Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 februarie 2025

Pregătire gratuită pentru Bacalaureat 2025 la toate disciplinele și platformă cu materiale și resurse didactice pentru elevii din toată țara, oferite de Universitatea de Vest din Timișoara, UVT. Prima sesiune are loc sâmbătă, 1 martie
Universitatea de Vest din Timișoara, UVT, începe sâmbătă, 1 martie, ediția din acest an a programului de pregătire pentru examenul de Bacalaureat 2025, la toate cele 14 discipline, pentru elevii din întreaga țară. Sesiunile se vor desfășura săptămânal, sâmbăta, în format online, până în data de 7 iunie 2025 și participarea este gratuită.
Exemple de materiale oferite pe platforma bac.uvt.ro:
Pregătire pentru Bacalaureat 2025. Scrierea cu unu, cu doi sau cu trei de „i” / Explicații pentru elevii de liceu, oferite de Universitatea de Vest din Timișoara
Textul argumentativ pentru Bacalaureat 2025. Structură, conectori – explicații și model de rezolvare pentru elevii de liceu, oferite de Universitatea de Vest din Timișoara
Sesiunile de pregătire se organizează pentru toate cele 14 discipline pentru care elevii urmează să susțină probe scrise:
Disciplina aferentă probei 1: limba și literatura română;
Disciplinele aferente probei 2: matematică nivel M1 și M2, istorie;
Disciplinele aferente probei 3: biologie, chimie, economie, filosofie, fizică, geografie, informatică, logică, argumentare și comunicare, psihologie și sociologie.
Înscrierea pentru participarea la programul de pregătire se realizează prin completarea ACESTUI FORMULAR și este gratuită, iar detaliile complete sunt disponibile aici: https://bac.uvt.ro/
Informații și orar
Orarul modulelor de pregătire, pentru fiecare zi de sâmbătă din perioada 01.03 – 07.06.2025, este următorul, fiind stabilit în așa fel încât să permită elevilor participarea la programul de pregătire pentru toate disciplinele la care urmează să susțină proba scrisă în cadrul examenului de bacalaureat:
9.00 – 10.30 – Limba și literatura română;
10.45 – 12.15 – Matematică (nivel M1 și M2) și Istorie;
12.30 – 14.00 – Biologie, Chimie, Economie, Filosofie, Fizică, Geografie, Informatică, Logică, argumentare și comunicare, Psihologie, Sociologie.
De asemenea, pe platforma bac.uvt.ro elevii din întreaga țară și pot găsi, pe lângă informații despre programul de pregătire pentru examenul de bacalaureat organizat de UVT la toate disciplinele și celelalte oportunități din cadrul programului UVT pentru elevi, și materiale didactice suport realizate de cadre didactice din cadrul UVT cu conținuturile teoretice pentru fiecare disciplină de la examenul de bacalaureat și instrumente de testare, precum și lecții video (deocamdată doar pentru disciplina Limba și literatura română).
Programul de pregătire pentru examenul de bacalaureat organizat de Universitatea de Vest din Timișoara face parte din amplul program de sprijin intitulat UVT pentru elevi, care cuprinde, totodată, concursuri dedicate elevilor, webinare de dezvoltare personală, consiliere individuală în carieră și școala de vară West Summer University (WSU).
Infomații suplimentare:
Seria de webinare de dezvoltare personală dedicate elevilor, susținute de echipa Serviciului de Consiliere și Sprijin pentru Studenți (SCSS) din UVT va începe pe data de 12 martie 2025 cu webinarul Secretul unei vieți împlinite, urmând ca timp de 9 săptămâni, în fiecare miercuri, de la ora 15.00, să fie abordată o nouă tematică, până la momentul ulterior susținerii examenul de bacalaureat când programul se încheie cu al 2-lea webinar despre alegerea programului de studii potrivit.

Înscrierea pentru participarea la webinarele de dezvoltare personală se realizează prin completarea formularului, iar detaliile complete sunt disponibile pe site-ul universității.

UVT, prin facultățile componente, a pregătit și un număr de 26 de concursuri pentru elevi, din 16 domenii de studii, o parte dintre acestea oferind condiții speciale în procesul de admitere la UVT elevilor care obțin distincții. Regulamentele de organizare și desfășurare a concursurilor, dar și alte detalii, sunt disponibile pe site-ul universității.

