Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
22 decembrie 2025

SURSE: Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării / Marilen Pirtea – în pole position pentru a prelua portofoliul


Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării, potrivit surselor Edupedu.ro.
Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, este cotat cu cele mai mari șanse de a prelua portofoliul cel mai dur lovit de măsurile de austeritate aplicate deja prin Legea Bolojan și cu un dosar fierbinte pe masă, și anume controversata programă de limbă română ce readuce cronicarii spre a fi studiați de elevii de 14-15 ani, la clasa a IX-a.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Între îndoială și îndărătnicie, de Gheorghe Păun

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” nr. 5 (138)

Între îndoială și îndărătnicie, de Gheorghe Păun

Termenul „îndărătnicie" poate fi înlocuit cu perseverență, speranță, datorie, revoltă și încă altele. Îndoiala rămâne și (pentru că) este un sentiment a cărui aripă amar-neliniștitoare mă atinge din când în când. Îndoiala și oboseala (despre care i-am auzit vorbind și pe unii colaboratori ai revistei).

O fi din cauza vârstei, a vremurilor (pandemice și post~), o fi parte a unui sindrom de neajutorare învățată, cum spun, doct, psihologii? Poate fi câte ceva din toate, dar, pe total, slavă Domnului, deocamdată, tot mai puternică e îndărătnicia. A mea și a colaboratorilor.
Îndoiala se referă - nu vă grăbiți să mă judecați - la rolul-rostul revistei și, mai specific, al editorialelor, în care, recunosc, am devenit tot mai pesimist, mai neîncrezător în „sănătatea" omenirii, a civilizației contemporane. Mi s-a și reproșat pesimismul, dar nu am alegere. Mă uit în jur, mă uit pe harta lumii, mă uit în istorie și prin minte îmi trec tot felul de idei, modele, chei de înțelegere a multelor lucruri stranii la prima vedere, ba chiar și la a doua, și toate spun de rău. Sunt „de vină" pentru înțelegerea mea negativistă și (sintagma este opusă „legiunilor de imbecili" despre care vorbea Umberto Eco) un „pluton de înțelepți", de la Spengler și Toynbee la Chomsky și Harari, de la Vintilă Horia la Berdiaev (găsiți multe alte nume în articolele din revistă, din ultimii ani, semnate de Horia Bădescu și Theodor Codreanu, pentru a nu-i invoca decât pe aceștia doi), care ne-au prevenit de atâtea ori că „lumea nu merge bine" (aluzie la cartea Cum merge lumea, a lui Chomsky). Reducând totul la un slogan, nu mai trăim vremurile galante ale lui „cherchez la femme", ci pe cele cinic-pragmatice ale lui „follow the money". Banii (și puterea) sunt criteriu și indicator pentru elită (cluburi, grupuri, familii, forumuri, corporații), organizațiile internaționale și oengeurile sunt instrumente directe, suprastatale, ale acesteia, guvernele sunt instrumente executive, cetățenii sunt resursă. Am rezumat o parte dintre editorialele din ultima vreme"...
Am citat din editorialul domnului redactor-șef Gheorghe Păun.
Ce mai puteți citi în acest număr: Horia Bădescu: Cidul şi privighetoarea; Theodor Codreanu: Nicolae Breban şi trădarea criticilor; Mihaela Albu: Europa la sfârşitul secolului XX în viziunea lui Vintilă Horia; Octav Calleya: Despre fenomenologia muzicală; Tudor Nedelcea: Maria, regina naţionalistă; Mihai Nadin: Despre cifre şi semnificaţia lor la vremea pandemiei; Gheorghe Jurma: Mircea Martin şi efigia lui Tudor Vianu; Ana Olos: DEM: Trei scrisori către Marie; Raia Rogac: Vasile Didic, un împătimit al culorilor..., dar și multe alte subiecte.
Toate la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro
Domnule academician Gheorghe Păun, cât despre pesimism acesta nu vă aparține și nu trebuie să vi-l asumați pentru că majoritatea suntem pesimiști în aceste vremuri tulburi, fără variante optimiste! (OviDan)

Trimite email
vineri, 26 decembrie 2025 la 10:03:58 Ora standard a Europei de Est