Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

În Țara Minunilor, de Gheorghe Păun

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” nr. 6 (139)

În Țara Minunilor, de Gheorghe Păun

,,Mă grăbesc a spune că am preluat titlul unei incitante (dar posibil derutante) cărţi, publicate în 2022 la Editura Aius din Craiova, atenuez „misterul" sugerat de paranteza dinainte precizându-­i subtitlul - „Pagini de jurnal american" - şi adaug că este scrisă de un nume-­garanţie, Crisula Ştefănescu, scriitoare, din 1983 şi până în 1995, cercetător şi redactor la Radio „Europa Liberă".

Pe ultima copertă, o prezentare uşor contradictorie, semnată Jan Cornelius: „Este un text extraordinar, foarte bine scris, dinamic, proaspăt, foarte interesant. (...) Îţi vine să iei fermecătoarea protagonistă, din perspectiva de azi înduioşător de inocentă, de mână şi să te miri şi bucuri alături de ea." (subl. m., Gh.P.) Păi, nu, zic eu, numai inocentă nu este protagonista, cartea spune mult mai mult decât pare, dincolo de „glazura" turistic­-colorată, de faptele diverse, oameni, locuri, mirări, anecdote şi citate (toate cu noimă!), filme şi cărţi prezentate pe scurt, comparaţiile aparent uimite între cele din America şi cele din Europa (apare de multe ori şi România în text), este „codat" un puternic semnal de alarmă, un diagnostic deloc încurajator, descifrat ca atare de Dan Anghelescu într-­o excelentă Postfaţă care citeşte cartea în altă cheie decât Jan Cornelius. Fac însă un scurt ocol, înainte de a intra în detalii din Jurnal şi din Postfaţă".
Am citat din editorialul domnului redactor-șef Gheorghe Păun, iar ,,plăcuta zăbavă" poate să înceapă la adresa: http://www.curteadelaarges.ro/arhiva/XIII_6_139/XIII_6_139.pdf
Ce mai putem afla din acest număr de revistă care stă să iasă fizic pe piață: Horia Bădescu: Sărbătoarea pierdută; Florin Radu Pintea: Telecomandă; Marian Nencescu: Umbre în identitatea românească; Afrodita Iorgulescu: Ziua Independenţei României vs. Ziua Europei; Raia Rogac: O carte­-monument: Călăraşii şi Renaşterea Naţională; Tudor Nedelcea: Mihaela Albu, cărturarul; Ana Olos: DEM: Scrisoarea nr. 3; Florian Copcea: Un puzzle biografic: Eliza Vorvoreanu, sora lui Urmuz; Ion Andreiţă: Cântec pentru Rona; Theodor Codreanu: Catrenele lui Teofil Răchiţeanu...
,,O acumulare de dezamăgire, de tristeţe şi de profundă nemulţumire, faţă de modul în care ne facem că trăim sărbătorile sacre, că întâmpinăm şi primim atingerea transcendenţei - mimând întâlnirea cu sine pe care o presupune o atare atingere, acea autopsie în sensul vechi al cuvântului, care însemna o examinare şi o evaluare a interiorităţii noastre - faţă de spectacolul grotesc al neîngrijirii cu care intrăm în incintele sacre la asemenea ocazii şi al dezmăţului unor distracţii libertine şi grosiere asociate unor momente a căror natură reclamă o cu totul altă trăire - decenţa şi bucuria reţinută cu care ar trebui să ne asumăm tragicul jertfei şi, deopotrivă, bucuria triumfului vieţii asupra morţii, al luminii asupra întunericului - mă face să reiau o sumă de reflecţii, legate de sensul sărbătorii şi de pierderea acestui sens în secularizata societate modernă". L-am citat pe scriitorul Horia Bădescu, un fin observator al realităților cu care ne confruntăm și un psiholog neîntrecut în descifrarea sufletelor și trăirilor în fața spectacolului vieții.
(OviDan)

Trimite email
miercuri, 25 februarie 2026 la 16:15:17 Ora standard a Europei de Est