Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Influența tehnologiei digitale asupra imaginarului nostru

Profesorul Jean-Jacques Wunenburger, de la Universitatea „Jean Moulin

Influența tehnologiei digitale asupra imaginarului nostru

Filosoful francez a susținut, în fața studenților și profesorilor universității orădene, o conferință cu o temă provocatoare, influența tehnologiei digitale asupra imaginarului nostru. Profesorul Jean-Jacques Wunenburger, de la Universitatea „Jean Moulin" din Lyon, director al Centrului de cercetare a imaginarului și a raționalității „Gaston Bachelard" din Dijon, este, totodată, un pionier al investigării mecanismelor de funcționare a imaginației în relația acesteia cu activitatea rațională.

Profesorul francez a prezentat, luni, 24 octombrie 2022, o parte din concluziile cercetărilor sale, în cadrul conferinței „Imaginarul și digitalul", eveniment care a avut loc în sala de Conferințe a Bibliotecii Universității din Oradea.
În deschidere, conf. univ. dr. habil. Sorin Borza, prorectorul Universității din Oradea, a pledat pentru o reevaluare a importanței pe care teoria o are asupra aspectelor practice, legate de viața socială, politică și economică. „Cred și o spun răspicat aici: acest dispreț este întărit de atitudinea unor decidenți fără valoare, care încurajează instituțiile spre cultivarea supunerii, nu a vreunei reflecții", a afirmat conf. univ. dr. habil. Sorin Borza, el însuși profesor de filosofie. Disprețul față de abordările teoretice, susține prorectorul Universității din Oradea, ar fi cauza crizelor prin care trece România, unde „foști activiști, lipsiți de competențe și caracter, ajung să ia decizii importante sau că oficiali guvernamentali fug de răspundere citind banalități, de pe foi, scrise de alții".
Sfârșitul culturii?!
Discursul profesorului Jean-Jacques Wunenburger, autor a mai multor cărți de filosofie apărute și în România, a început cu afirmația că tehnologia digitală a transformat profund omul contemporan, iar revoluția digitală, ai cărei eroi suntem, ne va marca, cu certitudine. Concret, „Revoluția digitală și-a pus amprenta asupra tuturor artelor, de la literatură, la fotografie, sculptură și cinematografie", declară profesorul Wunenburger. Filosoful francez a vorbit despre explozia cantitativă de conținut, ceea ce nu presupune neapărat calitatea acestuia, și a atras atenția că accesul nelimitat, dar intermediat de tehnologia digitală, la informație, cu toate avantajele sale, ridică și semne de întrebare. În viziunea lui Jean-Jacques Wunenburger revoluția digitală periclitează grav imaginarul. „Artiștii nu mai lucrează cu mâinile lor, ci cu calculatorul. Și nu poți să nu te întrebi care sunt limitele", spune filosoful de la Dijon. „Se pierd urmele efortului de creație, dispare istoria caligrafică a literaturii, istoria artei se dematerializează", a avertizat Jean-Jacques Wunenburger. Profesorul francez remarcă faptul că este pentru prima dată în istorie când, datorită relației sale cu computerul, „omul își pierde corpul", devenind imaterial în raporturile cu lumea. Mai mult, filosoful francez susține că viața în mediul digital „nu angajează sentimente, este superficială, fragilă și lipsită de conținut". Timpul și spațiul sunt, consideră Jean-Jacques Wunenburger, efemere și, respectiv, irelevante, în universul digital. Până și piețele de artă s-au schimbat: „Azi oamenii nu mai cumpără opere de artă, ci programe informatice". Jean-Jacques Wunenburger crede că ceea ce se petrece acum în jurul nostru poate duce chiar la dispariția culturii, așa cum o cunoaștem noi, pentru că aceasta „e legată de arta materială". „Se petrec lucruri incredibile, în jurul nostru. Arta își pierde autenticitatea, semnificația și materialitatea. Odată cu acestea, pierzând și capacitatea de a ne mai impresiona" spune profesorul Wunenburger.
La finalul conferinței sale, filosoful francez a subliniat că nu îi îndeamnă pe oameni să își distrugă computerele, ci doar să înțeleagă că „au început o călătorie plină de surprize, dar și de riscuri" și să îi provoace la un moment de reflexie.
Prezent la eveniment, prof. univ. dr. habil. Ionel Bușe, de la Universitatea din Craiova, traducătorul operelor lui Jean-Jacques Wunenburger în limba română, a subliniat că discursul filosofic al profesorului francez „are nevoie de o cheie, pentru a deschide perspectivele sale critice". Această cheie s-ar putea afla în lucrarea „Imaginarul digital", care îl are ca autor chiar pe Jean-Jacques Wunenburger. Pe linia mentorului său, prof. univ. dr. habil. Ionel Bușe a afirmat și el că, pe termen lung, există riscul de a pierde tocmai ceea ce este mai uman în noi. „Profesorul Jean-Jacques Wunenburger critică distanțarea noastră de corp, de istorie, de tradiție. Trebuie să găsim resursele necesare pentru a nu pierde legătura cu lumea, cu realul", a concluzionat prof. univ. dr. habil. Ionel Bușe.
Cei doi oaspeți ai Universității din Oradea au făcut și o generoasă donație de carte și reviste de filosofie. De asemenea, Jean-Jacques Wunenburger a scris câteva cuvinte de apreciere în Cartea de Onoare a instituției academice.

Trimite email
luni, 25 mai 2026 la 18:57:05 Ora de vară a Europei de Est