Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Simpozionul „România modernă, de la proiect la materializare (1859-1989)”

Asociația Culturală „Menumorut”, din jud. Bihor, a organizat, astăzi, la Restaurantul ,,Ciuperca”

Simpozionul „România modernă, de la proiect la materializare (1859-1989)”

Restaurantul „Ciuperca", din Oradea, a găzduit, astăzi (15 februarie 2023) o activitate culturală organizată de Asociația Culturală „Menumorut", din jud. Bihor.

În cadrul simpozionului, cu tema „România modernă, de la proiect la materializare (1859-1989)", au prezentat comunicări: prof. Dumitru Noane, pentru perioada 1859-1914, prof. dr. Augustin Țărău, pentru perioada 1914-1945, lector univ. dr. Cristina Liana Pușcaș, pentru perioada 1945-1965, și economistul Ioan Chivari, pentru perioada 1965-1989.
,,Cel ce vă vorbeşte azi, a spus președintele Asociației Culturale „Menumorut”, din jud. Bihor, domnul economist Ioan Chivari, a avut șansa de a fi contemporan cu trei etape istorice. Fiecare etapă istorică are o dimensiune temporală bine definită și este în mod categoric delimitată de granițele unor întâmplări și evenimente cu caracter fundamental în evoluția unei națiuni. Posibilitatea de a te naște și a trăi într-una din aceste epoci ține de firescul uman de venirea pe lume și chiar de propriul destin. M-am născut la finalul epocii în care România încă mai era guvernată de un monah. Am intrat în adolescență odată cu zorii epocii socialiste comuniste și, de mai bine de trei decenii, îmi continui cursul vieții în era Post Revoluție. Destinul vieții mele mi-a oferit posibilitatea să fiu și să cunosc îndeaproape multe din suișurile și coborâșurile societății românești în ansamblu. Evident că prin natura funcțiilor pe are le-am avut în toată această perioadă (profesor, primar, președinte de Consiliu Agricol Zona Oradea, director la Administrația Finanțelor Publice a Comunelor Oradea, vicepreședinte al Corpului Experților Contabili, Filiala Bihor), am participat la numeroase acte de decizie cu  caracter local, județean, național și la multe evenimente cu caracter istoric: hotărâri ale Consiliului Local, în calitate de primar și consilier local; hotărâri ale Consiliului Județean, în calitate de consilier județean, hotărâri ale congreselor Partidului Comunist Român, în calitate de participant. La trei decenii după sfârșitul regimului comunist, constat că se lasă așteptate și ne lipsesc din literatura consacrată acelor vremuri multe zone ale realității de zi cu zi din perioada cea mai controversată a istoriei noastre, 1945-1989. Mulți dintre cei care s-au născut după 1989, au o imagine incompletă sau deformată despre cum s-a trăit în regimul comunist, despre viața de atunci a părinților și bunicilor lor, iar cei care au apucat aceste vremuri compară și se întreabă mereu, fără succes, când au trăit mai bine, atunci sau acum. Simpozionul de astăzi îl consider important în istorie, deoarece ne readuce în memorie sau chiar ne determină să înțelegem mai bine trepte de timp și întâmplări din viața personală sau colectivă pe care nu ar trebui să le lăsăm acoperite de colbul uitării. Să nu uităm să le spunem copiilor și nepoților noștri că în perioada analizată s-au construit fabrici de automobile la Craiova, Pitești și București, de locomotive la Craiova, de camioane la Brașov, de tractoare la Brașov, de vagoane la Arad și Caracal, de tramvaie la Timișoara și București, de autobuze la București; combinate siderurgice la Galați, Reșița, Iași și Hunedoara; fabrici de avioane la Bacău și Craiova, de macarale, de ciment, mase plastice, ulei, zahăr, mobilă, de conserve, textile, fibre sintetice, mobilă; s-au construit grădinițe, școli, stadioane, baraje, spitale, case de cultură, Canalul Dunăre – Marea Neagră, care era pe locul 3 în Europa, metroul București, șoseaua Transfăgărășan; Casa Poporului atunci, azi Palatul Parlamentului, cea mai mare construcție din lume, unde 90 la sută din mobilier a fost realizat la Combinatul de prelucrare a lemnului din Oradea. Pământul era în totalitate al românilor și al României, și țara nu avea datorii, dimpotrivă avea de recuperat bani din investițiile făcute în Europa și în lume”... În continuare, vorbitorul s-a referit la 18 investiții mai importante construite în județul nostru: Fabrica ,,Înfrățirea” din Oradea (cu 7.000 de salariați în 1989; fabrica exporta produse în 60 de țări ale lumii); Combinatul de prelucrare a lemnului (cu 10.000 de salariați); Întreprinderea de accesorii pentru mijloace de transport (cu peste 6.000 de salariați); Întreprinderea ,,Mecanica” (cu 3.500 de salariați), pentru dotarea agriculturii cu mașini agricole; Întreprinderea ,,Alumina”; tot în acea  perioadă au fost construite platforme industriale la Beiuș, Aleșd, Pădurea Neagră, Marghita și Salonta; Întreprinderea materialelor de construcții; Fabrica de blănuri ,,1 Mai”, Întreprinderea de confecții (cu 4.000 de angajați); de tricotaje ,,Miorița” (cu 1000 de persoane); de încălțăminte ,,Solidaritatea” (cu 5.000 de persoane), ,,Crișul” (cu 3.000) și ,,Arta”… Au fost amintite apoi și câteva obiective construite tot în acea perioadă în comuna Nojorid: complex de creștere și îngrășare a tineretului bovin, nouă hale pentru creșterea păsărilor în satul Leș, o întreprindere sericicolă pentru creșterea viermilor de mătase în Leș, o întreprindere pentru creșterea puietului de pește pe bază de apă termală în Livada; s-au construit școli în Livada, Șauaieu și Păușa, grădinițe în Livada și Leș, biserică în Livada, o sută de apartamente pentru profesori, medici, ingineri și muncitori în Nojorid, Livada și Apateu, spații comerciale de alimentație publică în toate satele comunei, poştă şi farmacie în Nojorid, dispensare medicale în Livada şi Nojorid; am pus în funcţiune o sondă cu apă termală; am introdus încălzirea centrală în şcoli, grădiniţe şi locuinţe…
,,Aș dori să închei expunerea mea, a conchis domnul ec. Ioan Chivari, cu un citat din Petru Țuțea despre perioada analizată (1965-1989) și conducătorul din acea perioadă: ,,Când voi muri eu, după mine, rămâne un singur mare nationalist în care să credeți: Ceaușescu. Nu știu cât de comunist e el, dar ține cu nația asta să știți de la mine. Ăsta e român adevărat, ăsta ține cu noi. Ați văzut, domnule, era mai mare naționalist ca mine și l-au omorât înaintea mea. Ceaușescu a condus timp de 24 de ani. Nu se poate spune că era bine pe vremea lui, dar puțini știu cum era România înaintea lui. A scos România din Evul Mediu, de la lumina lumânării, la lumina electrică, de la carul cu boi, la întreprinderea producătoare de automobile, camioane, tractoare, locomotive, avioane”…
Ovidiu Dan 
Pe Facebook Ovidiu Moise Dan, veți putea viziona deschiderea simpozionului.

Trimite email
miercuri, 16 septembrie 2026 la 21:40:29 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Mihai Mărgineanu

În concert
la Hard Rock Cafe
București
joi, 17 septembrie 2026,
ora 21.00