Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Globalizare - OK, Globalism - ba!

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș”

Globalizare - OK, Globalism - ba!

În editorial, domnul academician Gheorghe Păun, redactorul-șef, obișnuiește să pună punctul pe i în evidențierea unor idei, păreri, opinii care multora le scapă printre degete, părându-li-se minore, neînsemnate sau ,,banale", trecute la index, dar care ne privesc pe toți, lumea întreagă, întreg mapamondul, fiind în măsură a afecta chiar viitorul omenirii, dacă nu deschidem ochii... la timp!

Așa după cum putem constata din titlu, în numărul pe luna octombrie, se pun în balanță, față-n față, globalizarea și globalismul (cităm)...
,,Titlul sugerează deja ce aș vrea să spun aici, poate și mai mult, dar tot detaliez puțin, pentru a elimina orice ambiguitate, mai ales că diferențele/asemănările între conținutul acoperit de cele două substantive sunt folosite adesea în dezbateri (TV), ca diversiune care să închidă gura celor care îndrăznesc să spună ceva rău despre subiect. Care subiect, globalizarea sau globalismul? Tocmai asta este diversiunea!...
Cum să (mai) vorbești de rău ceva inevitabil, care e peste tot, definitiv și normal precum însăși libertatea de a circula liber pe glob?! Întrebare-mirare justificată, satul global al lui McLuhan este o realitate evidentă, lumea este tot mai mică, uniformizată tehnologic, științific, financiar, totul circulă - oamenii, produsele, banii, ideile, nu se mai poate altfel, gata cu dezbaterea...
Corect, numai că acesta este doar... un sfert din chestiune. A constata că globalizarea este o realitate, o etapă inevitabilă a evoluției omenirii, nu exclude posibilitatea, ba chiar necesitatea de a discuta bunele și relele acestei realități. Ce, cât și mai ales cum globalizăm? Ce se câștigă și ce se pierde? Orice lucru presupune o coloană, să zicem, yin, și una yang, ca să folosesc termeni și ei globalizați. Recenta pandemie ilustrează perfect ideea: globalizarea favorizează răspândirea molimelor, dar, pe de altă parte, terapiile, inclusiv vaccinurile, se caută mai eficient global, devin însă o afacere la rândul ei globală, cu toate consecințele (rele!) cunoscute.
E însă nevoie să trecem la a doua parte a dezbaterii. Globalizarea este un proces, evident, inevitabil. Că el poate fi influențat, direcționat, folosit de oameni, de cei care pot face asta și care au interes s-o facă, e o altă evidență, care nu trebuie omisă. Iar oamenii nu sunt deloc îngeri...", apreciază redactorul-șef.
Cum este privit și perceput însă globalismul, aflați citind mai departe la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro
Ce mai putem lectura în numărul de față: Horia Bădescu: Defăimarea lui Eminescu, Dan Anghelescu: Derapajele raţiunii în Europa postbelică, Mihaela Malea Stroe: Coroniţa, bat-­o vina!... Ion Coja: Handicapul lingvisticii americane, Eugenia Tofan: De vorbă cu acad. Răzvan Theodorescu, Tudor Nedelcea: Chestiunea Dunării în concepţia lui Eminescu, Ana Olos: Urmuz şi Papini? Lia­Maria Andreiţă: Bucuria lecturii, Paula Romanescu: Arta lumii sub peceţi londoneze...
Subiectele sunt însă și mai multe, descoperiți-le!
(OviDan)

Trimite email
miercuri, 25 februarie 2026 la 16:11:54 Ora standard a Europei de Est