Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Conferința susținută de prof. univ. dr. Ion Cuceu

Vineri, a avut loc la Muzeul Ţării Crişurilor Oradea

Conferința susținută de prof. univ. dr. Ion Cuceu

Muzeul Ţării Crişurilor Oradea (Complex Muzeal) a organizat vineri, 23 septembrie 2022, conferința susținută de prof. univ. dr. Ion Cuceu cu titlul Manuscrisele Fondului „Ion Mușlea" la Arhiva de Folclor a Academiei Române, ce a avut loc în sala de conferințe a instituției muzeale din Str. Armatei Române nr. 1/A.

În cadrul evenimentului au mai luat cuvântul prof. univ. dr. Gabriel Moisa, manager al Muzeului Țării Crișurilor și dr. Vasile Todinca, cercetător științific I în cadrul Secției de Etnografie a Muzeului Țării Crișurilor.
Evenimentul a fost organizat de Muzeul Ţării Crişurilor Oradea - Complex Muzeal, alături de Universitatea din Oradea prin Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării și Centrul de Studii Interdisciplinare al Academiei Române, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor, Primăria Municipiului Oradea, Universitatea „Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca, prin Facultatea de Studii Europene și Institutul Arhiva de Folclor a Academiei Române.
Prof. univ. dr. Ion Cuceu este o personalitate remarcabilă a etno-folcloristicii românești situându-se în galeria marilor specialiști români ai domeniului, parcursul academic fiind unul de excepție, atât din punct de vedere publicistic, cât și din punct de vedere al documentărilor și specializărilor realizate în antropologie culturală şi etnologie comparată la Université Victor Segalen - Bordeaux - Franţa, Academia Ungară de Ştiinţe - Budapesta, Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova, Universitatea Ujgorod-Ukraina, Centrul de Antropologie Culturală şi Etnologie Europeană, din cadrul Institutului de Sociologie al Universităţii Libere din Bruxelles (Prof. dr. Marianne Mesnil), la Institutul de Etnografie al Academiei Maghiare de Ştiinţe, Budapesta - prof. dr.Agnes Kovács şi la Universitatea din Budapesta, prof. dr.Voight Vilmos, la Institutul de Etnografie și folclor al Academiei Române de la București sub îndrumarea profesorilor Mihai Pop, Ovidiu Bârlea și Alexandru Amzulescu, precum și la Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară al Universităţii din Iaşi: prof. dr. Petru Caraman şi prof. dr. Gheorghe Ivănescu.
Între 1990 și 2011 a fost director al Institutului Arhiva de Folclor a Academiei Române, contribuind din plin la informatizarea și la digitalizarea acesteia. Este autor și coordonator a 20 de volume, a 17 cărți, a peste 130 de articole și studii de specialitate, a susținut 195 de conferințe în țară și străinătate, a coordonat 13 programe de cercetare și 15 corpusuri de texte etnografice și folclorice, a participat la 172 de sesiuni și congrese științifice, a condus 43 de teze de doctorat. Totodată face parte din bordul a numeroase instituții și reviste de specialitate din țară și străinătate. Pentru aceste realizări a fost premiat de Academia Română și de către alte instituții culturale, civice, religioase și de specialitate din țară și străinătate.

Trimite email
duminică, 7 decembrie 2025 la 12:18:05 Ora standard a Europei de Est