Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Strategii pentru viitor, dezbătute în Cetatea Oradea

Cum arată proiectele viitorului

Strategii pentru viitor, dezbătute în Cetatea Oradea

Cum arată proiectele viitorului, investițiile smart, care sunt strategiile și modurile de implementare, au fost doar câteva dintre temele analizate de către experți în cadrul maratonului de dezbateri organizate de către UrbanizeHub, în Cetatea Oradea, în colaborare cu Primăria Municipiului Oradea și Consiliul Județean Bihor.

Dezbaterile s-au desfășurat pe trei piloni: Viziune, Investiții și Administrație Publică. Totodată, cu această ocazie a avut loc și lansarea cărții ,,Orașul Românesc 4.0" care își propune să ne arate cum vor arăta orașele noastre în 2050 și cum putem contribui ca lucrurile să meargă bine.
În deschiderea evenimentului a vorbit Florin Birta, primarul municipiului Oradea, care a apreciat plusvaloarea adusă de acest volum care își dorește să seteze trendurile competivității orașelor din România.
,,Vreau să le mulțumesc experților care au lucrat la cartea ,,Orașul Românesc 4.0". Ca municipalitate am încercat să ținem tot timpul cont de părerea experților. Considerăm că aceasta înseamnă dezvoltare, să încerci să iei idei, păreri și opinii ale celor care sunt potriviți și ale celor care știu ce trebuie să facă pe domeniu. La Oradea suntem o echipă. Împreună cu Mihai Jurca, city-managerul orașului, Alina Silaghi, directorul general al Agenției de Dezvoltare Locală Oradea și alți colegi, suntem o echipă. De când domnul Ilie Bolojan a ajuns la Consiliul Județean și eu la Primăria Oradea suntem parteneri loiali, parteneri corecți și cred că acest lucru se va observa în următorii 2-3 ani când lucrările de investiții vor fi finalizate în județul Bihor și zona metropolitană", a punctat primarul Florin Birta.
Cartea „Orașul românesc 4.0"  încearcă să adreseze chestiunea de viziune, modul în care orașele pot să-și definească viitorul, precum și, care sunt țintele și schimbările care ne așteaptă. Un întreg capitol a fost dedicat conceptelor legate de tehnologia verde, planificare inteligentă, tendințe de dezvoltare urbană până în 2050 etc.
,,Mai este mult de lucru pe infrastructură, dar trebuie să ne gândim la ceea ce urmează. Ne-am dat seama și din carte că un oraș pentru copii este un oraș bun și pentru adulți. Sustenabilitatea și zona energiilor verzi este o condiție de dezvoltare. Va trebui să ne gândim foarte serios pentru următorii ani ce facem noi în direcția aceasta a sustenabilității. Cartea este un manual foarte bun. A fost scrisă pentru oamenii care au nevoie de indicații foarte clare", a punctat Mihai Jurca, city-managerul orașului Oradea.
Dezbaterile de la Oradea au atins puncte importante, cum ar fi: mixtul dintre investiții și infrastructură, investițiile legate de parcurile industriale, dar și competitivitatea dintre start-up-uri, unde există un mare potențial pentru a crește idei.  
La eveniment au mai participat: Marcel Boloș - ministru Investiții și Proiecte Europene (on-line), prof. univ. dr. Daniel David - rectorul Universității ,,Babeș-Bolyai (on-line), Alina Silaghi - director al Agenției Locale de Dezvoltare Oradea, Ioan Popa - primar Reșița, Ilie Bolojan - președinte al C.J. Bihor, Alexandru - Claudiu Buciu - primar Lugoj,  Marcel Heroiu - Banca Mondială, moderator, Grațian Mihăilescu - UrbanizeHub.

Trimite email
joi, 28 martie 2024, 20:39:15 Ora standard a Europei de Est