Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 ianuarie 2026

Viitorul ministru al Educației și Cercetării urmează să fie stabilit vineri, 30 ianuarie, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al Partidului Național Liberal (PNL), potrivit surselor Edupedu.ro.

Ședința Biroului Politic Național al liberalilor se va desfășura vineri pentru că prim-ministrul Ilie Bolojan este de la începutul săptămânii în vizită de lucru în Germania, iar joi are loc ședință de Guvern.



În acest moment, ministerul Educației și Cercetării este condus interimar de peste două săptămâni de prim-ministrul Ilie Gavril Bolojan, după demisia din 22 decembrie 2025 a lui Daniel Ovidiu David, întors rector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Săptămâna aceasta ar trebui să fie propus noul ministru al Educației, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan. Pe 13 ianuarie, prim-ministrul a precizat, pentru TVR 1, că s-a mers pe varianta în care „până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației”.

„Demisia domnului ministru David s-a suprapus cu perioada de final de an, deci cu partea de sărbători. Aveam două posibilități: să găsim o formulă rapidă sau să recurgem la varianta clasică, existând un interimat. Am mers pe această a doua variantă, în așa fel încât până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației, în așa fel încât împreună cu ceilalți colegi din guvern să poată lucra la pregătirea bugetului care ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie”, a precizat prim-ministrul, pe 13 ianuarie, pentru TVR 1.
Marți, 13 ianuarie, Guvernul a anunțat oficial, printr-un anunț de presă, că premierul Ilie Bolojan i-a transmis președintelui Nicușor Dan propunerea de revocare a lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministrul României.



În acest context, Iolanda Cătinean, președintele Sindicatului din Învățământ „Spiru Haret” Mureș, a declarat, pentru Edupedu.ro, că viitorul ministru al Educației trebuie „să fie o persoană care să dea dovadă de empatie, să-și iubească meseria de cadru didactic”. „În momentul în care tu, ca profesor, iubești ceea ce faci, nu poți să faci rău colegilor tăi”, a menționat aceasta.
Întrebat de ce crede că nu se înghesuie nimeni să preia Ministerul Educației și Cercetării, consilierul prezidențial pentru educație, Sorin Costreie, a afirmat că „în zona politică, sunt mulți care vor să fie acolo, la butoane, dar e important să fie cine trebuie și să-și asume ce are de făcut”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea Info Edu, de pe 18 ianuarie.

Sorin Costreie a declarat în exclusivitate pentru Edupedu.ro, pe 13 ianuarie, că „nu se înghesuie nimeni” să fie ministrul Educației pentru că primează tăierile și reducerile și atunci e greu să faci lucruri cu impact pe termen lung. E nevoie de un ministru din sistem, dar cu soliditate academică.

Demisia ministrului Educației și Cercetării, Daniel-Ovidiu David, a fost anunțată public pe 22 decembrie și constatată oficial abia pe 14 ianuarie, după 23 de zile de amânare. Acum, premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul speră ca „până la sfârșitul acestei luni (n. red. ianuarie 2026)” să vină cu o propunere pentru un nou ministru, invocând încă din 3 ianuarie discuții la PNL pentru găsirea unui titular.

Potrivit surselor Edupedu.ro, printre variantele luate în calcul de PNL și de premierul Ilie Bolojan pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în discuțiile de la începutul lunii ianuarie, s-au aflat în ultima perioadă rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea – al cărui nume a suscitat însă numeroase critici privind acuzația de plagiat semnalată într-o anchetă publicată de Pressone.ro, semnată de Emilia Șercan – și consiliera de stat la Cancelaria prim-ministrului, Luciana Antoci, potrivit surselor Edupedu.ro; de asemenea, conform acelorași surse, la finalul lunii decembrie 2025 a fost vehiculat în PNL și numele Măriucăi Talpeș, variantă care a picat.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Simpozionul „România modernă, de la proiect la materializare (1859-1989)”

Asociația Culturală „Menumorut”, din jud. Bihor, a organizat, astăzi, la Restaurantul ,,Ciuperca”

Simpozionul „România modernă, de la proiect la materializare (1859-1989)”

Restaurantul „Ciuperca", din Oradea, a găzduit, astăzi (15 februarie 2023) o activitate culturală organizată de Asociația Culturală „Menumorut", din jud. Bihor.

