Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

5 octombrie 1919 - Nașterea Liceului clasic-modern „Emanuil Gojdu”

În decembrie 1937, apare revista școlii „Țara visurilor noastre”

5 octombrie 1919 - Nașterea Liceului clasic-modern „Emanuil Gojdu”

Liceul „Emanuil Gojdu" a luat ființă prin fuziunea Liceului Real Român de Stat, moștenitorul Școlii Arhireală de Stat austro-ungar, și Liceul clasic-modern „Emanuil Gojdu", care pe 5 octombrie 1919 își deschidea porțile.

În 1919, statul român a preluat Școala Arhireală de Stat și s-a creat Liceul Real Român de Stat. În același an, Resortul de culte și instrucție publică al Consiliului Dirigent, prin actul oficial nr. 5742 din 16 iunie 1919, hotărăște înființarea în Oradea-Mare a primului liceu românesc, Liceul „Emanuil Gojdu", începând cu 1 septembrie 1919. Prin decizia 7569/1919, Ioan Pop, profesor de limbi clasice, este numit directorul Liceului clasic-modern „Emanuil Gojdu", care a funcționat, timp de un an, în edificiul Școlii normale de stat pentru Băieți „Iosif Vulcan", situat în curtea sălii de sport, dinspre Cele Trei Crișuri. Pe 2 octombrie 1919 a avut loc constituirea corpului profesoral. Cum înscrierea elevilor a continuat și în luna septembrie, deschiderea solemnă a anului școlar, la nou înființatul Liceu clasic-modern „Emanuil Gojdu", a avut loc pe 5 octombrie 1919. În toamna anului 1920, Liceul Real Român a fuzionat cu Liceul clasic-modern „Emanuil Gojdu", iar noua instituție s-a mutat în clădirea de pe strada Spiru Haret și Aleea Romană, unde funcționează și azi.
Clădirea liceului s-a construit în anul 1896 și a fost prevăzută cu demisol, parter și două etaje. Edificiul a fost realizat după planurile inginerului șef al orașului, Busch David, și a inginerului Knapp Ferenc, ultimul fiind și executantul lucrării. Valoarea investiției s-a ridicat la 488.000 coroane. Odată cu școala s-a construit și sala de sport, după proiectul inginerului Busch David. Împreună cu sala de gimnastică, imobilul avea, inițial, 45 de încăperi. Clădirea de pe colț, de pe strada Cele Trei Crișuri, a fost construită în 1894, de familia Sonnenwirth, pentru locuințe. Achiziționarea ei este aprobată de către Comitetul Școlar prin Procesul-verbal nr. 174 din 9 mai 1938, și va adăposti secția maghiară. Elevii intrau pe poarta  nr. 3, din strada Cele Trei Crișuri, în curtea sălii de gimnastică. De aici se putea intra în curtea Liceului „Emanuil Gojdu", printr-o poartă masivă de stejar, respectiv în curtea Școlii Normale „Iosif Vulcan", printr-o poartă similară. În perioada interbelică, averea liceului consta într-o bibliotecă pentru uzul cadrelor didactice, care conținea cărți vechi de pe vremea regelui Matei Corvin și cronici vechi maghiare, precum și colecții de reviste. Erau amenajate biblioteci în fiecare sală de clasă, iar școala mai deținea un laborator de fizică și chimie; o colecție de științe naturale; sală de gimnastică; sală de muzică; atelier de fotografie; atelier de lucru manual; hărți geografice și istorice; colecția sălii de desen și sala de religie.
Internatul liceului, în 1921-1922, avea capacitate de 130 de elevi. Aceștia trebuiau să aducă fiecare alimente în natură: 300 kg grâu, 100 kg porumb, 150 kg cartofi, 20 kg fasole, 6 kg untură, 2 metri cubi lemne, 30 ouă, un prosop pentru bucătărie, un sac, o linguriță, o furculiță, un cuțit, 2 farfurii de tablă. Mai aveau de achitat și o taxă de 500 de coroane. În martie 1926, profesorii liceului au decis să se constituie în asociația culturală Universitatea Liberă „Emanuil Gojdu", al cărei președinte a fost Teodor Neș. Scopul său a fost desfășurarea de „propagandă culturală în orașele și satele din județul Bihor și educație artistică și sportivă a elevilor". La inițiativa profesorului Augustin Cosma, în decembrie 1937, apare revista școlii „Țara visurilor noastre", care s-a bucurat și de aprecierea istoricului Nicolae Iorga.
În urma Dictatului de la Viena, liceul supraviețuiește doar cu o secție română în cadrul Liceului „Szent Lazslo". După cel de-al Doilea Război Mondial, în 5 decembrie 1944, ia ființă Liceul Român de Stat, iar din septembrie 1945 redevine „Emanuil Gojdu". În perioada 1 aprilie 1946 - 26 iulie 1948, școala este confesionalizată, purtând denumirea de Liceul confesional ortodox român. Anul următor, pe 14 noiembrie 1946, în clădirea liceului s-a deschis Școala muncitorească serală a organizației județene a Partidului Comunist Român. Liceul, devenit, în 1948, Școala medie nr. 1, a fost mutat, în 15 iulie 1950, în imobilul de pe strada Republicii nr. 13, fosta Casă Națională (Hotelul Széchenyi), care până în 1948 a fost proprietatea Episcopiei ortodoxe române din Oradea. Din iulie 1950, întreaga clădire de pe malul Crișului a fost ocupată de către Facultatea muncitorească, până în august 1955, când liceul a revenit în vechea sa clădire cu cele trei corpuri. Instituția școlară a purtat și numele de Liceul de Matematică - Fizică „Emanuil Gojdu". În februarie 1970, cu prilejul centenarului trecerii la cele veșnice a patronului spiritual al școlii, redevine Liceul „Emanuil Gojdu".
În cei peste 100 de ani de istorie ai liceului, pe porțile școlii au trecut circa 21.000 de absolvenți, dintre care 20 au ajuns academicieni: Mircea Malița (matematician), D.R. Popescu (scriitor), Caius Iacob (matematician), Dorin Mircea Stelian Poenariu (fizician), Titus Popoviciu (scriitor) etc.
Material realizat de
Dr. Cristina Liana Pușcaș, muzeograf Muzeul Țării Crișurilor - Complex Muzeal

Trimite email
marți, 10 noiembrie 2026 la 08:47:13 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

La mulți ani, Drag Părinte!

Astăzi, marți, 10 noiembrie 2026,
Preacucernicul Părinte Vicar Vasile Bota
împlinește 60 de ani!
La mulți ani binecuvântați,
Părinte Drag!