Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

31 octombrie 2025

Pe 1 noiembrie are loc cel mai amplu eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație:
Finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025 (P)
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025, are loc la Palatul ASE din București, Piata Romana 6, finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025. Noutatea acestei ediții este că elevii vor expune proiectele lor pentru public pe durata întregii zile, oferind vizitatorilor ocazia să descopere inovațiile lor în mod direct.
Concursul este organizat de Asociația ,,Clubul Informaticii Economice – CyberKnowledgeClub” (CKC), fondată de cadre didactice ale Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, ASE București, în parteneriat cu Colegiul Național ,,Sf. Sava” din București. Banca Comercială Română este sponsor principal la nivel național al acestui program, alături de care contribuie și compania SAP România si EdAstra Tech.
Sprijinul logistic este oferit de start-up-ul Nextlab.tech.
Nextlab.tech este cel mai mare concurs de robotică din România și este înregistrat în calendarul Ministerului Educației și Cercetării.
La acest eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație sunt așteptați sute de tineri din întreaga țară care își vor prezenta creațiile în cadrul probelor de Robotică Creativă, Robotică Sustenabilă și Verde, Line Follower și Labirint.
Participanții vor avea în continuare ocazia să își testeze roboții și să participe la sesiuni de jurizare organizate de specialiști din domeniul IT și educațional. Punctajele vor fi anunțate la finalul zilei, iar festivitatea de premiere se va desfășura a doua zi în format hibrid.
Vizitatorii sunt bineveniți să participe și să exploreze lumea fascinantă a roboticii educaționale.
Agenda finalei Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025
Data: 1 – 2 noiembrie 2025
Locația: Academia de Studii Economice din București (ASE) – Piața Romană 6, et. 3-4, București 010552
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025
8:00 –9:00 – Acces invitați și participanți / Deschiderea înscrierilor
9:00 – 9:30 – Festivitatea de deschidere (în AMFITEATRU I din clădirea Ion N Angelescu ASE)
9:30 – 10:00 – Pregătirea proiectelor pentru prezentare în zonele alocate de organizatori
10:00 – 13:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
13:00 – 13:30 – Pauză de masă
13:30 – 17:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
17:15 – Termen limită pentru depunerea contestațiilor

18:00 – Afișarea rezultatelor parțiale (la probele concursului)
18:00 – 18:45 – Organizarea și desfășurarea probelor de baraj
Duminică, 2 noiembrie 2025
10:00 – Afișarea rezultatelor finale pe site-ul oficial al concursului:
12:00 – Premierea participanților în format hibrid.
Vă așteptăm să fiți alături de tinerii inovatori care modelează viitorul roboticii în România!

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

6 mai 2025

Studenții, masteranzii și doctoranzii ar putea primi burse de studiu în străinătate, printr-un concurs național organizat de Ministerul Educației – proiect de Hotărâre de Guvern

Tinerii români interesați să studieze în afara țării ar putea să primească burse finanțate din bugetul de stat și din fonduri speciale ale Ministerului Educației și Cercetării, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern pus în consultare publică. Bursele sunt destinate pentru licență, masterat, doctorat, dar și pentru cercetare sau cursuri de vară și vor fi acordate prin concurs național, prevede proiectul.
Fondul de burse „se poate constitui atât din sume de la bugetul de stat cât și din veniturile proprii ale Ministerului Educației și Cercetării provenite din procentul de 5% din încasările în valută aferente taxelor percepute de instituțiile de învățământ superior de stat de la studenții și cursanții străini”, este menționat în proiectul de hotărâre.
Bursele în străinătate pot acoperi, total sau parțial, cheltuielile cu taxele de școlarizare, cazare, hrană, întreținere în străinătate etc.
Potrivit notei de fundamentare, bursele vor fi disponibile pentru:
studii universitare complete și parțiale de licență, de masterat și de doctorat;
studii postuniversitare și postdoctorale;
stagii de cercetare/specializare;
stagii de formare postuniversitară și postdoctorală;
cursuri de vară.
Bursele se vor obține prin concurs național organizat de Ministerul Educației și Cercetării, iar regulamentul de concurs urmează să fie elaborat.
Numărul de luni de bursă, tipurile de bursă, domeniile pentru care se acordă bursele, precum și cuantumul bursei lunare, în euro, pe țări/pe tip de bursă se vor stabili anual prin ordin al ministrului Educației și Cercetării, care se publică în Monitorul Oficial al României.
Mai mult, „Ministerul Educației și Cercetării asigură o sumă necesară acoperirii
asigurării medicale, doar în cazul în care aceasta nu este acoperită de regulamentele
europene în vigoare, precum și transportul internațional din România până la locul de
stagiu și retur, o singură dată pe an universitar, dacă acesta nu este asigurat de partea
primitoare”, mai este menționat în documentul oficial.
Domeniile de interes pentru România, pentru care vor fi acordate bursele, sunt următoarele:
energie; bioeconomie; tehnologia informațiilor și a comunicațiilor; spațiu și securitate; mediu și schimbări climatice; eco-nano-tehnologii și materiale avansate; sănătate…

