Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Mărturii despre „Latinitate, romanitate, românitate”

Universitatea din Oradea: Prezentare de carte

Mărturii despre „Latinitate, romanitate, românitate”

Volumul „Latinitate, Romanitate, Românitate", publicat la Chișinău, în anul 2022,și coordonat de conf. univ. dr. habil. Liliana Rotaru, a fost prezentat, miercuri, 13 iulie 2022, și la Oradea.

Evenimentul a fost găzduit de Biblioteca Universității din Oradea, fiind organizat de Școala Doctorală de Istorie, Centrul de Studii Interdisciplinare „Silviu Dragomir" și Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării (IRISPSC), în colaborare cu Universitatea de Stat din Moldova.

Alături de coordonatorul cărții, au luat parte la eveniment: prof. univ. dr. habil. Ion Eremia de la Universitatea de Stat din Moldova, prof. univ. dr. habil. Gabriel Moisa, decanul IRISPSC, și prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș, directorul Școlii Doctorale de Istorie a Universității din Oradea. Volumul „Latinitate, Romanitate, Românitate" reunește 27 de articole științifice și o recenzie de carte, prezentate în cadrul Conferinței Științifice Internaționale cu același nume, ediția a V-a, desfășurată la Chișinău, în perioada 5-6 noiembrie 2021.
În deschidere, prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș a elogiat efortul colegilor săi, istorici de la Chișinău, din cadrul Centrului de Studii Interdisciplinare „Silviu Dragomir", care și-au asumat „această direcție, foarte importantă, de cercetare ce privește frontierele spațiului românesc".
În alocuțiunea sa, prof. univ. dr. habil. Ion Eremia, directorul din capitala Moldovei al Centrului de Studii Interdisciplinare „Silviu Dragomir", a spus: „O inimă bate la Chișinău, cea a doamnei Liliana Rotaru, și una la Oradea, cea a domnului Sorin Șipoș. Datorită lor a apărut acest volum". Prof. univ. dr. habil. Ion Eremia a criticat „tendința de minimalizare a ceea ce se poate numi latinitate, romanitate, românitate. (...) Aberații care nu rezistă criticii". Explicând apariția cărții, universitarul a cerut: „Să atenționăm și mai mult publicul din România și Republica Moldova asupra acestor trei elemente: latinitate, romanitate, românitate".
Coordonatoarea volumului, conf. univ. dr. habil. Liliana Rotaru, specialist în istorie contemporană, a vorbit despre cercetările sale în domeniul „moldovenismului", curentul ideologic prin care „sovieticii au încercat să demonstreze că noi, basarabenii, suntem altceva decât românii din țară". Această instrumentalizare a istoriei a fost definită de conf. univ. dr. habil. Liliana Rotaru ca o adevărată operațiune de „inginerie națională".
Prof. univ. dr. habil. Gabriel Moisa, decanul IRISPSC, a remarcat că „există tot mai mulți experți și tot mai puține competențe" și a subliniat că „într-un regim democratic, trebuie să fim mult mai atenți la ceea ce ni se livrează". Existând, după cum spune decanul IRISPSC, pericolul de a ne încolona în spatele unor lideri de opinie sau „experți" incompetenți. „Democrația înseamnă și a înțelege ce citești. Marele pericol fiind să nu mai știm ce să citim ca să devenim competenți".
Directorul Școlii Doctorale de Istorie a Universității din Oradea, prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș, s-a referit la acele studii din volumul „Latinitate, Romanitate, Românitate" care cuprind cercetări cu privire la modul în care erau percepuți românii de călătorii străini ai secolelor XVIII și XIX. „Marea majoritate a acestor călători spun că românii vorbesc limba română și că românii sunt urmașii dacilor și ai romanilor", a subliniat directorul Centrului de Studii Interdisciplinare „Silviu Dragomir", de la Universitatea din Oradea. Prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș a remarcat că aceia care susțineau teza romanității și a latinității românilor erau umaniști: istorici, geografi, filologi, clerici, artiști, „oameni care aveau competența de a face aceste observații".
„Să ne păstrăm limba, să o cultivăm, să nu ne fie rușine de ea, pentru că este elementul cel mai important al identității noastre naționale", a spus, la final, prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș. (B.C.)
Foto: Lucian Rugea
Vedeți mai multe poze în Galeria foto: Mărturii despre „Latinitate, romanitate, românitate”.


Trimite email
sâmbătă, 21 noiembrie 2026 la 21:28:11 Ora standard a Europei de Est