Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 ianuarie 2026

Viitorul ministru al Educației și Cercetării urmează să fie stabilit vineri, 30 ianuarie, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al Partidului Național Liberal (PNL), potrivit surselor Edupedu.ro.

Ședința Biroului Politic Național al liberalilor se va desfășura vineri pentru că prim-ministrul Ilie Bolojan este de la începutul săptămânii în vizită de lucru în Germania, iar joi are loc ședință de Guvern.



În acest moment, ministerul Educației și Cercetării este condus interimar de peste două săptămâni de prim-ministrul Ilie Gavril Bolojan, după demisia din 22 decembrie 2025 a lui Daniel Ovidiu David, întors rector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Săptămâna aceasta ar trebui să fie propus noul ministru al Educației, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan. Pe 13 ianuarie, prim-ministrul a precizat, pentru TVR 1, că s-a mers pe varianta în care „până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației”.

„Demisia domnului ministru David s-a suprapus cu perioada de final de an, deci cu partea de sărbători. Aveam două posibilități: să găsim o formulă rapidă sau să recurgem la varianta clasică, existând un interimat. Am mers pe această a doua variantă, în așa fel încât până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației, în așa fel încât împreună cu ceilalți colegi din guvern să poată lucra la pregătirea bugetului care ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie”, a precizat prim-ministrul, pe 13 ianuarie, pentru TVR 1.
Marți, 13 ianuarie, Guvernul a anunțat oficial, printr-un anunț de presă, că premierul Ilie Bolojan i-a transmis președintelui Nicușor Dan propunerea de revocare a lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministrul României.



În acest context, Iolanda Cătinean, președintele Sindicatului din Învățământ „Spiru Haret” Mureș, a declarat, pentru Edupedu.ro, că viitorul ministru al Educației trebuie „să fie o persoană care să dea dovadă de empatie, să-și iubească meseria de cadru didactic”. „În momentul în care tu, ca profesor, iubești ceea ce faci, nu poți să faci rău colegilor tăi”, a menționat aceasta.
Întrebat de ce crede că nu se înghesuie nimeni să preia Ministerul Educației și Cercetării, consilierul prezidențial pentru educație, Sorin Costreie, a afirmat că „în zona politică, sunt mulți care vor să fie acolo, la butoane, dar e important să fie cine trebuie și să-și asume ce are de făcut”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea Info Edu, de pe 18 ianuarie.

Sorin Costreie a declarat în exclusivitate pentru Edupedu.ro, pe 13 ianuarie, că „nu se înghesuie nimeni” să fie ministrul Educației pentru că primează tăierile și reducerile și atunci e greu să faci lucruri cu impact pe termen lung. E nevoie de un ministru din sistem, dar cu soliditate academică.

Demisia ministrului Educației și Cercetării, Daniel-Ovidiu David, a fost anunțată public pe 22 decembrie și constatată oficial abia pe 14 ianuarie, după 23 de zile de amânare. Acum, premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul speră ca „până la sfârșitul acestei luni (n. red. ianuarie 2026)” să vină cu o propunere pentru un nou ministru, invocând încă din 3 ianuarie discuții la PNL pentru găsirea unui titular.

Potrivit surselor Edupedu.ro, printre variantele luate în calcul de PNL și de premierul Ilie Bolojan pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în discuțiile de la începutul lunii ianuarie, s-au aflat în ultima perioadă rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea – al cărui nume a suscitat însă numeroase critici privind acuzația de plagiat semnalată într-o anchetă publicată de Pressone.ro, semnată de Emilia Șercan – și consiliera de stat la Cancelaria prim-ministrului, Luciana Antoci, potrivit surselor Edupedu.ro; de asemenea, conform acelorași surse, la finalul lunii decembrie 2025 a fost vehiculat în PNL și numele Măriucăi Talpeș, variantă care a picat.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Pușca de vânătoare a lui Alexandru Ioan Cuza și ceasul de trăsură al lui Mihail Kogălniceanu

Expoziție istorică la Palatul Cesianu-Racoviță:

