Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 martie 2024

Regulile pentru gradația de merit a profesorilor se vor modifica „într-un timp relativ scurt”, anunță Ligia Deca: Nu putem să venim cu revoluții acolo
Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat luni, 25 martie, în cadrul unei conferințe de presă, că metodologia gradației de merit pentru profesori va fi revizuită și „e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt”. Pe 11 martie 2024, Ligia Deca spunea că în Ministerul Educației au loc discuții în prezent cu privire la „regândirea gradației de merit” și „regândirea treptelor de salarizare” a profesorilor.
Amintim că ordinul de ministru cu noile reguli pentru gradația de merit a profesorilor, programat să apară de Ziua Păcălelii, în acest an, a fost mutat pe 2 aprilie de Ministerul Educație, potrivit unui document publicat în Monitorul Oficial.
Ministrul Educației a spus luni că lucrează cu specialiștii OCDE pentru un cadru de evaluare de performanță potrivit pentru România: „Un alt sfat al lor este ca acest cadru să nu fie implementat brusc. Este nevoie de pilotare, este nevoie de timp de acomodare și este nevoie de predictibilitate pentru cadrele didactice”, a spus Deca.
„Prima discuție pe care o avem în acest sens este cea legată de revizuirea metodologiei gradației de merit, e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt. Și acolo avem prima discuție. Sigur, nu putem să venim cu revoluții acolo, pentru că, practic, e nevoie de un pic de timp să mergem pe recomandările OCDE.
Recomandările OCDE vorbesc și despre corelarea etapelor de promovare în carieră cu standarde profesionale, deci este vorba de o construcție a carierei didactice mai amplă, este vorba de timp pentru a putea avea rezultate obiective, de tipul evaluării standardizate pentru elevi, ca să poți să ai oglinda valorii adăugate la clasă. Și ne propunem, sigur, să venim cu o serie întreagă de propuneri, dar, din nou, aceste schimbări nu se pot întâmpla peste noapte”, a precizat Ligia Deca...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

În anul 2027, trebuie să avem 10.000 de consilieri școlari în școlile din România!

Declarație de presă

În anul 2027, trebuie să avem 10.000 de consilieri școlari în școlile din România!

În prezent, sunt puțin peste 3.000 de consilieri școlari în toată România (3.138 de consilieri școlari). Sunt situații în care un singur consilier școlar trebuie să asigure servicii de consiliere pentru 2.400 de elevi. Acest lucru este în mod evident imposibil, într-o perioadă în care este nevoie mai mult decât oricând de consiliere școlară!

