Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
22 decembrie 2025

SURSE: Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării / Marilen Pirtea – în pole position pentru a prelua portofoliul


Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării, potrivit surselor Edupedu.ro.
Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, este cotat cu cele mai mari șanse de a prelua portofoliul cel mai dur lovit de măsurile de austeritate aplicate deja prin Legea Bolojan și cu un dosar fierbinte pe masă, și anume controversata programă de limbă română ce readuce cronicarii spre a fi studiați de elevii de 14-15 ani, la clasa a IX-a.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

În Țara Minunilor, de Gheorghe Păun

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” nr. 6 (139)

În Țara Minunilor, de Gheorghe Păun

,,Mă grăbesc a spune că am preluat titlul unei incitante (dar posibil derutante) cărţi, publicate în 2022 la Editura Aius din Craiova, atenuez „misterul" sugerat de paranteza dinainte precizându-­i subtitlul - „Pagini de jurnal american" - şi adaug că este scrisă de un nume-­garanţie, Crisula Ştefănescu, scriitoare, din 1983 şi până în 1995, cercetător şi redactor la Radio „Europa Liberă".

Pe ultima copertă, o prezentare uşor contradictorie, semnată Jan Cornelius: „Este un text extraordinar, foarte bine scris, dinamic, proaspăt, foarte interesant. (...) Îţi vine să iei fermecătoarea protagonistă, din perspectiva de azi înduioşător de inocentă, de mână şi să te miri şi bucuri alături de ea." (subl. m., Gh.P.) Păi, nu, zic eu, numai inocentă nu este protagonista, cartea spune mult mai mult decât pare, dincolo de „glazura" turistic­-colorată, de faptele diverse, oameni, locuri, mirări, anecdote şi citate (toate cu noimă!), filme şi cărţi prezentate pe scurt, comparaţiile aparent uimite între cele din America şi cele din Europa (apare de multe ori şi România în text), este „codat" un puternic semnal de alarmă, un diagnostic deloc încurajator, descifrat ca atare de Dan Anghelescu într-­o excelentă Postfaţă care citeşte cartea în altă cheie decât Jan Cornelius. Fac însă un scurt ocol, înainte de a intra în detalii din Jurnal şi din Postfaţă".
Am citat din editorialul domnului redactor-șef Gheorghe Păun, iar ,,plăcuta zăbavă" poate să înceapă la adresa: http://www.curteadelaarges.ro/arhiva/XIII_6_139/XIII_6_139.pdf
Ce mai putem afla din acest număr de revistă care stă să iasă fizic pe piață: Horia Bădescu: Sărbătoarea pierdută; Florin Radu Pintea: Telecomandă; Marian Nencescu: Umbre în identitatea românească; Afrodita Iorgulescu: Ziua Independenţei României vs. Ziua Europei; Raia Rogac: O carte­-monument: Călăraşii şi Renaşterea Naţională; Tudor Nedelcea: Mihaela Albu, cărturarul; Ana Olos: DEM: Scrisoarea nr. 3; Florian Copcea: Un puzzle biografic: Eliza Vorvoreanu, sora lui Urmuz; Ion Andreiţă: Cântec pentru Rona; Theodor Codreanu: Catrenele lui Teofil Răchiţeanu...
,,O acumulare de dezamăgire, de tristeţe şi de profundă nemulţumire, faţă de modul în care ne facem că trăim sărbătorile sacre, că întâmpinăm şi primim atingerea transcendenţei - mimând întâlnirea cu sine pe care o presupune o atare atingere, acea autopsie în sensul vechi al cuvântului, care însemna o examinare şi o evaluare a interiorităţii noastre - faţă de spectacolul grotesc al neîngrijirii cu care intrăm în incintele sacre la asemenea ocazii şi al dezmăţului unor distracţii libertine şi grosiere asociate unor momente a căror natură reclamă o cu totul altă trăire - decenţa şi bucuria reţinută cu care ar trebui să ne asumăm tragicul jertfei şi, deopotrivă, bucuria triumfului vieţii asupra morţii, al luminii asupra întunericului - mă face să reiau o sumă de reflecţii, legate de sensul sărbătorii şi de pierderea acestui sens în secularizata societate modernă". L-am citat pe scriitorul Horia Bădescu, un fin observator al realităților cu care ne confruntăm și un psiholog neîntrecut în descifrarea sufletelor și trăirilor în fața spectacolului vieții.
(OviDan)

Trimite email
vineri, 26 decembrie 2025 la 10:02:12 Ora standard a Europei de Est