Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2022
Naveta profesorilor să poată fi decontată și prin biletele de transport, nu numai pe bază de abonament – solicitarea sindicatelor către ministrul Educației
...................................
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) solicită ministrului Educației, Ligia Deca, să modifice Hotărârea de guvern nr. 569/2015 privind decontarea navetei profesorilor astfel încât sumele plătite de aceștia, ca sa ajungă la școală, să poată fi decontate și pe bază de bilete de transport, nu doar cu abonamente lunare, potrivit unei adrese obținute de EduPedu.ro joi seara.
Federația sindicală a profesorilor susține că ,,Am fost sesizați de către organizațiile sindicale afiliate că numeroși operatori de transport auto nu emit abonamente pe anumite distanțe, ceea ce conduce la imposibilitatea personalului didactic – care se deplasează la și de la locul de muncă cu autoturismul proprietate personală, cu respectarea art. 7 alin. (6) din Norme – de a beneficia de decontarea acestor cheltuieli“.

,,S-a ajuns în această situație deoarece, în lipsa abonamentelor pe ruta respectivă/rute similare, emise de operatorii de transport, nu se poate stabili care este cuantumul sumei pentru care se pot depune bonurile de achiziție a carburantului, în vederea decontării și, deci, nu se decontează aceste cheltuieli”, potrivit adresei FSLI.

Cu alte cuvinte, conform normelor în vigoare, dacă pe ruta pe care profesorul vine și pleacă de la școală cu mașina personală, transportatorii publici nu emit abonamente, atunci profesorului nu i se pot deconta banii pe benzină/ motorină, pentru că nu se știe cât ar costa un abonament la autobuz pe distanța pe care o parcurge...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
1 noiembrie 2022

14 ani de digitalizare a educației în România
Unde suntem, ce e de făcut? (P)

Digitalizarea înseamnă, pentru profesorii și managerii școlilor, deschiderea de a învăța, de a accepta lucrurile noi și de a integra tehnologia în educație. Iar asta le poate aduce tuturor beneficii reale. Pentru noi, totul a început în 2008, în Iași. Adservio iniția la Liceul ,,Vasile Alecsandri” un proiect de digitalizare care anunța o mare transformare în educația din România. Deși tehnologia era revoluționară pentru țara noastră și nu numai, lucrurile au mers greu. Poate tocmai pentru că noutatea era prea mare.
Cu toate că beneficiile erau substanțiale în privința ușurării lucrului profesorilor, a debirocratizării, nouă ani mai târziu, doar 35 de școli adoptaseră digitalizarea. Abia pandemia a adus o schimbare serioasă. De voie, de nevoie, multe unități de învățământ au căutat în grabă o soluție digitală și lucrurile au avansat.
Cu toate acestea, în prezent, doar 10-15% din școlile românești au o soluție de digitalizare a activității lor, cu catalog electronic, statistici, rapoarte, comunicare integrată și celelalte instrumente avansate. De ce doar atât? Subfinanțare, neasumare a unei viziuni clare la nivel de minister, teamă de nou.

Accelerăm digitalizarea sau mai așteptăm?

România are șansa de a recupera mult din timpul pierdut. Prin promovarea intensivă, tot de către Adservio, a nevoii de digitalizare, Ministerul Educației a extins programul-pilot privind folosirea exclusivă a catalogului electronic. În consecință, 742 de școli elimină acum catalogul clasic, de carton...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 octombrie 2022
Programul Masa caldă
450 de școli ar putea organiza programul Masa caldă în acest an școlar, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență discutat astăzi (28 oct. 2022) în Guvern. Nu este acordat un buget suplimentar pentru 2022, ci doar pentru 2023 / Lista celor 350 de școli beneficiare încă nu este cunoscută.
………………………………
450 de școli ar putea să organizeze programul „Masa cadă” în anul școlar 2022-2023, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență, proiect aflat pe ordinea de zi a ședinței de Guvern. Până acum, a fost publicată în Monitorul Oficial doar lista celor 300 de școli și grădinițe beneficiare, deși autoritățile au anunțat de ceva vreme că vor fi incluse în program încă 50 de școli pe lângă cele 300. Proiectul citat modifică Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2022.
„(1) În anul şcolar 2022 – 2023, pe perioada desfăşurării cursurilor, preşcolarilor şi elevilor din 450 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat, denumite în continuare unităţi-pilot, li se acordă, zilnic, cu titlu gratuit, un suport alimentar constând într-o masă caldă sau într-un pachet alimentar, în cazul în care masa caldă nu poate fi asigurată, în limita unei valori zilnice de 15 lei/beneficiar, inclusiv taxa pe valoarea adăugată”, prevede proiectul menționat anterior.
În descrierea situației actuale se arată că „deoarece sumele aprobate în anul 2022 pot asigura suportul alimentar pentru încă 100 de unități de învățământ preuniversitar, ceea ce ar corespunde unei măsuri suplimentare de sprijin pentru preșcolarii și elevii aflați în situația riscului de abandon școlar, este necesară majorarea numărului de unități de învățământ beneficiare de la 350 la 450 de unități”.

