Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
27 iulie 2026

Programele pentru opționalele de Astronomie la nivel de liceu au fost publicate și se aplică din anul școlar 2026-2027. Patru discipline care urmăresc aceleași competențe generale: „Cerul mai aproape”, „Universul în mișcare”, „Stelele sub lupă”, „Universul și omul – o călătorie existențială”

Programele școlare pentru opționalele de Astronomie care vor fi disponibile la nivel de liceu au fost adoptate printr-un ordin al ministrului Educației și Cercetării, publicat luni în Monitorul Oficial. Programele, introduse pentru clasa a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a, se aplică începând cu anul școlar 2026-2027.

Programele adoptate sunt pentru discipline incluse în Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), anume:
„Astronomie. Cerul mai aproape” – clasa a IX-a
„Astronomie. Universul în mișcare” – clasa a X-a
„Astronomie. Stele sub lupă” – clasa a Xi-a
„Astronomie. Universul și omul – o călătorie existențială” – clasa a XII-a

Potrivit documentului adoptat, „ca disciplină nouă, conform Planurilor-cadru pentru învățământul liceal, cu frecvență zi, aprobate prin OMEC nr. 4350/2025, aceasta se regăsește, ca disciplină de tip opțional ce poate fi inclusă în oferta națională, în Anexa nr. 2 din OMEC nr. 4350/2025 filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică, clasele a IX-a – a XII-a la Note specifice, partea 2) Precizări privind curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ) și în Anexa nr. 3 din același ordin, filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii, clasele a IX-a – a XII-a.
Toate cele patru discipline urmăresc formarea acelorași competențe generale, anume:

Formularea de explicații argumentate pe baza rezultatelor investigării fenomenelor și proceselor cosmice
Analizarea de modele explicative referitoare la structura și evoluția sistemelor în ansamblul Universului
Corelarea de concepte și legi ȘTIAM pentru rezolvarea de probleme și situații-problemă din domeniul astronomiei.
Formularea de opinii argumentate referitoare la explorarea responsabilă a spațiului cosmic...
Citiți mai multe pe Edupedu...

Ziua revistei, 2022

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” pe luna august

Ziua revistei, 2022

,,De obicei, pe acest colț de pagină nu am avut în vedere evenimente, ci „idei (cât de cât) perene", dar nu mă dezic total nici acum, pentru că ceea ce urmează nu numai că nu este un „reportaj", ci chiar se referă la două idei „de cursă lungă", fiecare meritând o dezbatere separată și amândouă centrale pentru întâlnirea de sâmbătă, 11 iunie 2022.

Prima vine dinspre pașoptiști, dar, sub diferite forme, a fost reluată mereu, până în zilele noastre, inclusiv de nume faimoase, precum C. Stere și N. Iorga: este vorba despre unirea în cuget și simțiri, care trebuie să preceadă, să însoțească și să urmeze oricare unire administrativ-politică, pentru ca aceasta să fie reală, trainică. Iar că revista s-a dorit de la începuturi a fi panromânească din toate punctele de vedere, autori, subiecte, cititori, am tot spus-o (și, cred, în mare măsură se și vede); că ea este unionistă scrie deja în „Decalogul" ei. Aș accentua - „nenegociabil unionistă", grăbindu-mă să precizez: în cuget și simțiri. Oricum, fără referiri la „costuri", o meschinărie tristă, care apare adesea, dar nu-și are locul în acest context (cât costă sângele celor care au lipit harta României cu sânge?!...) și care e o diversiune pe care, de altfel, au demontat-o demult cei lucid-competenți (a se vedea Petrișor Peiu, „Costurile reunificării calculate după modelele german și coreean - investiție în creșterea economică a statului reunificat", în volumul Șapte teme fundamentale pentru România 2014, Dan Dungaciu, Vasile Iuga, Marius Stoian coord., Editura Rao, București, 2014). Chiar și fără referire la statistici/sondaje, pentru că știu cât de eficientă este manipularea la vremea noastră, pentru că știu că istoria o proiectează elitele, chiar dacă o fac (și, adesea, o suferă) popoarele...
Pe 11 iunie, la întâlnirea de la Curtea de Argeș au participat, pe lângă colaboratori și prieteni ai revistei din vreo zece localități din Ţară, o delegație din Chișinău, condusă de ES ambasadoarea Iuliana Gorea Costin, avându-l în frunte pe Eugen Doga, celebrul compozitor, oaspetele de onoare al evenimentului, precum și o delegație din Panciova, Serbia. O manifestare, așadar, înscrisă (și) în inițiativa Podul de Reviste, numită astfel de regretatul Nicolae Dabija, în toamna lui 2011, când Curtea de la Argeș s-a lansat la Chișinău, „înfrățindu-se" cu Literatura și Arta. Multe alte publicații din Basarabia, România și Serbia s-au alăturat, mai multe întâlniri au fost derulate, la Chișinău și Curtea de Argeș - iar „Podul de reviste" a rămas rubrică statornică în revista noastră, scrie academicianul Gheorghe Păun, redactorul-șef al revistei în editorial.
Citiți mai multe la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro
Ce mai puteți lectura în acest număr, printre multe altele: Horia Bădescu: File dintr­-un jurnal imposibil, Victor Ravini: Sadoveanu mai bine nu scria Baltagul..., Florentin Popescu: Valeriu Matei, poet de prim rang şi neobosit militant pentru Unire, Eugenia Tofan: De vorbă cu Ion Hadârcă. Un om politic între furcile caudine, Elis Râpeanu: Eminescu şi credinţa, Dan Anghelescu: O carte a exilului de după exil, Maria Mona Vâlceanu: Călător în calea lupilor: Ugu, Marian Nencescu: Arta iconarilor de la Nicula...
(OviDan)

Trimite email
marți, 18 august 2026 la 23:35:25 Ora de vară a Europei de Est