Consilierea în carieră
Serviciul de de Consiliere și Sprijin pentru Studenți (SCSS) al UVT pune la dispoziția elevilor care au nevoie de suport pentru alegerea traseului educațional și profesional și sesiuni individuale de consiliere în carieră, pentru care aceștia se pot programa prin completarea formularului. O altă resursă de care elevii pot beneficia, în scopul unei mai bune orientări spre un anumit traseu educațional și profesional, este platforma YTM, un instrument de testare psiho-vocațională dezvoltat de Universitatea de Vest din Timișoara. Mai multe detalii despre serviciile de consiliere în carieră și despre platforma YTM sunt disponibile pe site-ul universității.

România - o țară fără învățători?

Articol apărut în ,,Făclia” (ziar independent de Cluj)

România - o țară fără învățători?

Văzând că am publicat articolul Edupedu ,,Scrisoare deschisă semnată de 29 de licee pedagogice către Președinte, Parlament și Ministerul Educației să nu desființeze specializarea de învățător de la aceste școli", verișorul Mircea Bertea, și el absolvent al Liceului Pedagogic ,,Iosif Vulcan" din Oradea, astăzi, director al unui prestigios liceu pedagogic din Cluj-Napoca, mai exact Colegiul Național Pedagogic ,,Gheorghe Lazăr", ne informează despre ce s-a mai făcut în susținerea cauzei...

Asociația Națională a Colegiilor și Liceelor Pedagogice (ANCLP), al cărei președinte este, a organizat și desfășurat în zilele de 27 și 28 ianuarie a.c., la Universitatea de Vest din Timișoara, Conferința Națională cu tema „Locul și rolul liceelor pedagogice în profesionalizarea carierei didactice și în dezvoltarea educației timpurii în România"...
Aici puteți citi articolul România - o țară fără învățători?
 
