Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2022
Naveta profesorilor să poată fi decontată și prin biletele de transport, nu numai pe bază de abonament – solicitarea sindicatelor către ministrul Educației
...................................
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) solicită ministrului Educației, Ligia Deca, să modifice Hotărârea de guvern nr. 569/2015 privind decontarea navetei profesorilor astfel încât sumele plătite de aceștia, ca sa ajungă la școală, să poată fi decontate și pe bază de bilete de transport, nu doar cu abonamente lunare, potrivit unei adrese obținute de EduPedu.ro joi seara.
Federația sindicală a profesorilor susține că ,,Am fost sesizați de către organizațiile sindicale afiliate că numeroși operatori de transport auto nu emit abonamente pe anumite distanțe, ceea ce conduce la imposibilitatea personalului didactic – care se deplasează la și de la locul de muncă cu autoturismul proprietate personală, cu respectarea art. 7 alin. (6) din Norme – de a beneficia de decontarea acestor cheltuieli“.

,,S-a ajuns în această situație deoarece, în lipsa abonamentelor pe ruta respectivă/rute similare, emise de operatorii de transport, nu se poate stabili care este cuantumul sumei pentru care se pot depune bonurile de achiziție a carburantului, în vederea decontării și, deci, nu se decontează aceste cheltuieli”, potrivit adresei FSLI.

Cu alte cuvinte, conform normelor în vigoare, dacă pe ruta pe care profesorul vine și pleacă de la școală cu mașina personală, transportatorii publici nu emit abonamente, atunci profesorului nu i se pot deconta banii pe benzină/ motorină, pentru că nu se știe cât ar costa un abonament la autobuz pe distanța pe care o parcurge...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
1 noiembrie 2022

14 ani de digitalizare a educației în România
Unde suntem, ce e de făcut? (P)

Digitalizarea înseamnă, pentru profesorii și managerii școlilor, deschiderea de a învăța, de a accepta lucrurile noi și de a integra tehnologia în educație. Iar asta le poate aduce tuturor beneficii reale. Pentru noi, totul a început în 2008, în Iași. Adservio iniția la Liceul ,,Vasile Alecsandri” un proiect de digitalizare care anunța o mare transformare în educația din România. Deși tehnologia era revoluționară pentru țara noastră și nu numai, lucrurile au mers greu. Poate tocmai pentru că noutatea era prea mare.
Cu toate că beneficiile erau substanțiale în privința ușurării lucrului profesorilor, a debirocratizării, nouă ani mai târziu, doar 35 de școli adoptaseră digitalizarea. Abia pandemia a adus o schimbare serioasă. De voie, de nevoie, multe unități de învățământ au căutat în grabă o soluție digitală și lucrurile au avansat.
Cu toate acestea, în prezent, doar 10-15% din școlile românești au o soluție de digitalizare a activității lor, cu catalog electronic, statistici, rapoarte, comunicare integrată și celelalte instrumente avansate. De ce doar atât? Subfinanțare, neasumare a unei viziuni clare la nivel de minister, teamă de nou.

Accelerăm digitalizarea sau mai așteptăm?

România are șansa de a recupera mult din timpul pierdut. Prin promovarea intensivă, tot de către Adservio, a nevoii de digitalizare, Ministerul Educației a extins programul-pilot privind folosirea exclusivă a catalogului electronic. În consecință, 742 de școli elimină acum catalogul clasic, de carton...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 octombrie 2022
Programul Masa caldă
450 de școli ar putea organiza programul Masa caldă în acest an școlar, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență discutat astăzi (28 oct. 2022) în Guvern. Nu este acordat un buget suplimentar pentru 2022, ci doar pentru 2023 / Lista celor 350 de școli beneficiare încă nu este cunoscută.
………………………………
450 de școli ar putea să organizeze programul „Masa cadă” în anul școlar 2022-2023, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență, proiect aflat pe ordinea de zi a ședinței de Guvern. Până acum, a fost publicată în Monitorul Oficial doar lista celor 300 de școli și grădinițe beneficiare, deși autoritățile au anunțat de ceva vreme că vor fi incluse în program încă 50 de școli pe lângă cele 300. Proiectul citat modifică Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2022.
„(1) În anul şcolar 2022 – 2023, pe perioada desfăşurării cursurilor, preşcolarilor şi elevilor din 450 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat, denumite în continuare unităţi-pilot, li se acordă, zilnic, cu titlu gratuit, un suport alimentar constând într-o masă caldă sau într-un pachet alimentar, în cazul în care masa caldă nu poate fi asigurată, în limita unei valori zilnice de 15 lei/beneficiar, inclusiv taxa pe valoarea adăugată”, prevede proiectul menționat anterior.
În descrierea situației actuale se arată că „deoarece sumele aprobate în anul 2022 pot asigura suportul alimentar pentru încă 100 de unități de învățământ preuniversitar, ceea ce ar corespunde unei măsuri suplimentare de sprijin pentru preșcolarii și elevii aflați în situația riscului de abandon școlar, este necesară majorarea numărului de unități de învățământ beneficiare de la 350 la 450 de unități”.

