Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2022
Naveta profesorilor să poată fi decontată și prin biletele de transport, nu numai pe bază de abonament – solicitarea sindicatelor către ministrul Educației
...................................
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) solicită ministrului Educației, Ligia Deca, să modifice Hotărârea de guvern nr. 569/2015 privind decontarea navetei profesorilor astfel încât sumele plătite de aceștia, ca sa ajungă la școală, să poată fi decontate și pe bază de bilete de transport, nu doar cu abonamente lunare, potrivit unei adrese obținute de EduPedu.ro joi seara.
Federația sindicală a profesorilor susține că ,,Am fost sesizați de către organizațiile sindicale afiliate că numeroși operatori de transport auto nu emit abonamente pe anumite distanțe, ceea ce conduce la imposibilitatea personalului didactic – care se deplasează la și de la locul de muncă cu autoturismul proprietate personală, cu respectarea art. 7 alin. (6) din Norme – de a beneficia de decontarea acestor cheltuieli“.

,,S-a ajuns în această situație deoarece, în lipsa abonamentelor pe ruta respectivă/rute similare, emise de operatorii de transport, nu se poate stabili care este cuantumul sumei pentru care se pot depune bonurile de achiziție a carburantului, în vederea decontării și, deci, nu se decontează aceste cheltuieli”, potrivit adresei FSLI.

Cu alte cuvinte, conform normelor în vigoare, dacă pe ruta pe care profesorul vine și pleacă de la școală cu mașina personală, transportatorii publici nu emit abonamente, atunci profesorului nu i se pot deconta banii pe benzină/ motorină, pentru că nu se știe cât ar costa un abonament la autobuz pe distanța pe care o parcurge...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
1 noiembrie 2022

14 ani de digitalizare a educației în România
Unde suntem, ce e de făcut? (P)

Digitalizarea înseamnă, pentru profesorii și managerii școlilor, deschiderea de a învăța, de a accepta lucrurile noi și de a integra tehnologia în educație. Iar asta le poate aduce tuturor beneficii reale. Pentru noi, totul a început în 2008, în Iași. Adservio iniția la Liceul ,,Vasile Alecsandri” un proiect de digitalizare care anunța o mare transformare în educația din România. Deși tehnologia era revoluționară pentru țara noastră și nu numai, lucrurile au mers greu. Poate tocmai pentru că noutatea era prea mare.
Cu toate că beneficiile erau substanțiale în privința ușurării lucrului profesorilor, a debirocratizării, nouă ani mai târziu, doar 35 de școli adoptaseră digitalizarea. Abia pandemia a adus o schimbare serioasă. De voie, de nevoie, multe unități de învățământ au căutat în grabă o soluție digitală și lucrurile au avansat.
Cu toate acestea, în prezent, doar 10-15% din școlile românești au o soluție de digitalizare a activității lor, cu catalog electronic, statistici, rapoarte, comunicare integrată și celelalte instrumente avansate. De ce doar atât? Subfinanțare, neasumare a unei viziuni clare la nivel de minister, teamă de nou.

Accelerăm digitalizarea sau mai așteptăm?

