Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

Siguranța în unitățile de învățământ preuniversitar

Despre

Siguranța în unitățile de învățământ preuniversitar

Prefectul Dumitru Țiplea monitorizează siguranța publică la nivelul județului Bihor în ședințe de lucru periodice cu instituțiile de arme din subordinea Ministerului Afacerilor Interne. Cel mai recent raport al Inspectoratului Poliție de Județean (IPJ) arată că nivelul de infracționalitate este unul scăzut în unitățile de învățământ preuniversitar din Bihor.

Conform raportului IPJ, în anul școlar 2022-2023 în județul Bihor funcționează 748 de unități de învățământ preuniversitar, din care 16 unități conexe (clubul copiilor, cluburi sportive, etc.), acestea fiind repartizate în responsabilitatea structurilor cu atribuții în domeniul ordinii publice astfel: 726 unități învățământ în responsabilitatea poliţiei; 12 unități învăţământ în responsabilitatea jandarmeriei; 10 unități învăţământ în responsabilitatea poliției locale.
În vederea pregătirii pentru începerea anului școlar efectivele de poliție au desfășurat o serie de activități de prevenție și educație în vederea îmbunătățirii climatului de siguranță, precum: *verificarea conducătorilor și autovehiculelor destinate efectuării transportului şcolar *verificarea amplasării corespunzătoare a mijloacelor de semnalizare în zona stațiilor mijloacelor de transport public de persoane şi a trecerilor pentru pietoni din apropierea unităților de învăţământ *includerea unităţilor de învăţământ în itinerariile de patrulare ca punct obligatoriu de staționare pe timpul intrării și ieșirii elevilor şi a cadrelor didactice la cursuri, în medie acționând zilnic aproximativ 238 de poliţişti, 18 jandarmi şi 16 polițiști locali *repartizarea pentru fiecare unitate de învățământ a unui polițist responsabil din punct de vedere al siguranței și care asigură continuitatea activităților educativ-preventive.  
Pe parcursul anului, polițiștii cu atribuții în domeniul siguranței școlare au desfăşurat activități în scopul prevenirii şi combaterii violenței în mediul şcolar, respectiv: Prevenirea infracțiunilor comise cu violenţa - 202 activităţi; Bullying/cyberbullying - 115 activități; Prevenirea consumului de droguri - 51 activităţi: Prevenirea traficului de persoane - 13 activităţi; Respectarea regimului circulației rutiere - 94 activități; Prevenirea infracțiunilor contra patrimoniului - 34 activităţi; Prevenirea delincvenței juvenile - 129 activități.
În cadrul acestor activități peste 10.500 de elevi şi părinți au fost instruiți cu privire la măsurile de auto-protecție care trebuie adoptate pentru a nu ajunge în postura de victimă, atât în colectivități, cât şi pe drumul spre casă, fiind abordată și problematica anturajului.
Polițiștii din cadrul Biroului Siguranţă Școlară au desfăşurat activități de monitorizare a elevilor minori care fac parte din categorii cu risc ridicat, pentru a preîntâmpina implicarea acestora în evenimente cu impact negativ în unitățile de învățământ preuniversitar. În acest sens, polițiștii s-au deplasat la mai multe unități de învăţământ din Bihor şi au stabilit şedinţe comune de lucru cu reprezentanții Inspectoratului Şcolar Județean Bihor, Centrului Judeţean de Resurse şi Asistență Educațională Bihor, Direcția Generală de Asistenţă Socială și Protecția Copilului Bihor, în vederea implicării acestora în activități comune, pentru a reduce riscul victimal al elevilor.
O altă activitate cu caracter preventiv a vizat prevenirea absenteismului şcolar.  Astfel, situația elevilor care au fost identificați în timpul cursurilor şcolare prin localuri publice, pe stradă, în zona adiacentă a unităților de învățământ sau în parcuri a fost înaintată Inspectoratului Şcolar Judeţean Bihor.
Raportul evidențiază că nu au fost înregistrate evenimente grave, cele mai frecvente infracțiuni fiind lovirea și furtul. În urma analizării evenimentelor a rezultat faptul că la baza producerii incidentelor în mediul şcolar au stat următoarele cauze: lipsa de pază umană şi sisteme tehnice de supraveghere video în unele unități de învățământ; măsurile limitate pe care le poate aplica personalul didactic elevilor cu un comportament inadecvat în spațiul şcolar: altercațiile spontane între elevi, produse de cele mai multe ori din motive puerile; educația precară, lipsa de interes a părinților şi elevilor faţă de sistemul de învăţământ şi abandonul şcolar; lipsa de atenţie şi neglijența elevilor faţă de bunurile personale.
,,Delincvența juvenilă trebuie prevenită prin orice mijloace, pentru că are efecte pe termen lung asupra copiilor. Buna colaborare dintre instituții și o politică asiduă de prevenție sunt cele mai eficiente strategii pentru a proteja cel mai valoros bun: copiii noștri", a declarat prefectul Dumitru Țiplea.
Cancelaria Prefectului

Trimite email
sâmbătă, 24 octombrie 2026 la 08:18:24 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Concert

Pe 30 octombrie 2026
La Hard Rock Cafe
București