Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Sfârșitul ideologiilor (?)

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș”, numărul pe luna noiembrie

Sfârșitul ideologiilor (?)

,,Semnul de întrebare este, desigur, o măsură de precauţie, ştiind că mai toate sfârşiturile majore anunţate în ultimele decenii se tot amână, chiar dacă, unele, au fost prezise de „colapsologi" bine documentaţi.

Nu mă refer la sfârşitul lumii în multele variante TV, ci la articole şi cărţi scrise de profesionişti, argumentate, dar care au exagerat copios cel puţin în titluri - poate că acesta era scopul: să atragă atenţia asupra unor tendinţe dăunătoare din ştiinţele avute în vedere. Pentru că despre ştiinţe a fost vorba de multe ori. De departe cel mai cunoscut este dumnealui F. Fukuyama, cu cartea The End of History and the Last Man, din 1992. Îl urmează A. Lindley, în 1994, tot cu o carte, The End of Physics: The Myth of a Unified Theory. În 2007, E.W. Dijkstra semnalează un posibil sfârşit al informaticii, dar tot cu un semn de întrebare după titlu: aşa va fi dacă va prevala părerea utilizatorilor cum că „tot ce se putea face s­a făcut" (adaug eu: şi dacă ne vom baza mai mult pe forţa brută a cloud­ului decât, în termenii lui Dijkstra, pe imaginaţia informaticienilor şi pe cercetarea fundamentală, „teoretică"). Închei lista cu articolul lui K. Devlin din 2013, The Death of Mathematics. Titlu tranşant, „vinovatul" fiind calculatorul, dar nu intru în detalii".
Am citat din editorialul domnului redactor-șef  Gheorghe Păun.
Ce veți mai putea lectura în acest număr, intrând pe adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro
Horia Bădescu: Defăimarea lui Eminescu; Dan Anghelescu: Totalitarismul şi disiparea politicului; Victor Ravini: Ce este şi unde este patria? Mihai Sporiş: Lungul drum al Imnului Naţional; Mircea Radu Iacoban: Povestea unei statui; Tudor Nedelcea: Chestiunea Dunării în concepţia lui Eminescu; Rodica Lăzărescu: De vorbă cu profesorul Ioan Scurtu; Paula Romanescu: Arta lumii sub peceţi londoneze... și mult altele!
Despre Defăimarea lui Eminescu
,,Cum afirmam în episodul trecut al acestei analize asupra cărţii dlui Constantin Cubleşan, Defăimarea lui Eminescu, dacă distrugerea Mitului Eminescu e mai greu de făcut pe baza incorectitudinii politice a anacronicului, blestematului termen naţional, de care majoritatea românilor refuză să se lepede, atunci ea trebuie înfăptuită prin anatema altor blamabile, de neiertat, xenofobia şi antisemitismul, atribuite cu insidioase inadecvări gândirii poetului. Şi pentru că naţiunea se lasă greu în a se lepăda de dânsul, pentru că şi­l asumă ca oglindă a ei, înseamnă că aceste blamabile păcate sunt intrinseci ADN­ului etnic. Naţional­ul devine un argument forte în demonstrarea acestei contaminări".
Am citat din articolul domnului Horia Bădescu. Citiți și mai departe și mai multe...
Ovidiu Dan

Trimite email
miercuri, 25 februarie 2026 la 16:16:36 Ora standard a Europei de Est