Moto:
Dacă poți citi aceste rânduri, mulțumește-i unui învățător!
1. Scurt recurs la istoria școlilor normale - „academiile" care formau învățători
 Am considerat necesar să prefațăm acest articol cu „puțină istorie" a învățământului pedagogic preuniversitar românesc, deși suntem convinși că importanța, tradiția în domeniul excelenței, rolul și locul liceelor pedagogice în istoria învățământului preunivesitar pedagogic nu mai trebuie demonstrate, istoria școlilor normale, școli care au pregătit și pregătesc învățători și educatoare, fiind una prestigioasă, cu rădăcini în renumitele écoles normales înființate la sfârșit de secol al XVII-lea în Franța și răspândite apoi în întreaga lume. Ecoles normales care sunt strămoșii liceelor și colegiilor noastre pedagogice, ai colegiilor universitare și ai facultăților de pedagogie din întreaga lume. Sintagma se mai păstrează în denumirile unor universități din Europa, SUA, America Latină și chiar din Asia, în capitala Chinei funcționând și astăzi prestigioasa Universitas Normalis Pechinum, universitate fondată în 1902, pe frontispiciul căreia se poate citi (în engleză) următorul motto: Învață pentru a-i instrui pe alții, acționează pentru a servi drept model pentru toți!
 În spațiul românesc școlile normale s-au înființat în zone și în perioade diferite. Astfel, în Transilvania aceste școli s-au înființat sub emblema renumitelor preparandii la Sibiu, Blaj și Arad. În Țara Românească, în aprilie 1838, patru județe (Buzău, Dolj, Gorj și Mehedinți) răspund inițiativei Eforiei Școalelor, începând pregătirea candidaților ce urmau a deveni învățătorii școlilor sătești. Urmează Moldova, la Iași, unde, în preajma Unirii Principatelor, la Școala Primară Vasiliană de la mănăstirea Trei Ierarhi se va organiza un internat pentru tinerii meniți a ajunge învățători sătești. Preocupările pentru înființarea școlii preparandale încep aici din 1853, în martie 1854 întocmindu-se „Proiectul pentru înființarea Institutului preparandal", proiect care va fi pus în aplicare abia în 1855. Prima denumire a școlii a fost aceea de Școală Preparandală. Titu Maiorescu este cel care a oficializat denumirea de școală normală, în sensul de școală pregătitoare pentru învățători, propunând ca numele școlii să fie Școala Normală/ Institutul Pedagogic de la „Trei Ierarhi", fiindu-i și primul director și profesor de pedagogie și de metodici și inițiatorul introducerii practicii pedagogice în orarul și în programul obligatoriu al instituției.
 După reformele lui Cuza și concomitent cu activitatea mai puțin cunoscută astăzi de pedagog a lui Maiorescu, o contribuție extraordinară a avut-o Spiru Haret, omul care a pus bazele învățământului românesc modern în urmă cu mai bine de 120 de ani. Într-o țară în care puțină lume știa să scrie și să citească, într-o țară în care analfabetismul era de aproape 80%, Spiru Haret a reușit să impună reforme profunde, să înființeze primele grădinițe și să asigure construirea a 1.980 de școli, girând astfel și profesionalizarea carierei didactice de învățător, un învățător „apostol al neamului", care trebuia să-i învețe nu numai pe copii, ci și să facă educație și să „lumineze" comunitatea din care făcea parte. Dezvoltarea învățământului românesc după epoca Spiru Haret până la sfârșit de secol XX se va baza în continuare pe rolul și locul acestor școli normale care, sub denumiri și cu durate de școlarizare diferire (6, 5 sau 4 ani), vor consolida tradiția învățământului pedagogic preuniversitar la noi, fiind în continuare, până la „reforma Marga" (1997-2000), sursa instituțională oficială unică pentru calificarea învățătorilor și educatoarelor în România.
2. Școlile normale/ liceele pedagogice după „reforma" Marga
După ministeriatul Marga și aproape un deceniu de ezitări și de atribuiri de alte roluri liceelor și colegiilor pedagogice (școlarizare în profesii ca intructor-animator, bibliotecar-documentarist, mediator școlar, profesii fără solicitare reală pe piața muncii în România perioadei respective), prin mobilizarea tuturor colegiilor și liceelor pedagogice din țară, constituite în anul 2011 în Asociația Națională a Colegiilor și Liceelor Pedagogice (ANCLP), în mandatul ministerial al dnei Ecaterina Andronescu, prin OUG 92/2012, care a modificat Legea educației naționale din 2011, s-a redat acestor instituții rolul lor tradițional, acela de a forma învățători și educatoare. Astfel că liceele și colegiile pedagogice, existente acum în toate municipiile reședințe de județ din țară, și-au reluat procesul de formare a cadrelor didactice calificate pentru ciclurile preșcolar și primar prin școlarizare cu durata de 4 ani, cu dublă specializare învățători-educatoare. În paralel, la nivel universitar a apărut o nouă specializare și primele promoții de profesori pentru învățământul preprimar și primar cu studii de licență, absolvenți ai facultăților de științe ale educației, specializarea pedagogia învățământului preprimar și primar.
3. Ce prevede forma actuală a proiectului de lege a învățământului preuniversitar, după revizuirea și completarea proiectelor Cîmpeanu