Astăzi, 28 iulie 2022, la Colegiul Național „Mihai Viteazul" din București am participat la dezbaterea publică privind „Rolul consilierului școlar", conform proiectului Legii învățământului preuniversitar, alături de alți reprezentanți ai Ministerului Educației și de consilieri școlari, profesori logopezi și mediatori școlari, precum și de reprezentanți ai centrelor județene de resurse și asistență educațională (C.J.R.A.E.). Au fost prezenți aproape 1.000 de specialiști (268 în sală și peste 700 în format online).
În cadrul fiecărei Direcții Județene de Învățământ Preuniversitar (D.J.I.P.) vor exista structuri care vor prelua integral atât atribuțiile de coordonare, cât și personalul de conducere/coordonare de la nivelul județean al Centrelor Județene de Resurse și Asistență Educațională/Centrului Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională, în condițiile în care activitățile de asistență educațională vor fi abordate într-o nouă paradigmă ce presupune concentrarea de resurse în instituții capabile să asigure o educație incluzivă.
Absolut toți consilierii școlari, fără excepție, își vor păstra statutul de cadru didactic prevăzut și în actuala Lege a educației naționale, beneficiind de toate avantajele care decurg din acest statut, inclusiv creșteri salariale, însă fără a mai exista obligația activității de predare.
În interesul elevilor care au nevoie deopotrivă de servicii de asistență psihopedagogică și de servicii de orientare școlară, pentru consilierii care nu dețin ambele competențe, dobândirea uneia dintre cele două sau a oricărei alte competențe (necesară din perspectiva elevului sau consilierului școlar) se va asigura prin bugetul unității de învățământ, consilierii școlari beneficiind de toate drepturile aferente calității de angajat al unității de învățământ.
Apreciez caracterul constructiv al discuțiilor avute astăzi, în contextul nevoii de reformă a sistemului de învățământ prin proiectul Legii învățământului preuniversitar, ca fiind un răspuns onest, coerent și asumat la schimbările profunde din societatea românească.
În cadrul dezbaterii au fost clarificate o serie de aspecte esențiale ce privesc transformările generate de aplicarea măsurilor de reformă din proiectul legii:
1. Consilierul școlar trebuie să fie în fiecare școală pentru cartografierea nivelului de dezvoltare a copilului la începutul școlarizării obligatorii
Se eficientizează parcurgerea cu succes a școlarității în spiritul egalității de șanse. Consilierul școlar, în școală, lângă elev, va crește starea de bine a acestuia, fiind un sprijin real în alegerea celei mai bune strategii de învățare, astfel încât elevul să-și poată atinge potențialul său maxim.
2.Consilierul școlar trebuie să devină profesor consilier școlar și pilon în formarea elevului!
Centrul Național de Educație Incluzivă și direcțiile județene de învățământ preuniversitar vor dezvolta programe de consiliere și de orientare profesională și vor sprijini consilierii școlari pentru a deveni parteneri recunoscuți în decizia elevilor privind parcursul academic și profesional.
Consilierul școlar se menține ca funcție didactică, prevăzută la art. 125 alin (1) lit. h) din proiect (cum este prevăzut și în actuala Lege nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare) și devine profesor consilier școlar în cadrul compartimentelor de asistență psihopedagogică din unitățile de învățământ de masă. Norma didactică a consilierului școlar este corespunzătoare unui post de consilier şcolar în compartimentele de asistență psihopedagogică şi se stabileşte prin raportare la un număr de maximum 500 de elevi, maximum 500 de elevi şi preşcolari sau de maximum 300 de preşcolari și nu prevede obligația de a desfășura activitate de predare. Activităţile specifice normei didactice sunt stabilite de un regulament aprobat prin ordin al ministrului Educaţiei.
Din punct de vedere al statutului profesional, consilierii școlari sunt cadre didactice și vor fi preluați ca titulari în unitățile de învățământ în care aceștia, în prezent, au punctul de lucru, pentru că sunt în primul rând specialiști ai școlii și trebuie să fie parte a culturii organizaționale a acesteia. Vor putea să-și folosească direct experiența și pregătirea profesională pentru a optimiza serviciile compartimentului de asistență psihopedagogică în fiecare unitate de învățământ. Prin alocarea de servicii de asistență educațională în fiecare școală (ceea ce proiectul își propune să se realizeze, gradual), se creează premisa respectării principiului „echității" pentru un număr cât mai mare de copii consiliați, sprijiniți și orientați spre integrarea cu succes în societate.
Din punct de vedere metodologic vor fi îndrumați de inspectorul de specialitate din cadrul structurii de specialitate a direcțiilor județene pentru învățământ preuniversitar, sub coordonarea Centrului Național pentru Educație Incluzivă.
Din punct de vedere administrativ, în calitate de cadre didactice titulare, încadrate în unitatea de învățământ preuniversitar, consilierii școlari vor fi subordonați directorului, în mod similiar cu ceilalți colegi, cadre didactice titulare.
