Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Influența tehnologiei digitale asupra imaginarului nostru

Profesorul Jean-Jacques Wunenburger, de la Universitatea „Jean Moulin

Influența tehnologiei digitale asupra imaginarului nostru

Filosoful francez a susținut, în fața studenților și profesorilor universității orădene, o conferință cu o temă provocatoare, influența tehnologiei digitale asupra imaginarului nostru. Profesorul Jean-Jacques Wunenburger, de la Universitatea „Jean Moulin" din Lyon, director al Centrului de cercetare a imaginarului și a raționalității „Gaston Bachelard" din Dijon, este, totodată, un pionier al investigării mecanismelor de funcționare a imaginației în relația acesteia cu activitatea rațională.

Profesorul francez a prezentat, luni, 24 octombrie 2022, o parte din concluziile cercetărilor sale, în cadrul conferinței „Imaginarul și digitalul", eveniment care a avut loc în sala de Conferințe a Bibliotecii Universității din Oradea.
În deschidere, conf. univ. dr. habil. Sorin Borza, prorectorul Universității din Oradea, a pledat pentru o reevaluare a importanței pe care teoria o are asupra aspectelor practice, legate de viața socială, politică și economică. „Cred și o spun răspicat aici: acest dispreț este întărit de atitudinea unor decidenți fără valoare, care încurajează instituțiile spre cultivarea supunerii, nu a vreunei reflecții", a afirmat conf. univ. dr. habil. Sorin Borza, el însuși profesor de filosofie. Disprețul față de abordările teoretice, susține prorectorul Universității din Oradea, ar fi cauza crizelor prin care trece România, unde „foști activiști, lipsiți de competențe și caracter, ajung să ia decizii importante sau că oficiali guvernamentali fug de răspundere citind banalități, de pe foi, scrise de alții".
Sfârșitul culturii?!
Discursul profesorului Jean-Jacques Wunenburger, autor a mai multor cărți de filosofie apărute și în România, a început cu afirmația că tehnologia digitală a transformat profund omul contemporan, iar revoluția digitală, ai cărei eroi suntem, ne va marca, cu certitudine. Concret, „Revoluția digitală și-a pus amprenta asupra tuturor artelor, de la literatură, la fotografie, sculptură și cinematografie", declară profesorul Wunenburger. Filosoful francez a vorbit despre explozia cantitativă de conținut, ceea ce nu presupune neapărat calitatea acestuia, și a atras atenția că accesul nelimitat, dar intermediat de tehnologia digitală, la informație, cu toate avantajele sale, ridică și semne de întrebare. În viziunea lui Jean-Jacques Wunenburger revoluția digitală periclitează grav imaginarul. „Artiștii nu mai lucrează cu mâinile lor, ci cu calculatorul. Și nu poți să nu te întrebi care sunt limitele", spune filosoful de la Dijon. „Se pierd urmele efortului de creație, dispare istoria caligrafică a literaturii, istoria artei se dematerializează", a avertizat Jean-Jacques Wunenburger. Profesorul francez remarcă faptul că este pentru prima dată în istorie când, datorită relației sale cu computerul, „omul își pierde corpul", devenind imaterial în raporturile cu lumea. Mai mult, filosoful francez susține că viața în mediul digital „nu angajează sentimente, este superficială, fragilă și lipsită de conținut". Timpul și spațiul sunt, consideră Jean-Jacques Wunenburger, efemere și, respectiv, irelevante, în universul digital. Până și piețele de artă s-au schimbat: „Azi oamenii nu mai cumpără opere de artă, ci programe informatice". Jean-Jacques Wunenburger crede că ceea ce se petrece acum în jurul nostru poate duce chiar la dispariția culturii, așa cum o cunoaștem noi, pentru că aceasta „e legată de arta materială". „Se petrec lucruri incredibile, în jurul nostru. Arta își pierde autenticitatea, semnificația și materialitatea. Odată cu acestea, pierzând și capacitatea de a ne mai impresiona" spune profesorul Wunenburger.
La finalul conferinței sale, filosoful francez a subliniat că nu îi îndeamnă pe oameni să își distrugă computerele, ci doar să înțeleagă că „au început o călătorie plină de surprize, dar și de riscuri" și să îi provoace la un moment de reflexie.
Prezent la eveniment, prof. univ. dr. habil. Ionel Bușe, de la Universitatea din Craiova, traducătorul operelor lui Jean-Jacques Wunenburger în limba română, a subliniat că discursul filosofic al profesorului francez „are nevoie de o cheie, pentru a deschide perspectivele sale critice". Această cheie s-ar putea afla în lucrarea „Imaginarul digital", care îl are ca autor chiar pe Jean-Jacques Wunenburger. Pe linia mentorului său, prof. univ. dr. habil. Ionel Bușe a afirmat și el că, pe termen lung, există riscul de a pierde tocmai ceea ce este mai uman în noi. „Profesorul Jean-Jacques Wunenburger critică distanțarea noastră de corp, de istorie, de tradiție. Trebuie să găsim resursele necesare pentru a nu pierde legătura cu lumea, cu realul", a concluzionat prof. univ. dr. habil. Ionel Bușe.
Cei doi oaspeți ai Universității din Oradea au făcut și o generoasă donație de carte și reviste de filosofie. De asemenea, Jean-Jacques Wunenburger a scris câteva cuvinte de apreciere în Cartea de Onoare a instituției academice.
Trimite email
sâmbătă, 20 decembrie 2025 la 00:36:57 Ora standard a Europei de Est