Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

România - o țară fără învățători?

Articol apărut în ,,Făclia” (ziar independent de Cluj)

România - o țară fără învățători?

Văzând că am publicat articolul Edupedu ,,Scrisoare deschisă semnată de 29 de licee pedagogice către Președinte, Parlament și Ministerul Educației să nu desființeze specializarea de învățător de la aceste școli", verișorul Mircea Bertea, și el absolvent al Liceului Pedagogic ,,Iosif Vulcan" din Oradea, astăzi, director al unui prestigios liceu pedagogic din Cluj-Napoca, mai exact Colegiul Național Pedagogic ,,Gheorghe Lazăr", ne informează despre ce s-a mai făcut în susținerea cauzei...

Asociația Națională a Colegiilor și Liceelor Pedagogice (ANCLP), al cărei președinte este, a organizat și desfășurat în zilele de 27 și 28 ianuarie a.c., la Universitatea de Vest din Timișoara, Conferința Națională cu tema „Locul și rolul liceelor pedagogice în profesionalizarea carierei didactice și în dezvoltarea educației timpurii în România"...
Aici puteți citi articolul România - o țară fără învățători?
 
Moto:
Dacă poți citi aceste rânduri, mulțumește-i unui învățător!
1. Scurt recurs la istoria școlilor normale - „academiile" care formau învățători
 Am considerat necesar să prefațăm acest articol cu „puțină istorie" a învățământului pedagogic preuniversitar românesc, deși suntem convinși că importanța, tradiția în domeniul excelenței, rolul și locul liceelor pedagogice în istoria învățământului preunivesitar pedagogic nu mai trebuie demonstrate, istoria școlilor normale, școli care au pregătit și pregătesc învățători și educatoare, fiind una prestigioasă, cu rădăcini în renumitele écoles normales înființate la sfârșit de secol al XVII-lea în Franța și răspândite apoi în întreaga lume. Ecoles normales care sunt strămoșii liceelor și colegiilor noastre pedagogice, ai colegiilor universitare și ai facultăților de pedagogie din întreaga lume. Sintagma se mai păstrează în denumirile unor universități din Europa, SUA, America Latină și chiar din Asia, în capitala Chinei funcționând și astăzi prestigioasa Universitas Normalis Pechinum, universitate fondată în 1902, pe frontispiciul căreia se poate citi (în engleză) următorul motto: Învață pentru a-i instrui pe alții, acționează pentru a servi drept model pentru toți!
 În spațiul românesc școlile normale s-au înființat în zone și în perioade diferite. Astfel, în Transilvania aceste școli s-au înființat sub emblema renumitelor preparandii la Sibiu, Blaj și Arad. În Țara Românească, în aprilie 1838, patru județe (Buzău, Dolj, Gorj și Mehedinți) răspund inițiativei Eforiei Școalelor, începând pregătirea candidaților ce urmau a deveni învățătorii școlilor sătești. Urmează Moldova, la Iași, unde, în preajma Unirii Principatelor, la Școala Primară Vasiliană de la mănăstirea Trei Ierarhi se va organiza un internat pentru tinerii meniți a ajunge învățători sătești. Preocupările pentru înființarea școlii preparandale încep aici din 1853, în martie 1854 întocmindu-se „Proiectul pentru înființarea Institutului preparandal", proiect care va fi pus în aplicare abia în 1855. Prima denumire a școlii a fost aceea de Școală Preparandală. Titu Maiorescu este cel care a oficializat denumirea de școală normală, în sensul de școală pregătitoare pentru învățători, propunând ca numele școlii să fie Școala Normală/ Institutul Pedagogic de la „Trei Ierarhi", fiindu-i și primul director și profesor de pedagogie și de metodici și inițiatorul introducerii practicii pedagogice în orarul și în programul obligatoriu al instituției.
