Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Creșele și alte unități de educație timpurie antepreșcolară se vor organiza și vor funcționa în baza unei metodologii specifice adoptate de Guvernul României

Executivul a adoptat în ședința de joi, 28 aprilie,

Creșele și alte unități de educație timpurie antepreșcolară se vor organiza și vor funcționa în baza unei metodologii specifice adoptate de Guvernul României

Executivul a adoptat în ședința de joi, 28 aprilie, prin hotărâre, Metodologia de organizare și funcționare a creșelor și a altor unități de educație timpurie antepreșcolară, inițiată de Ministerul Educației.

Hotărârea de Guvern a fost emisă în baza Legii nr. 17/2022 de aprobare a Ordonanței de urgență nr. 100/2021, potrivit căreia, începând cu anul școlar 2021 - 2022, creșele devin parte a sistemului de educație.
Documentul stabilește principiile de organizare și funcționare a unităților de educație timpurie antepreșcolară, structura anului școlar pentru aceste unități, tipurile de servicii oferite, modalitatea de înscriere, transfer, scoatere din evidență a copiilor în/din unitățile de educație timpurie antepreșcolară, precum și conținutul educativ al activității de educație timpurie antepreșcolară. De asemenea,reglementează modalitățile de asigurare a resursei umane, relația unităților de educație timpurie antepreșcolară cu părinții și comunitatea, monitorizarea activității și finanțarea acestor unități.
În demersul său de a construi treptat un sistem unitar, integrat, incluziv și de calitate, potrivit principiilor enunțate în Programul România Educată, Ministerul Educației a avut în vedere toate condițiile privind educația timpurie antepreșcolară incluse în Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare. În acest sens, aprobarea acestei metodologiei asigură organizarea și funcţionarea sistemului naţional de educaţie antepreșcolară pe baze eficiente şi predictibile, fiind eliminate inclusiv efectele perturbatoare produse de absenţa unui cadru legislativ unitar și adecvat pentru educația timpurie.
Potrivit metodologiei, serviciile de educație timpurie antepreșcolară desemnează servicii integrate de educație, îngrijire și supraveghere oferite copiilor antepreșcolari, pe timpul zilei, în 4 tipuri de unități/instituții de educație timpurie antepreșcolară:
a) creșe arondate unei unități de învățământ preșcolar cu personalitate juridică, cu program prelungit (creșa este un serviciu public sau privat cu misiunea de a oferi, pe timpul zilei, servicii integrate de educație, îngrijire și supraveghere copiilor cu vârste cuprinse între 0 și 3 ani).
b) creșe arondate unei unități de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică care are în componență nivel preșcolar, inclusiv creșele confesionale care solicită arondarea prin decizie a inspectoratelor școlare județene/al municipiului București;
c) creșe nearondate unei unități de învățământ pentru care autoritățile administrației publice locale au calitatea de persoană juridică fondatoare și care devin unități de învățământ cu personalitate juridică și sunt coordonate metodologic de inspectoratele școlare județene/Inspectoratul Școlar al Municipiului București;
d) centre de zi cu grupe de antepreșcolari (centrele de zi nu au statut de unități de învățământ, ci fac parte din categoria serviciilor sociale fără cazare oferite de furnizorii de servicii sociale acreditați, publici și privați, cu misiunea de a asigura menținerea, refacerea și dezvoltarea capacităților copilului și ale părinților săi).
Unitățile de educație antepreșcolară pot fi înființate și organizate în sistem public și privat, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Unitățile de educație timpurie antepreșcolară private se organizează cu respectarea legislației în vigoare și a acelorași criterii, standarde și indicatori de performanță ce se aplică și unităților de învățământ publice. Acestea dispun de autonomie organizatorică și economico-financiară, în conformitate cu reglementările legale referitoare la organizarea și funcționarea sistemului de învățământ particular și confesional.
Activitatea de educație antepreșcolară se organizează pe grupe de vârstă și tipuri de program, în conformitate cu prevederile legale generale referitoare la organizarea sistemului de învățământ preuniversitar.
Programul de funcționare urmărește acoperirea nevoilor copiilor și a părinților acestora și poate fi flexibil.
Tipurile de program ce pot fi practicate sunt program normal (5 ore pe zi) și program prelungit (10 ore pe zi). La nivelul aceleiași unități pot funcționa și grupe cu program normal și grupe cu program prelungit.
În unitățile de educație timpurie antepreșcolară se recomandă următoarea modalitate de organizare a efectivelor de copii:
a) grupa mică (copii de la 0 la 12 luni);
b) grupa mijlocie (copii de la 13 la 24 luni);
c) grupa mare (copii de la 25 la 36 luni).
Tipurile de servicii oferite de unitățile de educație timpurie antepreșcolară sunt:
a) servicii de educație timpurie, realizate în baza unui curriculum național, centrat pe dezvoltarea fizică, cognitivă, emoțională și socială a copiilor, respectiv pe remedierea timpurie a unor dificultăți de adaptabilitate la mediul educațional, de învăţare sau pe remedierea eventualelor deficiențe în dezvoltare.
b) servicii de îngrijire, protecție și nutriție a copiilor;
c) servicii de supraveghere a stării de sănătate a copilului;
d) servicii complementare pentru copil și familie, respectiv servicii de informare și consiliere, de educație parentală, servicii de terapie logopedică, servicii de asistenţă psihopedagogică oferite de centrele județene de resurse și asistență educațională/Centrul Municipiului București de Resurse sau servicii tip: centru de joacă, ludotecă etc.
Finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat care oferă servicii de educație timpurie antepreșcolară, mai puțin centrele de zi, se realizează din următoarele surse: bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației, pentru cheltuieli cu salariile, sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum și contribuțiile aferente acestora, sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale, venituri proprii ale bugetelor locale, donații și sponsorizări, alte surse legal constituite, inclusiv sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale.
Finanțarea centrelor de zi se face din următoarele surse: venituri proprii ale bugetelor locale, donații și sponsorizări, respectiv alte surse legal constituite, inclusiv sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale.
Valorile și misiunea unității de educație timpurie anteprescolară, programul de funcționare, informațiile cu privire la categoriile de personal și atribuțiile acestora, drepturile și obligațiile părinților/reprezentanților legali vor fi aduse la cunoștința acestora de către conducerea unității, în momentul depunerii dosarului de înscriere, precum și la încheierea contractului educațional. (B.C.)

Trimite email
joi, 28 martie 2024, 11:08:35 Ora standard a Europei de Est