 Am avut acces doar la versiunea proiectelor de legi ale învățământului difuzată de stiripesurese.ro - care a venit pentru noi cu două vești. Una bună și una rea. Începem cu vestea bună. Vestea bună este aceea că în varianta evocată a proiectului legii învățământului preuniversitar apare, de această dată, o secțiune distinctă dedicată învățământului preuniversitar vocațional pedagogic. Și nu numai că apare, dar în bună măsură ea este exact așa cum am scris-o și am trimis-o noi ministerului în perioada în care proiectele de legi Câmpeanu erau în dezbatere publică (iulie-august 2022). Plus că secțiunii trimise de noi, secțiune dedicată învățământului liceal vocațional pedagogic, i se atribuie în această variantă de proiect și gloriosul număr 10. Numai că, și de această dată, propunerea noastră a fost acceptată cu o excepție. Iarăși una fundamentală. Și aici începe vestea rea, anume că la Art. 52, alin. (2) se prevede că: "(2) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ pedagogic preuniversitar sunt unități de învățământ liceal care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale: educator-puericultor, instructor de educație extrașcolară" (s.n., M.B.).
 Așadar, de la art. 52, (2) lipsește specializarea tradițională a liceelor pedagogice, anume aceea de învățător-educatoare, deși specializarea educator/ educatoare este menționată două rânduri mai jos, la alineatul 3, plus că la acest alineat apare și o specializare nouă, aceea de educator pentru educație timpurie, specializare care nu se mai regăsește nicăieri în cuprinsul proiectului de lege discutat aici, deși ar trebui să se regăsească obligatoriu la art. 160, unde se vorbește despre funcțiile didactice în învățământul preuniversitar. Se afirmă (e drept, prin omisiune) posibilitatea de a nu mai avea specializarea de învățător, dar la art. 171 (1) b) apare, totuși, învățătorul alături de profesorul pentru primar și preprimar licențiat prin specializarea pedagogia învățământului preprimar și primar (PIPP). Greu de citit și de înțeles aceste articole, fie redundante, fie singulare, ale acestui proiect de lege!!! Aceasta, în condițiile în care, se știe, jocul de-a uite-nu-e nu este recomandat în proiecte de legi, cu atât mai mult în proiecte de legi ale educației.
Pentru a încerca o clarificare, Asociația Națională a Colegiilor și Liceelor Pedagogice (ANCLP) a organizat și desfășurat în zilele de 27 și 28 ianuarie a.c., la Universitatea de Vest din Timișoara, împreună cu reprezentanți ai conducerii Ministerului Educației, ai universităților de prestigiu din țară, ai Parlamentului României, ai asociațiilor de părinți, cu participarea a 44 de reprezentanți ai conducerilor liceelor și colegiilor pedagogice din țară și a 55 de delegați ai cadrelor didactice din liceele și colegiile pedagogice membre ale ANCLP din România, Conferința Națională cu tema „Locul și rolul liceelor pedagogice în profesionalizarea carierei didactice și în dezvoltarea educației timpurii în România" (O analiză din perspectiva relației educație timpurie - învățământ primar-liceu pedagogic-universitate-beneficiari). Conferința a dezbătut rolul și locul liceelor și colegiilor pedagogice în profesionalizarea carierei didactice și în dezvoltarea educației timpurii în România, încercând să răspundă, în principal, următoarelor întrebări: Ce reprezintă acum liceele și colegiile pedagogice pentru învățământul românesc? Dacă nu cumva acestea sunt desuete/ depășite? Ce oferă și ce ar putea oferi ele ca plusvaloare azi? Care este relația învățământ preuniversitar pedagogic-învățământ universitar pedagogic? Ce s-ar putea întâmpla dacă ar fi desființate, lăsându-se întreaga formare în sarcina învățământului superior? Dar dacă de la aceste licee ar dispărea specializarea tradițională de învățător-educatoare? Și dacă nu s-ar schimba nimic? Nu știm să se fi pus public aceste întrebări și, cu atât mai puțin, să se fi răspuns pertinent și expert la ele, în baza unor cercetări serioase și profesioniste în acest sens.
Că absolvenții majorității liceelor și colegiilor pedagogice din țară se bucură de aprecieri unanime și că sunt căutați, cu deosebire de școlile primare și de grădinițele particulare, se cunoaște, pregătirea lor foarte bună fiind recunoscută fără ezitare, inclusiv de către facultățile de științe ale educației de la cele mai prestigioase universități din țară. Că vremurile s-au schimbat și că este nevoie de pregătire universitară pentru învățători și educatoare, iarăși se înțelege și se recunoaște, majoritatea absolvenților de licee și colegii pedagogice urmând, de altfel, fără a fi obligați de vreo lege sau de vreun regulament, cursurile universitare. Și atunci de ce ar trebui să lipsească specializarea tradițională a acestor licee din actualele proiecte de legi ale educației?  Să însemne oare acest lucru că se renunță la specializarea timpurie prin liceele și colegiile pedagogice sau, dimpotrivă, că liceele și colegiile pedagogice ar trebui consolidate, valorificându-se punctele lor forte, practica pedagogică îndeosebi?! Că ar trebui păstrate, chiar cu prețul unor condiționări, despre care s-a vorbit în panelul și în atelierele interactive ale conferinței de la Timișoara, precum și în Rezoluția conferinței, concluzionându-se că există o îngrijorare reală și reacții publice semnificative privind viitorul acestor licee, România putând deveni astfel, în viitorul apropiat o țară fără învățători. Și, într-un viitor nu prea îndepărtat, o țară fără viitor.
 Prof. dr. Mircea BERTEA,
Expert în educație, președinte al Asociației Naționale a Colegiilor și Liceelor Pedagogice din România, membru al Centrului Internațional de Cercetări și Studii Transdisciplinare Paris
 
 https://ziarulfaclia.ro/romania-o-tara-fara-invatatori/
Trimite email
joi, 1 mai 2025, 20:56:19 Ora de vară a Europei de Est