Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Ziua revistei, 2022

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” pe luna august

Ziua revistei, 2022

,,De obicei, pe acest colț de pagină nu am avut în vedere evenimente, ci „idei (cât de cât) perene", dar nu mă dezic total nici acum, pentru că ceea ce urmează nu numai că nu este un „reportaj", ci chiar se referă la două idei „de cursă lungă", fiecare meritând o dezbatere separată și amândouă centrale pentru întâlnirea de sâmbătă, 11 iunie 2022.

Prima vine dinspre pașoptiști, dar, sub diferite forme, a fost reluată mereu, până în zilele noastre, inclusiv de nume faimoase, precum C. Stere și N. Iorga: este vorba despre unirea în cuget și simțiri, care trebuie să preceadă, să însoțească și să urmeze oricare unire administrativ-politică, pentru ca aceasta să fie reală, trainică. Iar că revista s-a dorit de la începuturi a fi panromânească din toate punctele de vedere, autori, subiecte, cititori, am tot spus-o (și, cred, în mare măsură se și vede); că ea este unionistă scrie deja în „Decalogul" ei. Aș accentua - „nenegociabil unionistă", grăbindu-mă să precizez: în cuget și simțiri. Oricum, fără referiri la „costuri", o meschinărie tristă, care apare adesea, dar nu-și are locul în acest context (cât costă sângele celor care au lipit harta României cu sânge?!...) și care e o diversiune pe care, de altfel, au demontat-o demult cei lucid-competenți (a se vedea Petrișor Peiu, „Costurile reunificării calculate după modelele german și coreean - investiție în creșterea economică a statului reunificat", în volumul Șapte teme fundamentale pentru România 2014, Dan Dungaciu, Vasile Iuga, Marius Stoian coord., Editura Rao, București, 2014). Chiar și fără referire la statistici/sondaje, pentru că știu cât de eficientă este manipularea la vremea noastră, pentru că știu că istoria o proiectează elitele, chiar dacă o fac (și, adesea, o suferă) popoarele...
Pe 11 iunie, la întâlnirea de la Curtea de Argeș au participat, pe lângă colaboratori și prieteni ai revistei din vreo zece localități din Ţară, o delegație din Chișinău, condusă de ES ambasadoarea Iuliana Gorea Costin, avându-l în frunte pe Eugen Doga, celebrul compozitor, oaspetele de onoare al evenimentului, precum și o delegație din Panciova, Serbia. O manifestare, așadar, înscrisă (și) în inițiativa Podul de Reviste, numită astfel de regretatul Nicolae Dabija, în toamna lui 2011, când Curtea de la Argeș s-a lansat la Chișinău, „înfrățindu-se" cu Literatura și Arta. Multe alte publicații din Basarabia, România și Serbia s-au alăturat, mai multe întâlniri au fost derulate, la Chișinău și Curtea de Argeș - iar „Podul de reviste" a rămas rubrică statornică în revista noastră, scrie academicianul Gheorghe Păun, redactorul-șef al revistei în editorial.
Citiți mai multe la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro
Ce mai puteți lectura în acest număr, printre multe altele: Horia Bădescu: File dintr­-un jurnal imposibil, Victor Ravini: Sadoveanu mai bine nu scria Baltagul..., Florentin Popescu: Valeriu Matei, poet de prim rang şi neobosit militant pentru Unire, Eugenia Tofan: De vorbă cu Ion Hadârcă. Un om politic între furcile caudine, Elis Râpeanu: Eminescu şi credinţa, Dan Anghelescu: O carte a exilului de după exil, Maria Mona Vâlceanu: Călător în calea lupilor: Ugu, Marian Nencescu: Arta iconarilor de la Nicula...
(OviDan)

Trimite email
miercuri, 25 februarie 2026 la 16:11:55 Ora standard a Europei de Est