Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Pușca de vânătoare a lui Alexandru Ioan Cuza și ceasul de trăsură al lui Mihail Kogălniceanu

Expoziție istorică la Palatul Cesianu-Racoviță:

Pușca de vânătoare a lui Alexandru Ioan Cuza și ceasul de trăsură al lui Mihail Kogălniceanu

Expoziție istorică la Palatul Cesianu-Racoviță cu ocazia împlinirii a 164 de ani de la actul istoric al Unirii Principatelor Române din 24 ianuarie 1859, care a pus noul stat România pe harta politico-administrativă a Europei. În premieră, își fac apariția pușca de vânătoare a lui Alexandru Ioan Cuza și ceasul de trăsură al lui Mihail Kogălniceanu. Astfel, cele două piese istorice, de valoare muzeală, vor putea fi admirate în expoziția de o zi, mâine, marți, 24 ianuarie.

Pușca de vânătoare a lui Alexandru Ioan Cuza a fost realizată la mijlocul secolului al XIX-lea și poartă pe țeavă monograma princiară aurită a primului domnitor al statului național România. Raritatea, cu mecanismul inscripționat „Manufactura Română", reține atenția prin caracterul ei frust, în ciuda extinderii decorațiunilor. Este cunoscut faptul că, în epocă, vânătoarea era sportul nobilimii, cu atât mai mult al ofițerilor, între pasiune și obligație socială, iar Alexandru Ioan Cuza nu făcea excepție. Arma este una de panoplie, dezactivată, nefuncțională. O piesă de aceeași valoare - carabina domnitorului Alexandru Ioan Cuza, „Manufactura Română", se află în colecția Muzeului Municipiului București. 
Alături de Alexandru Ioan Cuza, a trăit fericirea unui ideal împlinit - Unirea - și Mihail Kogălniceanu, cel care a avut un rol major în desfășurarea evenimentelor de acum 164 de ani: deputat în Adunarea ad-hoc, fruntaș al mișcării Comitetului Unirii, prim-ministru al Moldovei, ministru de Externe și președinte al Academiei Române. Datorită unei circumstanțe fericite, în mica expoziție dedicată celebrării a 164 de ani de la Unirea Principatelor Românilor va putea fi expus și ceasul de trăsură ce a aparținut lui Mihail Kogălniceanu. Piesa de colecție, de secol XIX, este realizată din bronz și cristal și face parte dintr-o colecție privată. Rolul ceasurilor de trăsură era de a măsura timpul în cursul unor călătorii îndelungate. Fapt interesant, aceste ceasuri de trăsură, alcătuite încât să fie rezistente la șocurile aferente deplasării, foloseau, în loc de pendul, un balansier (precum un ceas automatic contemporan), pentru a nu trebui întoarse. În România, până la construirea căii ferate care lega Muntenia de Moldova, o călătorie de la București la Iași cu trăsura dura 4-5 zile. Ceasul de trăsură al lui Mihail Kogălniceanu a fost achiziționat dintr-o licitație publică organizată de Artmark în 2015 pentru prețul de adjudecare de 1.600 de euro.
Totodată, vizitatorii vor avea ocazia să admire și un rar exemplar al „Istoriei Valahiei și a Moldovei" de Mihail Kogălniceanu, din 1837, care va fi scos la licitație pe 2 februarie, alături de o impresionantă colecție de cărți rare, ediții princeps, documente istorice, hărți vechi sau fotografii de epocă ce ilustrează celebre personalități sau evenimente istorice. Mai mult, cei care vor păși pragul Palatului Cesianu-Racoviță marți, 24 ianuarie, vor avea ocazia să urmărească o secvență din filmul „Rug și flacără", 1980, care conține discursul lui Alexandru Ioan Cuza din 24 februarie 1862 când se aniversau 3 ani de la Unirea Principatelor Române și când se deschide Primul Parlament al României, iar București este proclamată capitala țării. În rolul domnitorului Cuza - marele actor român Florin Piersic.
Expoziția de la Palatul Cesianu-Racoviță, str. C.A. Rosetti nr. 5, va fi deschisă spre vizitare conform programului obișnuit: 10.00-20.00.

Trimite email
sâmbătă, 19 septembrie 2026 la 01:58:02 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Direcţia 5

Direcţia 5 - Dubla aniversare, la Sala Palatului
joi, 24 septembrie 2026, ora 20.00, acces de la 19.00
Direcţia 5 - Dubla aniversare la Sala Palatului - 35 de ani de la înfiinţare şi 35 de ani de la primul album