Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

5 octombrie 1919 - Nașterea Liceului clasic-modern „Emanuil Gojdu”

În decembrie 1937, apare revista școlii „Țara visurilor noastre”

5 octombrie 1919 - Nașterea Liceului clasic-modern „Emanuil Gojdu”

Liceul „Emanuil Gojdu" a luat ființă prin fuziunea Liceului Real Român de Stat, moștenitorul Școlii Arhireală de Stat austro-ungar, și Liceul clasic-modern „Emanuil Gojdu", care pe 5 octombrie 1919 își deschidea porțile.

În 1919, statul român a preluat Școala Arhireală de Stat și s-a creat Liceul Real Român de Stat. În același an, Resortul de culte și instrucție publică al Consiliului Dirigent, prin actul oficial nr. 5742 din 16 iunie 1919, hotărăște înființarea în Oradea-Mare a primului liceu românesc, Liceul „Emanuil Gojdu", începând cu 1 septembrie 1919. Prin decizia 7569/1919, Ioan Pop, profesor de limbi clasice, este numit directorul Liceului clasic-modern „Emanuil Gojdu", care a funcționat, timp de un an, în edificiul Școlii normale de stat pentru Băieți „Iosif Vulcan", situat în curtea sălii de sport, dinspre Cele Trei Crișuri. Pe 2 octombrie 1919 a avut loc constituirea corpului profesoral. Cum înscrierea elevilor a continuat și în luna septembrie, deschiderea solemnă a anului școlar, la nou înființatul Liceu clasic-modern „Emanuil Gojdu", a avut loc pe 5 octombrie 1919. În toamna anului 1920, Liceul Real Român a fuzionat cu Liceul clasic-modern „Emanuil Gojdu", iar noua instituție s-a mutat în clădirea de pe strada Spiru Haret și Aleea Romană, unde funcționează și azi.
Clădirea liceului s-a construit în anul 1896 și a fost prevăzută cu demisol, parter și două etaje. Edificiul a fost realizat după planurile inginerului șef al orașului, Busch David, și a inginerului Knapp Ferenc, ultimul fiind și executantul lucrării. Valoarea investiției s-a ridicat la 488.000 coroane. Odată cu școala s-a construit și sala de sport, după proiectul inginerului Busch David. Împreună cu sala de gimnastică, imobilul avea, inițial, 45 de încăperi. Clădirea de pe colț, de pe strada Cele Trei Crișuri, a fost construită în 1894, de familia Sonnenwirth, pentru locuințe. Achiziționarea ei este aprobată de către Comitetul Școlar prin Procesul-verbal nr. 174 din 9 mai 1938, și va adăposti secția maghiară. Elevii intrau pe poarta  nr. 3, din strada Cele Trei Crișuri, în curtea sălii de gimnastică. De aici se putea intra în curtea Liceului „Emanuil Gojdu", printr-o poartă masivă de stejar, respectiv în curtea Școlii Normale „Iosif Vulcan", printr-o poartă similară. În perioada interbelică, averea liceului consta într-o bibliotecă pentru uzul cadrelor didactice, care conținea cărți vechi de pe vremea regelui Matei Corvin și cronici vechi maghiare, precum și colecții de reviste. Erau amenajate biblioteci în fiecare sală de clasă, iar școala mai deținea un laborator de fizică și chimie; o colecție de științe naturale; sală de gimnastică; sală de muzică; atelier de fotografie; atelier de lucru manual; hărți geografice și istorice; colecția sălii de desen și sala de religie.
Internatul liceului, în 1921-1922, avea capacitate de 130 de elevi. Aceștia trebuiau să aducă fiecare alimente în natură: 300 kg grâu, 100 kg porumb, 150 kg cartofi, 20 kg fasole, 6 kg untură, 2 metri cubi lemne, 30 ouă, un prosop pentru bucătărie, un sac, o linguriță, o furculiță, un cuțit, 2 farfurii de tablă. Mai aveau de achitat și o taxă de 500 de coroane. În martie 1926, profesorii liceului au decis să se constituie în asociația culturală Universitatea Liberă „Emanuil Gojdu", al cărei președinte a fost Teodor Neș. Scopul său a fost desfășurarea de „propagandă culturală în orașele și satele din județul Bihor și educație artistică și sportivă a elevilor". La inițiativa profesorului Augustin Cosma, în decembrie 1937, apare revista școlii „Țara visurilor noastre", care s-a bucurat și de aprecierea istoricului Nicolae Iorga.
În urma Dictatului de la Viena, liceul supraviețuiește doar cu o secție română în cadrul Liceului „Szent Lazslo". După cel de-al Doilea Război Mondial, în 5 decembrie 1944, ia ființă Liceul Român de Stat, iar din septembrie 1945 redevine „Emanuil Gojdu". În perioada 1 aprilie 1946 - 26 iulie 1948, școala este confesionalizată, purtând denumirea de Liceul confesional ortodox român. Anul următor, pe 14 noiembrie 1946, în clădirea liceului s-a deschis Școala muncitorească serală a organizației județene a Partidului Comunist Român. Liceul, devenit, în 1948, Școala medie nr. 1, a fost mutat, în 15 iulie 1950, în imobilul de pe strada Republicii nr. 13, fosta Casă Națională (Hotelul Széchenyi), care până în 1948 a fost proprietatea Episcopiei ortodoxe române din Oradea. Din iulie 1950, întreaga clădire de pe malul Crișului a fost ocupată de către Facultatea muncitorească, până în august 1955, când liceul a revenit în vechea sa clădire cu cele trei corpuri. Instituția școlară a purtat și numele de Liceul de Matematică - Fizică „Emanuil Gojdu". În februarie 1970, cu prilejul centenarului trecerii la cele veșnice a patronului spiritual al școlii, redevine Liceul „Emanuil Gojdu".
În cei peste 100 de ani de istorie ai liceului, pe porțile școlii au trecut circa 21.000 de absolvenți, dintre care 20 au ajuns academicieni: Mircea Malița (matematician), D.R. Popescu (scriitor), Caius Iacob (matematician), Dorin Mircea Stelian Poenariu (fizician), Titus Popoviciu (scriitor) etc.
Material realizat de
Dr. Cristina Liana Pușcaș, muzeograf Muzeul Țării Crișurilor - Complex Muzeal
Trimite email
sâmbătă, 20 decembrie 2025 la 06:33:47 Ora standard a Europei de Est