Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Mărturii despre „Latinitate, romanitate, românitate”

Universitatea din Oradea: Prezentare de carte


Mărturii despre „Latinitate, romanitate, românitate”
Volumul „Latinitate, Romanitate, Românitate", publicat la Chișinău, în anul 2022,și coordonat de conf. univ. dr. habil. Liliana Rotaru, a fost prezentat, miercuri, 13 iulie 2022, și la Oradea.

Evenimentul a fost găzduit de Biblioteca Universității din Oradea, fiind organizat de Școala Doctorală de Istorie, Centrul de Studii Interdisciplinare „Silviu Dragomir" și Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării (IRISPSC), în colaborare cu Universitatea de Stat din Moldova.

Alături de coordonatorul cărții, au luat parte la eveniment: prof. univ. dr. habil. Ion Eremia de la Universitatea de Stat din Moldova, prof. univ. dr. habil. Gabriel Moisa, decanul IRISPSC, și prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș, directorul Școlii Doctorale de Istorie a Universității din Oradea. Volumul „Latinitate, Romanitate, Românitate" reunește 27 de articole științifice și o recenzie de carte, prezentate în cadrul Conferinței Științifice Internaționale cu același nume, ediția a V-a, desfășurată la Chișinău, în perioada 5-6 noiembrie 2021.

În deschidere, prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș a elogiat efortul colegilor săi, istorici de la Chișinău, din cadrul Centrului de Studii Interdisciplinare „Silviu Dragomir", care și-au asumat „această direcție, foarte importantă, de cercetare ce privește frontierele spațiului românesc".

În alocuțiunea sa, prof. univ. dr. habil. Ion Eremia, directorul din capitala Moldovei al Centrului de Studii Interdisciplinare „Silviu Dragomir", a spus: „O inimă bate la Chișinău, cea a doamnei Liliana Rotaru, și una la Oradea, cea a domnului Sorin Șipoș. Datorită lor a apărut acest volum". Prof. univ. dr. habil. Ion Eremia a criticat „tendința de minimalizare a ceea ce se poate numi latinitate, romanitate, românitate. (...) Aberații care nu rezistă criticii". Explicând apariția cărții, universitarul a cerut: „Să atenționăm și mai mult publicul din România și Republica Moldova asupra acestor trei elemente: latinitate, romanitate, românitate".

Coordonatoarea volumului, conf. univ. dr. habil. Liliana Rotaru, specialist în istorie contemporană, a vorbit despre cercetările sale în domeniul „moldovenismului", curentul ideologic prin care „sovieticii au încercat să demonstreze că noi, basarabenii, suntem altceva decât românii din țară". Această instrumentalizare a istoriei a fost definită de conf. univ. dr. habil. Liliana Rotaru ca o adevărată operațiune de „inginerie națională".

Prof. univ. dr. habil. Gabriel Moisa, decanul IRISPSC, a remarcat că „există tot mai mulți experți și tot mai puține competențe" și a subliniat că „într-un regim democratic, trebuie să fim mult mai atenți la ceea ce ni se livrează". Existând, după cum spune decanul IRISPSC, pericolul de a ne încolona în spatele unor lideri de opinie sau „experți" incompetenți. „Democrația înseamnă și a înțelege ce citești. Marele pericol fiind să nu mai știm ce să citim ca să devenim competenți".

Directorul Școlii Doctorale de Istorie a Universității din Oradea, prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș, s-a referit la acele studii din volumul „Latinitate, Romanitate, Românitate" care cuprind cercetări cu privire la modul în care erau percepuți românii de călătorii străini ai secolelor XVIII și XIX. „Marea majoritate a acestor călători spun că românii vorbesc limba română și că românii sunt urmașii dacilor și ai romanilor", a subliniat directorul Centrului de Studii Interdisciplinare „Silviu Dragomir", de la Universitatea din Oradea. Prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș a remarcat că aceia care susțineau teza romanității și a latinității românilor erau umaniști: istorici, geografi, filologi, clerici, artiști, „oameni care aveau competența de a face aceste observații".

„Să ne păstrăm limba, să o cultivăm, să nu ne fie rușine de ea, pentru că este elementul cel mai important al identității noastre naționale", a spus, la final, prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș. (B.C.)

Foto: Lucian Rugea

Vedeți mai multe poze în Galeria foto: Mărturii despre „Latinitate, romanitate, românitate”.