Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 martie 2024

Regulile pentru gradația de merit a profesorilor se vor modifica „într-un timp relativ scurt”, anunță Ligia Deca: Nu putem să venim cu revoluții acolo
Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat luni, 25 martie, în cadrul unei conferințe de presă, că metodologia gradației de merit pentru profesori va fi revizuită și „e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt”. Pe 11 martie 2024, Ligia Deca spunea că în Ministerul Educației au loc discuții în prezent cu privire la „regândirea gradației de merit” și „regândirea treptelor de salarizare” a profesorilor.
Amintim că ordinul de ministru cu noile reguli pentru gradația de merit a profesorilor, programat să apară de Ziua Păcălelii, în acest an, a fost mutat pe 2 aprilie de Ministerul Educație, potrivit unui document publicat în Monitorul Oficial.
Ministrul Educației a spus luni că lucrează cu specialiștii OCDE pentru un cadru de evaluare de performanță potrivit pentru România: „Un alt sfat al lor este ca acest cadru să nu fie implementat brusc. Este nevoie de pilotare, este nevoie de timp de acomodare și este nevoie de predictibilitate pentru cadrele didactice”, a spus Deca.
„Prima discuție pe care o avem în acest sens este cea legată de revizuirea metodologiei gradației de merit, e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt. Și acolo avem prima discuție. Sigur, nu putem să venim cu revoluții acolo, pentru că, practic, e nevoie de un pic de timp să mergem pe recomandările OCDE.
Recomandările OCDE vorbesc și despre corelarea etapelor de promovare în carieră cu standarde profesionale, deci este vorba de o construcție a carierei didactice mai amplă, este vorba de timp pentru a putea avea rezultate obiective, de tipul evaluării standardizate pentru elevi, ca să poți să ai oglinda valorii adăugate la clasă. Și ne propunem, sigur, să venim cu o serie întreagă de propuneri, dar, din nou, aceste schimbări nu se pot întâmpla peste noapte”, a precizat Ligia Deca...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Evenimente dedicate zilei comemorării victimelor Holocaustului

O expoziție temporară de pictură, grafică și fotografie „Vecinii mei, evreii din Baia Mare”

Evenimente dedicate zilei comemorării victimelor Holocaustului

Fundația de Protejare a Monumentelor Istorice din județul Bihor, în parteneriat cu Muzeul Județean de Artă „Centrul Artistic Baia Mare", susținut de Consiliul Județean Maramureș și Asociația Maramureș Heritage, organizează o expoziție temporară de pictură, grafică și fotografie „Vecinii mei, evreii din Baia Mare".

Vernisajul va avea loc vineri, 27 ianuarie 2023, ora 11.00, la Sinagoga Aachvas Rein - Sinagoga Istoriei Evreilor din Oradea, str. Primăriei, nr. 25.
Expoziția cuprinde 28 de lucrări de artă plastică realizate de pictori evrei, activi în segmente diferite de timp în cadrul Școlii băimărene de pictură și 25 de fotografii care provin din colecția Muzeului Memorial al Holocaustului din Washington, Statele Unite.
Evenimentul expozițional este curatoriat de Robert Strebeli, manager al Muzeului Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare» și Robert Cotos, președintele Asociației Maramureș Heritage.
Expoziția poate fi vizitată în perioada 27 ianuarie - 31 mai 2023.
Evenimentele cuprind și expoziția personală a artistului fotograf Csíki János, organizata de Asociaţia Internațională „Euro Foto Art" (AIEFA), sub auspiciile Federației Internaționale de Artă Fotografică (FIAP), recunoscută de UNESCO, vernisată în prezența autorului joi, 26 ianuarie, de la ora 18.00, la Sinagoga Neologă Sion, din Oradea.
Cu această ocazie vor fi expuse 50 de fotografii alb-negru realizate în lagărele de exterminare de la Auchwittz, Birkenau și Mathausen. Fotografiile prezintă locurile în care au fost asasinați circa 6 milioane de evrei de toate vârstele.
Un alt eveniment din Sinagoga Neologă Sion este concertul „Shalom Chaverim" cu începere de la ora 19.00, organizat și susținut de Filarmonica de Stat din Oradea. 
În fiecare an, pe 27 ianuarie, comemorăm victimele Holocaustului. În 1945, cel mai mare lagăr nazist de exterminare de la Auschwitz-Birkenau a fost eliberat de armata sovietică. 
Este o zi universală de comemorare şi a fost propusă de Statul Israel împreună cu alte 89 de state, fiind stabilită în urma Rezoluției adoptate la 1 noiembrie 2005 de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite.
Holocaust (din cuvântul grecesc holókauston), este o traducere a termenului ebraic olah, care înseamnă „ardere de tot" și care denumește vechiul ritual iudaic de sacrificiu în care (bucăți de) animale sau plante erau arse pe altar pentru lahve (Elohim).
Acest termen a fost utilizat pentru a descrie uciderea a circa șase milioane de evrei de toate vârstele, majoritatea din Europa, dar au fost persecutați și asasinați evrei și în Asia și nordul Africii. Persecuțiile au fost efectuate pe etape, în urma accederii la putere a lui Hitler, guvernul german a adoptat legi prin care evreii erau excluși din societatea civilă, cele mai cunoscute fiind Legile Nürnberg din 1935. Victime ale atrocităților naziste au mai fost: circa trei milioane de polonezi, o jumătate de milion de sinti şi roma, mai mult de 15 mii de homosexuali, persoanele cu handicap şi membri ai cultului creștin „Martorii lui Iehova", toţi etichetați drept „dușmani ai statului german". Au fost uciși în total 1,5 milioane de copii.
Holocaustul sau Shoah este experiența negativă de cele mai mari proporții trăită de aproape trei generații şi rămâne cea mai mare traumă socială a secolului al XX-lea. De 77 de ani  instanțele internaționale şi de stat au dat sentințe în vederea pedepsirii acelora care au comis de facto acest genocid. Au fost înființate centre de documentare şi fundații pentru cercetarea problemei, s-au organizat locuri comemorative „in memoriam" celor care au fost uciși şi schingiuiți în localitățile lor natale ori în taberele ororilor umane de la Auschwitz -Birkenau, Matthausen, Bergen-Belsen, Dachau şi altele.
În Ziua Internațională de Comemorare a Holocaustului se aduc omagii, se aprind lumânări şi au loc marșuri ale durerii în memoria victimelor Holocaustului. Sunt gesturi simbolice, cărora li se adaugă Memorialele Holocaustului „Yad Vashem" din Israel, Memorialul Holocaustului din SUA, Memorialul Holocaustului din Berlin sau alte zeci de astfel de instituții din marile orașe ale Europei, Statelor Unite ale Americii, Asiei sau din Israel, care țin vie amintirea victimelor genocidului.

Trimite email
vineri, 29 martie 2024, 08:26:12 Ora standard a Europei de Est