Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
22 decembrie 2025

SURSE: Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării / Marilen Pirtea – în pole position pentru a prelua portofoliul


Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării, potrivit surselor Edupedu.ro.
Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, este cotat cu cele mai mari șanse de a prelua portofoliul cel mai dur lovit de măsurile de austeritate aplicate deja prin Legea Bolojan și cu un dosar fierbinte pe masă, și anume controversata programă de limbă română ce readuce cronicarii spre a fi studiați de elevii de 14-15 ani, la clasa a IX-a.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Globalizare - OK, Globalism - ba!

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș”

Globalizare - OK, Globalism - ba!

În editorial, domnul academician Gheorghe Păun, redactorul-șef, obișnuiește să pună punctul pe i în evidențierea unor idei, păreri, opinii care multora le scapă printre degete, părându-li-se minore, neînsemnate sau ,,banale", trecute la index, dar care ne privesc pe toți, lumea întreagă, întreg mapamondul, fiind în măsură a afecta chiar viitorul omenirii, dacă nu deschidem ochii... la timp!

Așa după cum putem constata din titlu, în numărul pe luna octombrie, se pun în balanță, față-n față, globalizarea și globalismul (cităm)...
,,Titlul sugerează deja ce aș vrea să spun aici, poate și mai mult, dar tot detaliez puțin, pentru a elimina orice ambiguitate, mai ales că diferențele/asemănările între conținutul acoperit de cele două substantive sunt folosite adesea în dezbateri (TV), ca diversiune care să închidă gura celor care îndrăznesc să spună ceva rău despre subiect. Care subiect, globalizarea sau globalismul? Tocmai asta este diversiunea!...
Cum să (mai) vorbești de rău ceva inevitabil, care e peste tot, definitiv și normal precum însăși libertatea de a circula liber pe glob?! Întrebare-mirare justificată, satul global al lui McLuhan este o realitate evidentă, lumea este tot mai mică, uniformizată tehnologic, științific, financiar, totul circulă - oamenii, produsele, banii, ideile, nu se mai poate altfel, gata cu dezbaterea...
Corect, numai că acesta este doar... un sfert din chestiune. A constata că globalizarea este o realitate, o etapă inevitabilă a evoluției omenirii, nu exclude posibilitatea, ba chiar necesitatea de a discuta bunele și relele acestei realități. Ce, cât și mai ales cum globalizăm? Ce se câștigă și ce se pierde? Orice lucru presupune o coloană, să zicem, yin, și una yang, ca să folosesc termeni și ei globalizați. Recenta pandemie ilustrează perfect ideea: globalizarea favorizează răspândirea molimelor, dar, pe de altă parte, terapiile, inclusiv vaccinurile, se caută mai eficient global, devin însă o afacere la rândul ei globală, cu toate consecințele (rele!) cunoscute.
E însă nevoie să trecem la a doua parte a dezbaterii. Globalizarea este un proces, evident, inevitabil. Că el poate fi influențat, direcționat, folosit de oameni, de cei care pot face asta și care au interes s-o facă, e o altă evidență, care nu trebuie omisă. Iar oamenii nu sunt deloc îngeri...", apreciază redactorul-șef.
Cum este privit și perceput însă globalismul, aflați citind mai departe la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro
Ce mai putem lectura în numărul de față: Horia Bădescu: Defăimarea lui Eminescu, Dan Anghelescu: Derapajele raţiunii în Europa postbelică, Mihaela Malea Stroe: Coroniţa, bat-­o vina!... Ion Coja: Handicapul lingvisticii americane, Eugenia Tofan: De vorbă cu acad. Răzvan Theodorescu, Tudor Nedelcea: Chestiunea Dunării în concepţia lui Eminescu, Ana Olos: Urmuz şi Papini? Lia­Maria Andreiţă: Bucuria lecturii, Paula Romanescu: Arta lumii sub peceţi londoneze...
Subiectele sunt însă și mai multe, descoperiți-le!
(OviDan)

Trimite email
vineri, 26 decembrie 2025 la 10:00:19 Ora standard a Europei de Est