Din punct de vedere salarial, vor beneficia de aceleași drepturi prevăzute în proiectul legii pentru celelalte cadre didactice, la care se adaugă drepturile salariale specifice de care beneficiază în prezent. Potrivit proiectului legii pus în dezbatere - art. 106 (2), „în conformitate cu principiul importanţei sociale a muncii, salarizarea cadrului didactic stagiar din sectorul educației se realizează în raport cu complexitatea, responsabilitatea și nivelul studiilor, într-un cuantum egal cu salariul mediu brut pe economie din anul bugetar încheiat".
Consilierii școlari care în prezent ocupă un post în sistemul național de învățământ și care au specializări în profilul/domeniul psihopedagogie specială sau psihologie sau specializări în domeniul științe ale educației sunt menținuți în funcție pentru o perioadă de cinci ani de la intrarea în vigoare a noii legi, termen în care pot să parcurgă programe de formare profesională pentru dobândirea competențelor de orientare școlară.
3. Consilierul școlar, profesorul logoped și mediatorul școlar vor face posibilă educația individualizată!
Educația va deveni individualizată, cu accent pe integrare, monitorizare și progres, iar în centrul său vor sta elevul și nevoile sale, pe care sistemul de învățământ, prin resursa de specialiști, are menirea de a le satisface. Proiectul legii consacră la nivel de obligație pentru cadrul didactic o mentalitate psihopedagogică deschisă. Pedagogia incluziunii va fi fundamentată pe trei piloni:
a. Educație specială;
b. Cerințe educaționale speciale;
c. Educația cerințelor speciale.
Pedagogia incluziunii va fi operaționalizată de către echipa multidisciplinară a fiecărei școli, al cărei coordonator va fi consilierul școlar, tocmai pentru a continua integrarea cu INCLUDEREA, egalitatea de șanse cu ECHITATEA, monitorizarea cu INTERVENȚIA-SUPORT, progresul școlar cu ADAPTAREA cu succes spre contextul/mediul social.
4.Compartimentele de asistență psihopedagogică vor fi implicate în procedura de stabilire a nivelului de sprijin!
Nivelul de sprijin necesar este stabilit de DJIP/DMBIP, cu avizul directorului unității de învățământ, la propunerea specialiștilor din cadrul compartimentelor de asistență psihopedagogică, la începutul învățământului obligatoriu, în baza unei evaluări de specialitate, prin teste standardizate, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului Educației.
5. Flexibilitate și adaptare continuă nevoii elevului prin orientare și reorientare, ori de câte ori este nevoie.
Evaluarea se realizează corespunzător nivelului de vârstă și de școlarizare. În funcţie de evoluţia elevului, cadrul didactic care a lucrat cu acesta poate face propuneri de orientare și reorientare între niveluri. Decizia de orientare/reorientare va fi reevaluată cel puțin la intrarea în învățământul primar și la finalizarea fiecărui nivel de învățământ și va include minimal informații privind nivelul de sprijin, toate serviciile de sprijin, interpretare și asistență acordate, informații privind nevoia organizării diferențiate a predării și evaluării, alături de modalitatea de monitorizare și evaluare a impactului intervenției.
6. Consilierul școlar, profesorul logoped, mediatorul școlar devin sursă și resursă pentru fiecare elev al școlii!
Consilierul școlar, profesorul logoped, mediatorul școlar sunt piloni în asigurarea „școlii bune", vor satisface nevoile de incluziune, nevoile socio-emoționale și educaționale ale copiilor și elevilor într-un mediu securizant, desegregat și nediscriminatoriu.
7.Parteneriatul școală-părinți-comunitate! Consilierii școlari vor sprijini demersuri importante pentru sistemul de educație cum ar fi: prevenirea abandonului școlar, educația parentală, prevenirea violenței și a bullying-ului, orientarea în carieră ș.a.
Se reconfigurează parteneriatul școală-părinți-comunitate pe direcții concrete de acțiuni comune în beneficiul copiilor/elevilor, crescând astfel gradul de implicare și de răspundere în creionarea profilului vocațional al elevului și în parcursul educațional al acestuia, ținându-se cont de VALORI, INTERESE și APTITUDINI în vederea orientării școlare și profesionale adaptate nevoilor și particularităților individuale ale acestora.
8. Consilierul școlar trebuie să fie factor de stabilitate și echilibru pentru elev!
Proiectul de lege întărește rolul specialiștilor în consiliere și asistență psihopedagogică prin integrarea acestora în comunitatea școlii, oferindu-le stabilitate și confort, dar și posibilitatea de a fi factorul de stabilitate în parcursul școlar al elevului, având în același timp șansa de evoluție profesională în carieră.
9. Proces didactic diferențiat!
Pentru nevoile individuale ale copilului și elevului, toate resursele umane, instituționale și materiale conlucrează pentru a oferi: proces didactic diferențiat, intervenții calitative, activități complementare, suplimentare, adaptare școlară și curriculară, mediu educațional responsabilizant.
10. Avem șansa de a construi împreună ECHITATEA în DIVERSITATE!
Ministerul Educației este deschis oricărei propuneri constructive în spiritul discuțiilor de astăzi!
Sorin Mihai Cîmpeanu,
ministrul Educației

Trimite email
vineri, 29 martie 2024, 07:25:49 Ora standard a Europei de Est