 După reformele lui Cuza și concomitent cu activitatea mai puțin cunoscută astăzi de pedagog a lui Maiorescu, o contribuție extraordinară a avut-o Spiru Haret, omul care a pus bazele învățământului românesc modern în urmă cu mai bine de 120 de ani. Într-o țară în care puțină lume știa să scrie și să citească, într-o țară în care analfabetismul era de aproape 80%, Spiru Haret a reușit să impună reforme profunde, să înființeze primele grădinițe și să asigure construirea a 1.980 de școli, girând astfel și profesionalizarea carierei didactice de învățător, un învățător „apostol al neamului", care trebuia să-i învețe nu numai pe copii, ci și să facă educație și să „lumineze" comunitatea din care făcea parte. Dezvoltarea învățământului românesc după epoca Spiru Haret până la sfârșit de secol XX se va baza în continuare pe rolul și locul acestor școli normale care, sub denumiri și cu durate de școlarizare diferire (6, 5 sau 4 ani), vor consolida tradiția învățământului pedagogic preuniversitar la noi, fiind în continuare, până la „reforma Marga" (1997-2000), sursa instituțională oficială unică pentru calificarea învățătorilor și educatoarelor în România.
2. Școlile normale/ liceele pedagogice după „reforma" Marga
După ministeriatul Marga și aproape un deceniu de ezitări și de atribuiri de alte roluri liceelor și colegiilor pedagogice (școlarizare în profesii ca intructor-animator, bibliotecar-documentarist, mediator școlar, profesii fără solicitare reală pe piața muncii în România perioadei respective), prin mobilizarea tuturor colegiilor și liceelor pedagogice din țară, constituite în anul 2011 în Asociația Națională a Colegiilor și Liceelor Pedagogice (ANCLP), în mandatul ministerial al dnei Ecaterina Andronescu, prin OUG 92/2012, care a modificat Legea educației naționale din 2011, s-a redat acestor instituții rolul lor tradițional, acela de a forma învățători și educatoare. Astfel că liceele și colegiile pedagogice, existente acum în toate municipiile reședințe de județ din țară, și-au reluat procesul de formare a cadrelor didactice calificate pentru ciclurile preșcolar și primar prin școlarizare cu durata de 4 ani, cu dublă specializare învățători-educatoare. În paralel, la nivel universitar a apărut o nouă specializare și primele promoții de profesori pentru învățământul preprimar și primar cu studii de licență, absolvenți ai facultăților de științe ale educației, specializarea pedagogia învățământului preprimar și primar.
3. Ce prevede forma actuală a proiectului de lege a învățământului preuniversitar, după revizuirea și completarea proiectelor Cîmpeanu
 Am avut acces doar la versiunea proiectelor de legi ale învățământului difuzată de stiripesurese.ro - care a venit pentru noi cu două vești. Una bună și una rea. Începem cu vestea bună. Vestea bună este aceea că în varianta evocată a proiectului legii învățământului preuniversitar apare, de această dată, o secțiune distinctă dedicată învățământului preuniversitar vocațional pedagogic. Și nu numai că apare, dar în bună măsură ea este exact așa cum am scris-o și am trimis-o noi ministerului în perioada în care proiectele de legi Câmpeanu erau în dezbatere publică (iulie-august 2022). Plus că secțiunii trimise de noi, secțiune dedicată învățământului liceal vocațional pedagogic, i se atribuie în această variantă de proiect și gloriosul număr 10. Numai că, și de această dată, propunerea noastră a fost acceptată cu o excepție. Iarăși una fundamentală. Și aici începe vestea rea, anume că la Art. 52, alin. (2) se prevede că: "(2) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ pedagogic preuniversitar sunt unități de învățământ liceal care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale: educator-puericultor, instructor de educație extrașcolară" (s.n., M.B.).
 Așadar, de la art. 52, (2) lipsește specializarea tradițională a liceelor pedagogice, anume aceea de învățător-educatoare, deși specializarea educator/ educatoare este menționată două rânduri mai jos, la alineatul 3, plus că la acest alineat apare și o specializare nouă, aceea de educator pentru educație timpurie, specializare care nu se mai regăsește nicăieri în cuprinsul proiectului de lege discutat aici, deși ar trebui să se regăsească obligatoriu la art. 160, unde se vorbește despre funcțiile didactice în învățământul preuniversitar. Se afirmă (e drept, prin omisiune) posibilitatea de a nu mai avea specializarea de învățător, dar la art. 171 (1) b) apare, totuși, învățătorul alături de profesorul pentru primar și preprimar licențiat prin specializarea pedagogia învățământului preprimar și primar (PIPP). Greu de citit și de înțeles aceste articole, fie redundante, fie singulare, ale acestui proiect de lege!!! Aceasta, în condițiile în care, se știe, jocul de-a uite-nu-e nu este recomandat în proiecte de legi, cu atât mai mult în proiecte de legi ale educației.