Pușca de vânătoare a lui Alexandru Ioan Cuza și ceasul de trăsură al lui Mihail Kogălniceanu

Expoziție istorică la Palatul Cesianu-Racoviță cu ocazia împlinirii a 164 de ani de la actul istoric al Unirii Principatelor Române din 24 ianuarie 1859, care a pus noul stat România pe harta politico-administrativă a Europei. În premieră, își fac apariția pușca de vânătoare a lui Alexandru Ioan Cuza și ceasul de trăsură al lui Mihail Kogălniceanu. Astfel, cele două piese istorice, de valoare muzeală, vor putea fi admirate în expoziția de o zi, mâine, marți, 24 ianuarie.

Pușca de vânătoare a lui Alexandru Ioan Cuza a fost realizată la mijlocul secolului al XIX-lea și poartă pe țeavă monograma princiară aurită a primului domnitor al statului național România. Raritatea, cu mecanismul inscripționat „Manufactura Română", reține atenția prin caracterul ei frust, în ciuda extinderii decorațiunilor. Este cunoscut faptul că, în epocă, vânătoarea era sportul nobilimii, cu atât mai mult al ofițerilor, între pasiune și obligație socială, iar Alexandru Ioan Cuza nu făcea excepție. Arma este una de panoplie, dezactivată, nefuncțională. O piesă de aceeași valoare - carabina domnitorului Alexandru Ioan Cuza, „Manufactura Română", se află în colecția Muzeului Municipiului București. 
Alături de Alexandru Ioan Cuza, a trăit fericirea unui ideal împlinit - Unirea - și Mihail Kogălniceanu, cel care a avut un rol major în desfășurarea evenimentelor de acum 164 de ani: deputat în Adunarea ad-hoc, fruntaș al mișcării Comitetului Unirii, prim-ministru al Moldovei, ministru de Externe și președinte al Academiei Române. Datorită unei circumstanțe fericite, în mica expoziție dedicată celebrării a 164 de ani de la Unirea Principatelor Românilor va putea fi expus și ceasul de trăsură ce a aparținut lui Mihail Kogălniceanu. Piesa de colecție, de secol XIX, este realizată din bronz și cristal și face parte dintr-o colecție privată. Rolul ceasurilor de trăsură era de a măsura timpul în cursul unor călătorii îndelungate. Fapt interesant, aceste ceasuri de trăsură, alcătuite încât să fie rezistente la șocurile aferente deplasării, foloseau, în loc de pendul, un balansier (precum un ceas automatic contemporan), pentru a nu trebui întoarse. În România, până la construirea căii ferate care lega Muntenia de Moldova, o călătorie de la București la Iași cu trăsura dura 4-5 zile. Ceasul de trăsură al lui Mihail Kogălniceanu a fost achiziționat dintr-o licitație publică organizată de Artmark în 2015 pentru prețul de adjudecare de 1.600 de euro.
Totodată, vizitatorii vor avea ocazia să admire și un rar exemplar al „Istoriei Valahiei și a Moldovei" de Mihail Kogălniceanu, din 1837, care va fi scos la licitație pe 2 februarie, alături de o impresionantă colecție de cărți rare, ediții princeps, documente istorice, hărți vechi sau fotografii de epocă ce ilustrează celebre personalități sau evenimente istorice. Mai mult, cei care vor păși pragul Palatului Cesianu-Racoviță marți, 24 ianuarie, vor avea ocazia să urmărească o secvență din filmul „Rug și flacără", 1980, care conține discursul lui Alexandru Ioan Cuza din 24 februarie 1862 când se aniversau 3 ani de la Unirea Principatelor Române și când se deschide Primul Parlament al României, iar București este proclamată capitala țării. În rolul domnitorului Cuza - marele actor român Florin Piersic.
Expoziția de la Palatul Cesianu-Racoviță, str. C.A. Rosetti nr. 5, va fi deschisă spre vizitare conform programului obișnuit: 10.00-20.00.

Trimite email
sâmbătă, 7 februarie 2026 la 00:57:47 Ora standard a Europei de Est