Mărturii despre „Latinitate, romanitate, românitate”

Universitatea din Oradea: Prezentare de carte


Mărturii despre „Latinitate, romanitate, românitate”
Volumul „Latinitate, Romanitate, Românitate", publicat la Chișinău, în anul 2022,și coordonat de conf. univ. dr. habil. Liliana Rotaru, a fost prezentat, miercuri, 13 iulie 2022, și la Oradea.

Evenimentul a fost găzduit de Biblioteca Universității din Oradea, fiind organizat de Școala Doctorală de Istorie, Centrul de Studii Interdisciplinare „Silviu Dragomir" și Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării (IRISPSC), în colaborare cu Universitatea de Stat din Moldova.

Alături de coordonatorul cărții, au luat parte la eveniment: prof. univ. dr. habil. Ion Eremia de la Universitatea de Stat din Moldova, prof. univ. dr. habil. Gabriel Moisa, decanul IRISPSC, și prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș, directorul Școlii Doctorale de Istorie a Universității din Oradea. Volumul „Latinitate, Romanitate, Românitate" reunește 27 de articole științifice și o recenzie de carte, prezentate în cadrul Conferinței Științifice Internaționale cu același nume, ediția a V-a, desfășurată la Chișinău, în perioada 5-6 noiembrie 2021.

În deschidere, prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș a elogiat efortul colegilor săi, istorici de la Chișinău, din cadrul Centrului de Studii Interdisciplinare „Silviu Dragomir", care și-au asumat „această direcție, foarte importantă, de cercetare ce privește frontierele spațiului românesc".

În alocuțiunea sa, prof. univ. dr. habil. Ion Eremia, directorul din capitala Moldovei al Centrului de Studii Interdisciplinare „Silviu Dragomir", a spus: „O inimă bate la Chișinău, cea a doamnei Liliana Rotaru, și una la Oradea, cea a domnului Sorin Șipoș. Datorită lor a apărut acest volum". Prof. univ. dr. habil. Ion Eremia a criticat „tendința de minimalizare a ceea ce se poate numi latinitate, romanitate, românitate. (...) Aberații care nu rezistă criticii". Explicând apariția cărții, universitarul a cerut: „Să atenționăm și mai mult publicul din România și Republica Moldova asupra acestor trei elemente: latinitate, romanitate, românitate".

Coordonatoarea volumului, conf. univ. dr. habil. Liliana Rotaru, specialist în istorie contemporană, a vorbit despre cercetările sale în domeniul „moldovenismului", curentul ideologic prin care „sovieticii au încercat să demonstreze că noi, basarabenii, suntem altceva decât românii din țară". Această instrumentalizare a istoriei a fost definită de conf. univ. dr. habil. Liliana Rotaru ca o adevărată operațiune de „inginerie națională".

Prof. univ. dr. habil. Gabriel Moisa, decanul IRISPSC, a remarcat că „există tot mai mulți experți și tot mai puține competențe" și a subliniat că „într-un regim democratic, trebuie să fim mult mai atenți la ceea ce ni se livrează". Existând, după cum spune decanul IRISPSC, pericolul de a ne încolona în spatele unor lideri de opinie sau „experți" incompetenți. „Democrația înseamnă și a înțelege ce citești. Marele pericol fiind să nu mai știm ce să citim ca să devenim competenți".

Directorul Școlii Doctorale de Istorie a Universității din Oradea, prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș, s-a referit la acele studii din volumul „Latinitate, Romanitate, Românitate" care cuprind cercetări cu privire la modul în care erau percepuți românii de călătorii străini ai secolelor XVIII și XIX. „Marea majoritate a acestor călători spun că românii vorbesc limba română și că românii sunt urmașii dacilor și ai romanilor", a subliniat directorul Centrului de Studii Interdisciplinare „Silviu Dragomir", de la Universitatea din Oradea. Prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș a remarcat că aceia care susțineau teza romanității și a latinității românilor erau umaniști: istorici, geografi, filologi, clerici, artiști, „oameni care aveau competența de a face aceste observații".

„Să ne păstrăm limba, să o cultivăm, să nu ne fie rușine de ea, pentru că este elementul cel mai important al identității noastre naționale", a spus, la final, prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș. (B.C.)

Foto: Lucian Rugea

Vedeți mai multe poze în Galeria foto: Mărturii despre „Latinitate, romanitate, românitate”.