Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Pușca de vânătoare a lui Alexandru Ioan Cuza și ceasul de trăsură al lui Mihail Kogălniceanu

Expoziție istorică la Palatul Cesianu-Racoviță:

Pușca de vânătoare a lui Alexandru Ioan Cuza și ceasul de trăsură al lui Mihail Kogălniceanu

Expoziție istorică la Palatul Cesianu-Racoviță cu ocazia împlinirii a 164 de ani de la actul istoric al Unirii Principatelor Române din 24 ianuarie 1859, care a pus noul stat România pe harta politico-administrativă a Europei. În premieră, își fac apariția pușca de vânătoare a lui Alexandru Ioan Cuza și ceasul de trăsură al lui Mihail Kogălniceanu. Astfel, cele două piese istorice, de valoare muzeală, vor putea fi admirate în expoziția de o zi, mâine, marți, 24 ianuarie.

Pușca de vânătoare a lui Alexandru Ioan Cuza a fost realizată la mijlocul secolului al XIX-lea și poartă pe țeavă monograma princiară aurită a primului domnitor al statului național România. Raritatea, cu mecanismul inscripționat „Manufactura Română", reține atenția prin caracterul ei frust, în ciuda extinderii decorațiunilor. Este cunoscut faptul că, în epocă, vânătoarea era sportul nobilimii, cu atât mai mult al ofițerilor, între pasiune și obligație socială, iar Alexandru Ioan Cuza nu făcea excepție. Arma este una de panoplie, dezactivată, nefuncțională. O piesă de aceeași valoare - carabina domnitorului Alexandru Ioan Cuza, „Manufactura Română", se află în colecția Muzeului Municipiului București. 
Alături de Alexandru Ioan Cuza, a trăit fericirea unui ideal împlinit - Unirea - și Mihail Kogălniceanu, cel care a avut un rol major în desfășurarea evenimentelor de acum 164 de ani: deputat în Adunarea ad-hoc, fruntaș al mișcării Comitetului Unirii, prim-ministru al Moldovei, ministru de Externe și președinte al Academiei Române. Datorită unei circumstanțe fericite, în mica expoziție dedicată celebrării a 164 de ani de la Unirea Principatelor Românilor va putea fi expus și ceasul de trăsură ce a aparținut lui Mihail Kogălniceanu. Piesa de colecție, de secol XIX, este realizată din bronz și cristal și face parte dintr-o colecție privată. Rolul ceasurilor de trăsură era de a măsura timpul în cursul unor călătorii îndelungate. Fapt interesant, aceste ceasuri de trăsură, alcătuite încât să fie rezistente la șocurile aferente deplasării, foloseau, în loc de pendul, un balansier (precum un ceas automatic contemporan), pentru a nu trebui întoarse. În România, până la construirea căii ferate care lega Muntenia de Moldova, o călătorie de la București la Iași cu trăsura dura 4-5 zile. Ceasul de trăsură al lui Mihail Kogălniceanu a fost achiziționat dintr-o licitație publică organizată de Artmark în 2015 pentru prețul de adjudecare de 1.600 de euro.
Totodată, vizitatorii vor avea ocazia să admire și un rar exemplar al „Istoriei Valahiei și a Moldovei" de Mihail Kogălniceanu, din 1837, care va fi scos la licitație pe 2 februarie, alături de o impresionantă colecție de cărți rare, ediții princeps, documente istorice, hărți vechi sau fotografii de epocă ce ilustrează celebre personalități sau evenimente istorice. Mai mult, cei care vor păși pragul Palatului Cesianu-Racoviță marți, 24 ianuarie, vor avea ocazia să urmărească o secvență din filmul „Rug și flacără", 1980, care conține discursul lui Alexandru Ioan Cuza din 24 februarie 1862 când se aniversau 3 ani de la Unirea Principatelor Române și când se deschide Primul Parlament al României, iar București este proclamată capitala țării. În rolul domnitorului Cuza - marele actor român Florin Piersic.
Expoziția de la Palatul Cesianu-Racoviță, str. C.A. Rosetti nr. 5, va fi deschisă spre vizitare conform programului obișnuit: 10.00-20.00.

Trimite email
sâmbătă, 21 februarie 2026 la 02:17:55 Ora standard a Europei de Est