Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Între îndoială și îndărătnicie, de Gheorghe Păun

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” nr. 5 (138)

Între îndoială și îndărătnicie, de Gheorghe Păun

Termenul „îndărătnicie" poate fi înlocuit cu perseverență, speranță, datorie, revoltă și încă altele. Îndoiala rămâne și (pentru că) este un sentiment a cărui aripă amar-neliniștitoare mă atinge din când în când. Îndoiala și oboseala (despre care i-am auzit vorbind și pe unii colaboratori ai revistei).

O fi din cauza vârstei, a vremurilor (pandemice și post~), o fi parte a unui sindrom de neajutorare învățată, cum spun, doct, psihologii? Poate fi câte ceva din toate, dar, pe total, slavă Domnului, deocamdată, tot mai puternică e îndărătnicia. A mea și a colaboratorilor.
Îndoiala se referă - nu vă grăbiți să mă judecați - la rolul-rostul revistei și, mai specific, al editorialelor, în care, recunosc, am devenit tot mai pesimist, mai neîncrezător în „sănătatea" omenirii, a civilizației contemporane. Mi s-a și reproșat pesimismul, dar nu am alegere. Mă uit în jur, mă uit pe harta lumii, mă uit în istorie și prin minte îmi trec tot felul de idei, modele, chei de înțelegere a multelor lucruri stranii la prima vedere, ba chiar și la a doua, și toate spun de rău. Sunt „de vină" pentru înțelegerea mea negativistă și (sintagma este opusă „legiunilor de imbecili" despre care vorbea Umberto Eco) un „pluton de înțelepți", de la Spengler și Toynbee la Chomsky și Harari, de la Vintilă Horia la Berdiaev (găsiți multe alte nume în articolele din revistă, din ultimii ani, semnate de Horia Bădescu și Theodor Codreanu, pentru a nu-i invoca decât pe aceștia doi), care ne-au prevenit de atâtea ori că „lumea nu merge bine" (aluzie la cartea Cum merge lumea, a lui Chomsky). Reducând totul la un slogan, nu mai trăim vremurile galante ale lui „cherchez la femme", ci pe cele cinic-pragmatice ale lui „follow the money". Banii (și puterea) sunt criteriu și indicator pentru elită (cluburi, grupuri, familii, forumuri, corporații), organizațiile internaționale și oengeurile sunt instrumente directe, suprastatale, ale acesteia, guvernele sunt instrumente executive, cetățenii sunt resursă. Am rezumat o parte dintre editorialele din ultima vreme"...
Am citat din editorialul domnului redactor-șef Gheorghe Păun.
Ce mai puteți citi în acest număr: Horia Bădescu: Cidul şi privighetoarea; Theodor Codreanu: Nicolae Breban şi trădarea criticilor; Mihaela Albu: Europa la sfârşitul secolului XX în viziunea lui Vintilă Horia; Octav Calleya: Despre fenomenologia muzicală; Tudor Nedelcea: Maria, regina naţionalistă; Mihai Nadin: Despre cifre şi semnificaţia lor la vremea pandemiei; Gheorghe Jurma: Mircea Martin şi efigia lui Tudor Vianu; Ana Olos: DEM: Trei scrisori către Marie; Raia Rogac: Vasile Didic, un împătimit al culorilor..., dar și multe alte subiecte.
Toate la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro
Domnule academician Gheorghe Păun, cât despre pesimism acesta nu vă aparține și nu trebuie să vi-l asumați pentru că majoritatea suntem pesimiști în aceste vremuri tulburi, fără variante optimiste! (OviDan)

Trimite email
miercuri, 25 februarie 2026 la 16:16:27 Ora standard a Europei de Est