Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 ianuarie 2026

Viitorul ministru al Educației și Cercetării urmează să fie stabilit vineri, 30 ianuarie, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al Partidului Național Liberal (PNL), potrivit surselor Edupedu.ro.

Ședința Biroului Politic Național al liberalilor se va desfășura vineri pentru că prim-ministrul Ilie Bolojan este de la începutul săptămânii în vizită de lucru în Germania, iar joi are loc ședință de Guvern.



În acest moment, ministerul Educației și Cercetării este condus interimar de peste două săptămâni de prim-ministrul Ilie Gavril Bolojan, după demisia din 22 decembrie 2025 a lui Daniel Ovidiu David, întors rector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Săptămâna aceasta ar trebui să fie propus noul ministru al Educației, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan. Pe 13 ianuarie, prim-ministrul a precizat, pentru TVR 1, că s-a mers pe varianta în care „până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației”.

„Demisia domnului ministru David s-a suprapus cu perioada de final de an, deci cu partea de sărbători. Aveam două posibilități: să găsim o formulă rapidă sau să recurgem la varianta clasică, existând un interimat. Am mers pe această a doua variantă, în așa fel încât până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației, în așa fel încât împreună cu ceilalți colegi din guvern să poată lucra la pregătirea bugetului care ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie”, a precizat prim-ministrul, pe 13 ianuarie, pentru TVR 1.
Marți, 13 ianuarie, Guvernul a anunțat oficial, printr-un anunț de presă, că premierul Ilie Bolojan i-a transmis președintelui Nicușor Dan propunerea de revocare a lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministrul României.



În acest context, Iolanda Cătinean, președintele Sindicatului din Învățământ „Spiru Haret” Mureș, a declarat, pentru Edupedu.ro, că viitorul ministru al Educației trebuie „să fie o persoană care să dea dovadă de empatie, să-și iubească meseria de cadru didactic”. „În momentul în care tu, ca profesor, iubești ceea ce faci, nu poți să faci rău colegilor tăi”, a menționat aceasta.
Întrebat de ce crede că nu se înghesuie nimeni să preia Ministerul Educației și Cercetării, consilierul prezidențial pentru educație, Sorin Costreie, a afirmat că „în zona politică, sunt mulți care vor să fie acolo, la butoane, dar e important să fie cine trebuie și să-și asume ce are de făcut”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea Info Edu, de pe 18 ianuarie.

Sorin Costreie a declarat în exclusivitate pentru Edupedu.ro, pe 13 ianuarie, că „nu se înghesuie nimeni” să fie ministrul Educației pentru că primează tăierile și reducerile și atunci e greu să faci lucruri cu impact pe termen lung. E nevoie de un ministru din sistem, dar cu soliditate academică.

Demisia ministrului Educației și Cercetării, Daniel-Ovidiu David, a fost anunțată public pe 22 decembrie și constatată oficial abia pe 14 ianuarie, după 23 de zile de amânare. Acum, premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul speră ca „până la sfârșitul acestei luni (n. red. ianuarie 2026)” să vină cu o propunere pentru un nou ministru, invocând încă din 3 ianuarie discuții la PNL pentru găsirea unui titular.

Potrivit surselor Edupedu.ro, printre variantele luate în calcul de PNL și de premierul Ilie Bolojan pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în discuțiile de la începutul lunii ianuarie, s-au aflat în ultima perioadă rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea – al cărui nume a suscitat însă numeroase critici privind acuzația de plagiat semnalată într-o anchetă publicată de Pressone.ro, semnată de Emilia Șercan – și consiliera de stat la Cancelaria prim-ministrului, Luciana Antoci, potrivit surselor Edupedu.ro; de asemenea, conform acelorași surse, la finalul lunii decembrie 2025 a fost vehiculat în PNL și numele Măriucăi Talpeș, variantă care a picat.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Siguranța în unitățile de învățământ preuniversitar

Despre

Siguranța în unitățile de învățământ preuniversitar

Prefectul Dumitru Țiplea monitorizează siguranța publică la nivelul județului Bihor în ședințe de lucru periodice cu instituțiile de arme din subordinea Ministerului Afacerilor Interne. Cel mai recent raport al Inspectoratului Poliție de Județean (IPJ) arată că nivelul de infracționalitate este unul scăzut în unitățile de învățământ preuniversitar din Bihor.