Conferința susținută de prof. univ. dr. Ion Cuceu

Vineri, a avut loc la Muzeul Ţării Crişurilor Oradea

Conferința susținută de prof. univ. dr. Ion Cuceu

Muzeul Ţării Crişurilor Oradea (Complex Muzeal) a organizat vineri, 23 septembrie 2022, conferința susținută de prof. univ. dr. Ion Cuceu cu titlul Manuscrisele Fondului „Ion Mușlea" la Arhiva de Folclor a Academiei Române, ce a avut loc în sala de conferințe a instituției muzeale din Str. Armatei Române nr. 1/A.

În cadrul evenimentului au mai luat cuvântul prof. univ. dr. Gabriel Moisa, manager al Muzeului Țării Crișurilor și dr. Vasile Todinca, cercetător științific I în cadrul Secției de Etnografie a Muzeului Țării Crișurilor.
Evenimentul a fost organizat de Muzeul Ţării Crişurilor Oradea - Complex Muzeal, alături de Universitatea din Oradea prin Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării și Centrul de Studii Interdisciplinare al Academiei Române, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor, Primăria Municipiului Oradea, Universitatea „Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca, prin Facultatea de Studii Europene și Institutul Arhiva de Folclor a Academiei Române.
Prof. univ. dr. Ion Cuceu este o personalitate remarcabilă a etno-folcloristicii românești situându-se în galeria marilor specialiști români ai domeniului, parcursul academic fiind unul de excepție, atât din punct de vedere publicistic, cât și din punct de vedere al documentărilor și specializărilor realizate în antropologie culturală şi etnologie comparată la Université Victor Segalen - Bordeaux - Franţa, Academia Ungară de Ştiinţe - Budapesta, Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova, Universitatea Ujgorod-Ukraina, Centrul de Antropologie Culturală şi Etnologie Europeană, din cadrul Institutului de Sociologie al Universităţii Libere din Bruxelles (Prof. dr. Marianne Mesnil), la Institutul de Etnografie al Academiei Maghiare de Ştiinţe, Budapesta - prof. dr.Agnes Kovács şi la Universitatea din Budapesta, prof. dr.Voight Vilmos, la Institutul de Etnografie și folclor al Academiei Române de la București sub îndrumarea profesorilor Mihai Pop, Ovidiu Bârlea și Alexandru Amzulescu, precum și la Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară al Universităţii din Iaşi: prof. dr. Petru Caraman şi prof. dr. Gheorghe Ivănescu.
Între 1990 și 2011 a fost director al Institutului Arhiva de Folclor a Academiei Române, contribuind din plin la informatizarea și la digitalizarea acesteia. Este autor și coordonator a 20 de volume, a 17 cărți, a peste 130 de articole și studii de specialitate, a susținut 195 de conferințe în țară și străinătate, a coordonat 13 programe de cercetare și 15 corpusuri de texte etnografice și folclorice, a participat la 172 de sesiuni și congrese științifice, a condus 43 de teze de doctorat. Totodată face parte din bordul a numeroase instituții și reviste de specialitate din țară și străinătate. Pentru aceste realizări a fost premiat de Academia Română și de către alte instituții culturale, civice, religioase și de specialitate din țară și străinătate.

Trimite email

duminică, 27 noiembrie 2022