Arhivele Naționale au lansat un nou ghid bilingv la Oradea

Ieri,

Arhivele Naționale au lansat un nou ghid bilingv la Oradea

Serviciul Arhive Naționale Istorice Centrale, alături de Serviciul Județean Bihor al Arhivelor Naționale, în colaborare cu Primăria Municipiului Oradea și Fundația de Protejare a Monumentelor Istorice din Județul Bihor a lansat joi, 17 noiembrie 2022, „Ghidul Fondurilor și Colecțiilor Arhivistice privitoare la Transilvania, anterioare anului 1919, păstrate în Arhiva Națională a Ungariei" (ediție bilingvă) și vernisarea expoziției „Aspecte din viața culturală a Oradiei (1750-1950)".

La eveniment au participat Cristian Anița, director al Arhivelor Naționale ale României, Marcel Dragoș, viceprimarul municipiului Oradea, Angela Lupșea, director al Fundației pentru Protejarea Monumentelor din județul Bihor, Szabó Csaba, director al Arhivelor Naționale ale Ungariei, precum și alți oficiali din țară și străinătate.
„Mă bucur că Oradea a fost ales ca oraș în care să fie prezentat pe larg acest proiect derulat de către Arhivele Naționale. Din experiența pe care o am în administrație, consider că prin publicarea acestor ghiduri bilingve accesul la informarea cercetătorilor este foarte bine venit în clarificarea tuturor aspectelor specifice administrației", a precizat viceprimarul Marcel Dragoș.
Conform prevederilor Protocolului privind editarea ghidului bilingv româno-maghiar al fondurilor şi colecţiilor referitoare la Transilvania, aflate în păstrarea Arhivelor Naţionale ale României şi a celor din Ungaria, semnat în 13 iulie 2011 între Arhivele Naţionale ale României şi Arhivele din Ungaria, în cursul anului trecut a fost elaborat volumul referitor la fondurile și colecțiile privind Transilvania aflate în păstrarea Arhivelor Naționale din Ungaria. Acesta reglementează modul de elaborare a unui ghid bilingv româno-maghiar conţinând informaţii referitoare la fondurile şi colecţiile de documente referitoare la Transilvania deţinute de Arhivele Naţionale ale României şi cele din Ungaria.
„Parteneriatul cu Arhivele Naționale, început la deschiderea obiectivului turistic Templul Francmasoneriei, continuă prin organizarea mai multor activități, printre care se numără și lansarea Ghidului Fondurilor și Colecțiilor Arhivistice privitoare la Transilvania, anterioare anului 1919, păstrate în Arhiva Națională a Ungariei. În acest sens, Fundația va avea acces la informații pentru a publica materiale de informare turistică și istorică despre palatele orădene și monumentele istorice din orașul Oradea", a precizat Angela Lupșea, directorul Fundației pentru Protejarea Monumentelor din județul Bihor.
Ghidul lansat la Oradea este unul dintre cele mai importante, întrucât conține, pentru prima dată în limbile română și maghiară, repertoarul tuturor documentelor referitoare la Transilvania aflate în depozitele Arhivelor Naționale din Ungaria.
În cursul acestui an au fost finalizate și volumele Covasna și Caraș-Severin, care, de asemenea, au fost prezentate la Oradea.
Tot în sala Traian Moșoiu, Serviciul Județean al Arhivelor Naționale, în colaborare cu Primăria Municipiului Oradea, a organizat vernisarea expoziției „Aspecte din viața culturală a Oradiei (1750-1950)", care a avut loc după lansare. Cu această ocazie au fost expuse, în original, manuscrise muzicale și dramaturgice, afișe și documente privind activitatea teatrală din Oradea de-a lungul a două secole, păstrate în colecțiile și fondurile Serviciului Județean Bihor al Arhivelor Naționale.

Trimite email

sâmbătă, 3 decembrie 2022