Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Influența tehnologiei digitale asupra imaginarului nostru

Profesorul Jean-Jacques Wunenburger, de la Universitatea „Jean Moulin

Influența tehnologiei digitale asupra imaginarului nostru

Filosoful francez a susținut, în fața studenților și profesorilor universității orădene, o conferință cu o temă provocatoare, influența tehnologiei digitale asupra imaginarului nostru. Profesorul Jean-Jacques Wunenburger, de la Universitatea „Jean Moulin" din Lyon, director al Centrului de cercetare a imaginarului și a raționalității „Gaston Bachelard" din Dijon, este, totodată, un pionier al investigării mecanismelor de funcționare a imaginației în relația acesteia cu activitatea rațională.

Profesorul francez a prezentat, luni, 24 octombrie 2022, o parte din concluziile cercetărilor sale, în cadrul conferinței „Imaginarul și digitalul", eveniment care a avut loc în sala de Conferințe a Bibliotecii Universității din Oradea.
În deschidere, conf. univ. dr. habil. Sorin Borza, prorectorul Universității din Oradea, a pledat pentru o reevaluare a importanței pe care teoria o are asupra aspectelor practice, legate de viața socială, politică și economică. „Cred și o spun răspicat aici: acest dispreț este întărit de atitudinea unor decidenți fără valoare, care încurajează instituțiile spre cultivarea supunerii, nu a vreunei reflecții", a afirmat conf. univ. dr. habil. Sorin Borza, el însuși profesor de filosofie. Disprețul față de abordările teoretice, susține prorectorul Universității din Oradea, ar fi cauza crizelor prin care trece România, unde „foști activiști, lipsiți de competențe și caracter, ajung să ia decizii importante sau că oficiali guvernamentali fug de răspundere citind banalități, de pe foi, scrise de alții".
Sfârșitul culturii?!
Discursul profesorului Jean-Jacques Wunenburger, autor a mai multor cărți de filosofie apărute și în România, a început cu afirmația că tehnologia digitală a transformat profund omul contemporan, iar revoluția digitală, ai cărei eroi suntem, ne va marca, cu certitudine. Concret, „Revoluția digitală și-a pus amprenta asupra tuturor artelor, de la literatură, la fotografie, sculptură și cinematografie", declară profesorul Wunenburger. Filosoful francez a vorbit despre explozia cantitativă de conținut, ceea ce nu presupune neapărat calitatea acestuia, și a atras atenția că accesul nelimitat, dar intermediat de tehnologia digitală, la informație, cu toate avantajele sale, ridică și semne de întrebare. În viziunea lui Jean-Jacques Wunenburger revoluția digitală periclitează grav imaginarul. „Artiștii nu mai lucrează cu mâinile lor, ci cu calculatorul. Și nu poți să nu te întrebi care sunt limitele", spune filosoful de la Dijon. „Se pierd urmele efortului de creație, dispare istoria caligrafică a literaturii, istoria artei se dematerializează", a avertizat Jean-Jacques Wunenburger. Profesorul francez remarcă faptul că este pentru prima dată în istorie când, datorită relației sale cu computerul, „omul își pierde corpul", devenind imaterial în raporturile cu lumea. Mai mult, filosoful francez susține că viața în mediul digital „nu angajează sentimente, este superficială, fragilă și lipsită de conținut". Timpul și spațiul sunt, consideră Jean-Jacques Wunenburger, efemere și, respectiv, irelevante, în universul digital. Până și piețele de artă s-au schimbat: „Azi oamenii nu mai cumpără opere de artă, ci programe informatice". Jean-Jacques Wunenburger crede că ceea ce se petrece acum în jurul nostru poate duce chiar la dispariția culturii, așa cum o cunoaștem noi, pentru că aceasta „e legată de arta materială". „Se petrec lucruri incredibile, în jurul nostru. Arta își pierde autenticitatea, semnificația și materialitatea. Odată cu acestea, pierzând și capacitatea de a ne mai impresiona" spune profesorul Wunenburger.
La finalul conferinței sale, filosoful francez a subliniat că nu îi îndeamnă pe oameni să își distrugă computerele, ci doar să înțeleagă că „au început o călătorie plină de surprize, dar și de riscuri" și să îi provoace la un moment de reflexie.
Prezent la eveniment, prof. univ. dr. habil. Ionel Bușe, de la Universitatea din Craiova, traducătorul operelor lui Jean-Jacques Wunenburger în limba română, a subliniat că discursul filosofic al profesorului francez „are nevoie de o cheie, pentru a deschide perspectivele sale critice". Această cheie s-ar putea afla în lucrarea „Imaginarul digital", care îl are ca autor chiar pe Jean-Jacques Wunenburger. Pe linia mentorului său, prof. univ. dr. habil. Ionel Bușe a afirmat și el că, pe termen lung, există riscul de a pierde tocmai ceea ce este mai uman în noi. „Profesorul Jean-Jacques Wunenburger critică distanțarea noastră de corp, de istorie, de tradiție. Trebuie să găsim resursele necesare pentru a nu pierde legătura cu lumea, cu realul", a concluzionat prof. univ. dr. habil. Ionel Bușe.
Cei doi oaspeți ai Universității din Oradea au făcut și o generoasă donație de carte și reviste de filosofie. De asemenea, Jean-Jacques Wunenburger a scris câteva cuvinte de apreciere în Cartea de Onoare a instituției academice.

Trimite email
sâmbătă, 21 noiembrie 2026 la 21:28:22 Ora standard a Europei de Est