Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

Centenarul nașterii părintelui arhimandrit Ioan Iovan

(26 iunie 1922 - 17 mai 2008)

Centenarul nașterii părintelui arhimandrit Ioan Iovan

Silviu Cornel Iovan s-a născut la 26 iunie 1922, în satul Husasău de Criș, jud. Bihor, în familia preotului ortodox Gavril Iovan, participant la Marea Adunare de la Alba Iulia.

Preot în Surduc (1918-1920), Husasău de Criș (1920-1941), Fughiu (1941-1956) și învățător la Școala din Săbolciu, părintele Gavril Iovan și soția sa, Maria Teaha, au fost binecuvântați cu opt copii, din care șase au rămas în viață: Minerva, căsătorită cu preotul din Ianculeşti Gh. Munteanu; Tiberiu, căsătorit cu Aurora Dronca, fiica preotului din Ianoşda; Viorica, căsătorită cu preotul Ghe. Laurenţiu; Aurel, mort în 1957; Victoria, căsătorită cu preotul din Sărand Iosif Bonta şi Silviu Cornel, devenit ulterior arhimandritul Ioan Iovan şi duhovnicul de la Vladimireşti şi Mănăstirii Recea.
Silviu Cornel Iovan a urmat primele trei clase primare în satul natal, apoi, între anii 1934-1942, a frecventat cursurile Liceului „Emanuil Gojdu", devenit după cedarea Ardealului, Liceul „Szent Laszlo" din Oradea. S-a înscris la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj, după încheierea războiului, în anul trei de studii, a fost numit secretar al facultății și profesor la școala de cântări bisericești. În anul 1946 și-a susținut examenul de licență la Sibiu, absolvind și Seminarul Pedagogic Universitar de doi ani de la Cluj. În același an, Silviu Cornel s-a înscris la doctorat la catedra de dogmatică a părintelui Dumitru Stăniloaie, în paralel frecventând și cursurile Facultății de Drept de la Cluj.
Fiu duhovnicesc al lui Arsenie Boca, acesta îl invită pe tânărul Silviu Cornel să se călugărească. Pe data de 26 mai 1948, a fost hirotonit, de către Episcopul Ortodox al Oradiei Nicolae Popoviciu, ca diacon celib. Până la data arestării, 30 martie 1955, a slujit la Mănăstirea Vladimirești, fiind duhovnicul acestei instituții monahale. În contextul prigoanei ateiste, predicile părintelui Ioan Iovan, care atrăgeau până la 30.000 de credincioși, au deranjat autorităților comuniste. Mai mult, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a transmis o circulară către eparhii pentru a limita afluența spre Vladimirești.
Părintele a semnat pe 25 ianuarie 1955 un memoriu de protest. „[...] Ieșiți și scoateți Biserica din «căldicel». [...] ori ne judecați, ne condamnați și pe urmă, după cum ați mărturisit, «puneți mâna pe telefonul securității» și «veniți cu tancul» să asemănați Vladimireștiul cu pământul", atrage atenția părintele Ioan Iovan în Memoriu. La nicio lună, pe 21 februarie 1955, părintelui i se transmite Sentința de caterisire și excludere din monahism. Lucrurile nu s-au oprit aici, în noaptea de 29 spre 30 martie 1955, trupele de securitate au invadat Mănăstirea Vladimirești arestându-l pe părintele Iovan, și parte din măicuțe.
A fost încarcerat la Penitenciarul Galați, apoi închis în subsolul Ministerului de Interne. „Din cauza frigului și a curentului din celulă, mi-am pierdut toți dinții buni". Pe 5 decembrie 1955, Tribunalul Militar Teritorial București a pronunțat Sentința nr. 1655, condamnându-l, inițial, la muncă silnică pe viață pentru favorizare la crimă de acte de teroare. În descrierea faptei se menționează că „Iovan Corneliu Silviu, preot la Mănăstirea din Tudor Vladimirescu, și-a manifestat ostilitatea sa față de regim prin predicile și cuvântările pe care le ținea [...], fie în mod fățiș, fie folosind cuvinte cu două tăișuri [...]".
La Penitenciarul Galați, contractează un T.B.C., ganglionar, iar din cauza mizeriei și frigului, i-au crăpat mâinile la os. Părintele Ioan și-a cusut pe spatele maieului antimisul, ceea ce timp de 12 ani, cât a stat închis, i-a permis să slujească Sfânta Liturghie zi de zi. „Nu a lipsit nici o zi să oficiez Sfânta Liturghie. Cu ajutorul plantoanelor (deținuți de drept comun), primeam o sticluță de culoare închisă pe care scria vin tonic, care în realitate conținea vin adus clandestin de aceștia. Antimisul îl aveam cusut pe spatele maieului. Potirul era o cutie de medicamente din ebonită, sfințită", a mărturisit părintele. A fost transferat la Văcărești, apoi la Jilava, după care ajunge și la Gherla. Înainte de eliberare, a mai trecut prin închisorile de la Bacău și Aiud.
Pentru a-și proteja familia de la Oradea, s-a stabilit la București, aici s-a bucurat de sprijinul inginerului Maria Chichernea, actualmente stareţa Cristina Stravofora. În urma unui memoriu, i s-a ridicat caterisirea pe data de 26 iunie 1979. Astfel, părintele Ioan Iovan a fost trimis la Mănăstirea Cernica, slujind aici o dată pe săptămână. Mai apoi, a slujit 12 ani la Mănăstirea Plumbuita. În toamna anului 1991, i se deschide o nouă cale: întemeierea Mănăstirii Recea, din comuna Ungheni, lângă Târgu Mureș.
A plecat la cele veșnice la data de 17 mai 2008.
Dr. Cristina Liana Pușcaș, muzeograf Muzeul Țării Crișurilor Oradea - Complex Muzeal, secția Muzeul Orașului Oradea

Trimite email
duminică, 1 noiembrie 2026 la 00:49:55 Ora standard a Europei de Est