Conform raportului IPJ, în anul școlar 2022-2023 în județul Bihor funcționează 748 de unități de învățământ preuniversitar, din care 16 unități conexe (clubul copiilor, cluburi sportive, etc.), acestea fiind repartizate în responsabilitatea structurilor cu atribuții în domeniul ordinii publice astfel: 726 unități învățământ în responsabilitatea poliţiei; 12 unități învăţământ în responsabilitatea jandarmeriei; 10 unități învăţământ în responsabilitatea poliției locale.
În vederea pregătirii pentru începerea anului școlar efectivele de poliție au desfășurat o serie de activități de prevenție și educație în vederea îmbunătățirii climatului de siguranță, precum: *verificarea conducătorilor și autovehiculelor destinate efectuării transportului şcolar *verificarea amplasării corespunzătoare a mijloacelor de semnalizare în zona stațiilor mijloacelor de transport public de persoane şi a trecerilor pentru pietoni din apropierea unităților de învăţământ *includerea unităţilor de învăţământ în itinerariile de patrulare ca punct obligatoriu de staționare pe timpul intrării și ieșirii elevilor şi a cadrelor didactice la cursuri, în medie acționând zilnic aproximativ 238 de poliţişti, 18 jandarmi şi 16 polițiști locali *repartizarea pentru fiecare unitate de învățământ a unui polițist responsabil din punct de vedere al siguranței și care asigură continuitatea activităților educativ-preventive.  
Pe parcursul anului, polițiștii cu atribuții în domeniul siguranței școlare au desfăşurat activități în scopul prevenirii şi combaterii violenței în mediul şcolar, respectiv: Prevenirea infracțiunilor comise cu violenţa - 202 activităţi; Bullying/cyberbullying - 115 activități; Prevenirea consumului de droguri - 51 activităţi: Prevenirea traficului de persoane - 13 activităţi; Respectarea regimului circulației rutiere - 94 activități; Prevenirea infracțiunilor contra patrimoniului - 34 activităţi; Prevenirea delincvenței juvenile - 129 activități.
În cadrul acestor activități peste 10.500 de elevi şi părinți au fost instruiți cu privire la măsurile de auto-protecție care trebuie adoptate pentru a nu ajunge în postura de victimă, atât în colectivități, cât şi pe drumul spre casă, fiind abordată și problematica anturajului.
Polițiștii din cadrul Biroului Siguranţă Școlară au desfăşurat activități de monitorizare a elevilor minori care fac parte din categorii cu risc ridicat, pentru a preîntâmpina implicarea acestora în evenimente cu impact negativ în unitățile de învățământ preuniversitar. În acest sens, polițiștii s-au deplasat la mai multe unități de învăţământ din Bihor şi au stabilit şedinţe comune de lucru cu reprezentanții Inspectoratului Şcolar Județean Bihor, Centrului Judeţean de Resurse şi Asistență Educațională Bihor, Direcția Generală de Asistenţă Socială și Protecția Copilului Bihor, în vederea implicării acestora în activități comune, pentru a reduce riscul victimal al elevilor.
O altă activitate cu caracter preventiv a vizat prevenirea absenteismului şcolar.  Astfel, situația elevilor care au fost identificați în timpul cursurilor şcolare prin localuri publice, pe stradă, în zona adiacentă a unităților de învățământ sau în parcuri a fost înaintată Inspectoratului Şcolar Judeţean Bihor.
Raportul evidențiază că nu au fost înregistrate evenimente grave, cele mai frecvente infracțiuni fiind lovirea și furtul. În urma analizării evenimentelor a rezultat faptul că la baza producerii incidentelor în mediul şcolar au stat următoarele cauze: lipsa de pază umană şi sisteme tehnice de supraveghere video în unele unități de învățământ; măsurile limitate pe care le poate aplica personalul didactic elevilor cu un comportament inadecvat în spațiul şcolar: altercațiile spontane între elevi, produse de cele mai multe ori din motive puerile; educația precară, lipsa de interes a părinților şi elevilor faţă de sistemul de învăţământ şi abandonul şcolar; lipsa de atenţie şi neglijența elevilor faţă de bunurile personale.
,,Delincvența juvenilă trebuie prevenită prin orice mijloace, pentru că are efecte pe termen lung asupra copiilor. Buna colaborare dintre instituții și o politică asiduă de prevenție sunt cele mai eficiente strategii pentru a proteja cel mai valoros bun: copiii noștri", a declarat prefectul Dumitru Țiplea.
Cancelaria Prefectului

Trimite email
duminică, 8 februarie 2026 la 09:24:47 Ora standard a Europei de Est