A.S. stațiunile experimentale, calificate drept ceaușiste și decapitate de tot ce aveau mai statornic. Peste noapte a început împărțirea vacilor, cailor, porcilor, tractoarelor... multe au fost luate de cei care nu aveau niciun drept. A început apoi dărâmarea construcțiilor. Fără avioane, fără bombe, fără tunuri de mare calibru, agricultura românească a fost nimicită din temelii. În cinci ani de la Revoluție, au dispărut din șeptelul existent la sfârșitul anului 1989 peste cinci milioane de ovine și caprine și multe milioane de păsări. Au apărut samsarii care lucrau pe sume de nimic, au dispărut cele mai performante fabrici de conserve, mii de hectare de sere și zeci de mii de hectare de solarii, au fost distruse cele mai mari ferme horticole, din 31 de fabrici de zahăr în 1989, au mai rămas două, dar una e pe cale de dispariție. România era unul dintre cei mai mari exportatori de produse agricole, acum importăm 80 la sută din hrana populației românești, a mai spus, cu tristețe și regret, distinsul primar și economist Ioan Chivari.
,,Ar fi o soluție să întinerim cât mai repede mediul acesta...
Ca cei tineri să vină cu o nouă perspectivă și o nouă schimbare în mediul asociativ, a concluzionat domnul inginer Iulian Duțu Crișan. Și acum ar fi bine dacă am reuși să facem o asociere între noi, fermierii și crescătorii de animale, dar oamenii au frică în a face asocieri, a conchis tânărul inginer.
În cadrul discuțiilor care au urmat, au punctat fostul inspector școlar general Ioan Șereș și domnul inginer-șef Ioan Sala, care s-a referit la primul S.M.A. din județul Bihor, înființat la Ghiorac ,,și de care, astăzi, s-a ales praful", ca să-l cităm pe domnul inginer-șef. ,,Acum după atâta pământ cumpărat după Revoluție la preț de nimic, de către unii, se anunță o nouă clasă a marilor proprietari de pământuri", a conchis domnul ing. Sala Ioan.
Un alt vorbitor, pesemne un proprietar de terenuri agricole, concluziona cum că în era agriculturii socialiste, nu puteai să-ți achiziționezi decât foarte greu o casă, o mașină, dar acum este mult mai ușor, chiar de la o zi la alta...
Iar domnul economist Ioan Chivari, pe care unii îl consideră un mare nostalgic (are și motive, nu-i așa?) a conchis: ,,Să nu uităm prea ușor marile lecții ale trecutului, de ce nu, chiar și ale celui apropiat".
Ovidiu Dan
Vedeți mai multe poze în Galeria foto: Joi, la Nojorid, am participat la o dezbatere pe tema colectivizării forțate în România.

Trimite email
miercuri, 4 februarie 2026 la 07:26:58 Ora standard a Europei de Est