România are șansa de a recupera mult din timpul pierdut. Prin promovarea intensivă, tot de către Adservio, a nevoii de digitalizare, Ministerul Educației a extins programul-pilot privind folosirea exclusivă a catalogului electronic. În consecință, 742 de școli elimină acum catalogul clasic, de carton...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 octombrie 2022
Programul Masa caldă
450 de școli ar putea organiza programul Masa caldă în acest an școlar, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență discutat astăzi (28 oct. 2022) în Guvern. Nu este acordat un buget suplimentar pentru 2022, ci doar pentru 2023 / Lista celor 350 de școli beneficiare încă nu este cunoscută.
………………………………
450 de școli ar putea să organizeze programul „Masa cadă” în anul școlar 2022-2023, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență, proiect aflat pe ordinea de zi a ședinței de Guvern. Până acum, a fost publicată în Monitorul Oficial doar lista celor 300 de școli și grădinițe beneficiare, deși autoritățile au anunțat de ceva vreme că vor fi incluse în program încă 50 de școli pe lângă cele 300. Proiectul citat modifică Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2022.
„(1) În anul şcolar 2022 – 2023, pe perioada desfăşurării cursurilor, preşcolarilor şi elevilor din 450 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat, denumite în continuare unităţi-pilot, li se acordă, zilnic, cu titlu gratuit, un suport alimentar constând într-o masă caldă sau într-un pachet alimentar, în cazul în care masa caldă nu poate fi asigurată, în limita unei valori zilnice de 15 lei/beneficiar, inclusiv taxa pe valoarea adăugată”, prevede proiectul menționat anterior.
În descrierea situației actuale se arată că „deoarece sumele aprobate în anul 2022 pot asigura suportul alimentar pentru încă 100 de unități de învățământ preuniversitar, ceea ce ar corespunde unei măsuri suplimentare de sprijin pentru preșcolarii și elevii aflați în situația riscului de abandon școlar, este necesară majorarea numărului de unități de învățământ beneficiare de la 350 la 450 de unități”.

Au venit americanii!

O reprezentantă a University of North Georgia, din SUA, se află la Oradea în căutare de studenți

Au venit americanii!

Sheila Schulte este vicepreședintele departamentului pentru Programe Internaționale al University of North Georgia. Ea a venit la Universitatea din Oradea în cadrul unor parteneriate Erasmus, care urmăresc întărirea relațiilor academice și instituționale.

Pe lângă întâlnirile pe care le-a avut cu reprezentanți ai Universității din Oradea și cu membri ai conducerii ei administrative, Sheila Schulte s-a întâlnit și cu studenți de la Facultatea de Istorie, Relații Internaționale și Științe Politice și Științele Comunicării (IRISPSC). Cursul oaspetelui american, susținut joi, 17 noiembrie 2022, a fost un real succes, studenții orădeni dovedindu-se interesați de posibilitatea de a învăța în Statele Unite ale Americii.
„Sunt fericită să fiu aici", a spus, din capul locului, Sheila Schulte, subliniind că a venit „la Universitatea din Oradea pentru a consolida colaborarea cu University of North Georgia". Avându-și campusul central în orașul Dahlonega, din statul Georgia, universitatea americană numără 150 de ani de existență și are, azi, peste 20.000 de studenți. University of North Georgia este una din cele șase instituții de învățământ din Statele Unite care are și un Corp al Cadeților, o școală superioară de tip militar, ai cărei absolvenți vor deveni ofițeri. „Așa se explică faptul că studenții români care au urmat până acum cursurile universității noastre veneau din Armata României", a spus Sheila Schulte. Pe lângă învățământul militar: biologia, managementul, marketingul, psihologia și asistența medicală sunt disciplinele cele mai căutate de tinerii care vor să urmeze cursurile universității din statul Georgia.
Sheila Schulte le-a spus studenților orădeni că, pe fondul declinului demografic, care se face simțit și în SUA, „University of North Georgia este interesată să crească, în mod constant, numărul studenților internaționali". E bine de știut că, pentru a învăța în Statele Unite, un student trebuie să cunoască bine limba engleză, să urmeze o specializare ale cărei credite pot fi echivalate și să probeze că are suficienți bani pentru a se întreține pe durata anilor de studiu. În dialogul pe care l-au purtat cu invitata lor, studenții de la de la Facultatea de Istorie, Relații Internaționale și Științe Politice și Științele Comunicării au pus multe întrebări despre: cum este finanțat învățământul american, acordarea vizelor de studii, a burselor și posibilitatea de a munci în timpul anilor de facultate.
Gazda Sheilei Schulte, conf. univ. dr. Cristina Matiuța, a subliniat că, relația cu University of North Georgia se va concretiza în mai multe proiecte de cercetare comune și într-o primă vizită a unui grup de studenți americani la Universitatea din Oradea. (B.C.)

Trimite email

sâmbătă, 3 decembrie 2022