Pentru a încerca o clarificare, Asociația Națională a Colegiilor și Liceelor Pedagogice (ANCLP) a organizat și desfășurat în zilele de 27 și 28 ianuarie a.c., la Universitatea de Vest din Timișoara, împreună cu reprezentanți ai conducerii Ministerului Educației, ai universităților de prestigiu din țară, ai Parlamentului României, ai asociațiilor de părinți, cu participarea a 44 de reprezentanți ai conducerilor liceelor și colegiilor pedagogice din țară și a 55 de delegați ai cadrelor didactice din liceele și colegiile pedagogice membre ale ANCLP din România, Conferința Națională cu tema „Locul și rolul liceelor pedagogice în profesionalizarea carierei didactice și în dezvoltarea educației timpurii în România" (O analiză din perspectiva relației educație timpurie - învățământ primar-liceu pedagogic-universitate-beneficiari). Conferința a dezbătut rolul și locul liceelor și colegiilor pedagogice în profesionalizarea carierei didactice și în dezvoltarea educației timpurii în România, încercând să răspundă, în principal, următoarelor întrebări: Ce reprezintă acum liceele și colegiile pedagogice pentru învățământul românesc? Dacă nu cumva acestea sunt desuete/ depășite? Ce oferă și ce ar putea oferi ele ca plusvaloare azi? Care este relația învățământ preuniversitar pedagogic-învățământ universitar pedagogic? Ce s-ar putea întâmpla dacă ar fi desființate, lăsându-se întreaga formare în sarcina învățământului superior? Dar dacă de la aceste licee ar dispărea specializarea tradițională de învățător-educatoare? Și dacă nu s-ar schimba nimic? Nu știm să se fi pus public aceste întrebări și, cu atât mai puțin, să se fi răspuns pertinent și expert la ele, în baza unor cercetări serioase și profesioniste în acest sens.
Că absolvenții majorității liceelor și colegiilor pedagogice din țară se bucură de aprecieri unanime și că sunt căutați, cu deosebire de școlile primare și de grădinițele particulare, se cunoaște, pregătirea lor foarte bună fiind recunoscută fără ezitare, inclusiv de către facultățile de științe ale educației de la cele mai prestigioase universități din țară. Că vremurile s-au schimbat și că este nevoie de pregătire universitară pentru învățători și educatoare, iarăși se înțelege și se recunoaște, majoritatea absolvenților de licee și colegii pedagogice urmând, de altfel, fără a fi obligați de vreo lege sau de vreun regulament, cursurile universitare. Și atunci de ce ar trebui să lipsească specializarea tradițională a acestor licee din actualele proiecte de legi ale educației?  Să însemne oare acest lucru că se renunță la specializarea timpurie prin liceele și colegiile pedagogice sau, dimpotrivă, că liceele și colegiile pedagogice ar trebui consolidate, valorificându-se punctele lor forte, practica pedagogică îndeosebi?! Că ar trebui păstrate, chiar cu prețul unor condiționări, despre care s-a vorbit în panelul și în atelierele interactive ale conferinței de la Timișoara, precum și în Rezoluția conferinței, concluzionându-se că există o îngrijorare reală și reacții publice semnificative privind viitorul acestor licee, România putând deveni astfel, în viitorul apropiat o țară fără învățători. Și, într-un viitor nu prea îndepărtat, o țară fără viitor.
 Prof. dr. Mircea BERTEA,
Expert în educație, președinte al Asociației Naționale a Colegiilor și Liceelor Pedagogice din România, membru al Centrului Internațional de Cercetări și Studii Transdisciplinare Paris
 
 https://ziarulfaclia.ro/romania-o-tara-fara-invatatori/
Trimite email
joi, 18 decembrie 2025 la 01:25:04 Ora standard a Europei de Est