Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Mărturii despre „Latinitate, romanitate, românitate”

Universitatea din Oradea: Prezentare de carte

Mărturii despre „Latinitate, romanitate, românitate”

Volumul „Latinitate, Romanitate, Românitate", publicat la Chișinău, în anul 2022,și coordonat de conf. univ. dr. habil. Liliana Rotaru, a fost prezentat, miercuri, 13 iulie 2022, și la Oradea.

Evenimentul a fost găzduit de Biblioteca Universității din Oradea, fiind organizat de Școala Doctorală de Istorie, Centrul de Studii Interdisciplinare „Silviu Dragomir" și Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării (IRISPSC), în colaborare cu Universitatea de Stat din Moldova.

Alături de coordonatorul cărții, au luat parte la eveniment: prof. univ. dr. habil. Ion Eremia de la Universitatea de Stat din Moldova, prof. univ. dr. habil. Gabriel Moisa, decanul IRISPSC, și prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș, directorul Școlii Doctorale de Istorie a Universității din Oradea. Volumul „Latinitate, Romanitate, Românitate" reunește 27 de articole științifice și o recenzie de carte, prezentate în cadrul Conferinței Științifice Internaționale cu același nume, ediția a V-a, desfășurată la Chișinău, în perioada 5-6 noiembrie 2021.
În deschidere, prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș a elogiat efortul colegilor săi, istorici de la Chișinău, din cadrul Centrului de Studii Interdisciplinare „Silviu Dragomir", care și-au asumat „această direcție, foarte importantă, de cercetare ce privește frontierele spațiului românesc".
În alocuțiunea sa, prof. univ. dr. habil. Ion Eremia, directorul din capitala Moldovei al Centrului de Studii Interdisciplinare „Silviu Dragomir", a spus: „O inimă bate la Chișinău, cea a doamnei Liliana Rotaru, și una la Oradea, cea a domnului Sorin Șipoș. Datorită lor a apărut acest volum". Prof. univ. dr. habil. Ion Eremia a criticat „tendința de minimalizare a ceea ce se poate numi latinitate, romanitate, românitate. (...) Aberații care nu rezistă criticii". Explicând apariția cărții, universitarul a cerut: „Să atenționăm și mai mult publicul din România și Republica Moldova asupra acestor trei elemente: latinitate, romanitate, românitate".
Coordonatoarea volumului, conf. univ. dr. habil. Liliana Rotaru, specialist în istorie contemporană, a vorbit despre cercetările sale în domeniul „moldovenismului", curentul ideologic prin care „sovieticii au încercat să demonstreze că noi, basarabenii, suntem altceva decât românii din țară". Această instrumentalizare a istoriei a fost definită de conf. univ. dr. habil. Liliana Rotaru ca o adevărată operațiune de „inginerie națională".
Prof. univ. dr. habil. Gabriel Moisa, decanul IRISPSC, a remarcat că „există tot mai mulți experți și tot mai puține competențe" și a subliniat că „într-un regim democratic, trebuie să fim mult mai atenți la ceea ce ni se livrează". Existând, după cum spune decanul IRISPSC, pericolul de a ne încolona în spatele unor lideri de opinie sau „experți" incompetenți. „Democrația înseamnă și a înțelege ce citești. Marele pericol fiind să nu mai știm ce să citim ca să devenim competenți".
Directorul Școlii Doctorale de Istorie a Universității din Oradea, prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș, s-a referit la acele studii din volumul „Latinitate, Romanitate, Românitate" care cuprind cercetări cu privire la modul în care erau percepuți românii de călătorii străini ai secolelor XVIII și XIX. „Marea majoritate a acestor călători spun că românii vorbesc limba română și că românii sunt urmașii dacilor și ai romanilor", a subliniat directorul Centrului de Studii Interdisciplinare „Silviu Dragomir", de la Universitatea din Oradea. Prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș a remarcat că aceia care susțineau teza romanității și a latinității românilor erau umaniști: istorici, geografi, filologi, clerici, artiști, „oameni care aveau competența de a face aceste observații".
„Să ne păstrăm limba, să o cultivăm, să nu ne fie rușine de ea, pentru că este elementul cel mai important al identității noastre naționale", a spus, la final, prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș. (B.C.)
Foto: Lucian Rugea
Vedeți mai multe poze în Galeria foto: Mărturii despre „Latinitate, romanitate, românitate”.


Trimite email
luni, 25 mai 2026 la 18:56:51 Ora de vară a Europei de Est