În cadrul simpozionului, cu tema „România modernă, de la proiect la materializare (1859-1989)", au prezentat comunicări: prof. Dumitru Noane, pentru perioada 1859-1914, prof. dr. Augustin Țărău, pentru perioada 1914-1945, lector univ. dr. Cristina Liana Pușcaș, pentru perioada 1945-1965, și economistul Ioan Chivari, pentru perioada 1965-1989.
,,Cel ce vă vorbeşte azi, a spus președintele Asociației Culturale „Menumorut”, din jud. Bihor, domnul economist Ioan Chivari, a avut șansa de a fi contemporan cu trei etape istorice. Fiecare etapă istorică are o dimensiune temporală bine definită și este în mod categoric delimitată de granițele unor întâmplări și evenimente cu caracter fundamental în evoluția unei națiuni. Posibilitatea de a te naște și a trăi într-una din aceste epoci ține de firescul uman de venirea pe lume și chiar de propriul destin. M-am născut la finalul epocii în care România încă mai era guvernată de un monah. Am intrat în adolescență odată cu zorii epocii socialiste comuniste și, de mai bine de trei decenii, îmi continui cursul vieții în era Post Revoluție. Destinul vieții mele mi-a oferit posibilitatea să fiu și să cunosc îndeaproape multe din suișurile și coborâșurile societății românești în ansamblu. Evident că prin natura funcțiilor pe are le-am avut în toată această perioadă (profesor, primar, președinte de Consiliu Agricol Zona Oradea, director la Administrația Finanțelor Publice a Comunelor Oradea, vicepreședinte al Corpului Experților Contabili, Filiala Bihor), am participat la numeroase acte de decizie cu  caracter local, județean, național și la multe evenimente cu caracter istoric: hotărâri ale Consiliului Local, în calitate de primar și consilier local; hotărâri ale Consiliului Județean, în calitate de consilier județean, hotărâri ale congreselor Partidului Comunist Român, în calitate de participant. La trei decenii după sfârșitul regimului comunist, constat că se lasă așteptate și ne lipsesc din literatura consacrată acelor vremuri multe zone ale realității de zi cu zi din perioada cea mai controversată a istoriei noastre, 1945-1989. Mulți dintre cei care s-au născut după 1989, au o imagine incompletă sau deformată despre cum s-a trăit în regimul comunist, despre viața de atunci a părinților și bunicilor lor, iar cei care au apucat aceste vremuri compară și se întreabă mereu, fără succes, când au trăit mai bine, atunci sau acum. Simpozionul de astăzi îl consider important în istorie, deoarece ne readuce în memorie sau chiar ne determină să înțelegem mai bine trepte de timp și întâmplări din viața personală sau colectivă pe care nu ar trebui să le lăsăm acoperite de colbul uitării. Să nu uităm să le spunem copiilor și nepoților noștri că în perioada analizată s-au construit fabrici de automobile la Craiova, Pitești și București, de locomotive la Craiova, de camioane la Brașov, de tractoare la Brașov, de vagoane la Arad și Caracal, de tramvaie la Timișoara și București, de autobuze la București; combinate siderurgice la Galați, Reșița, Iași și Hunedoara; fabrici de avioane la Bacău și Craiova, de macarale, de ciment, mase plastice, ulei, zahăr, mobilă, de conserve, textile, fibre sintetice, mobilă; s-au construit grădinițe, școli, stadioane, baraje, spitale, case de cultură, Canalul Dunăre – Marea Neagră, care era pe locul 3 în Europa, metroul București, șoseaua Transfăgărășan; Casa Poporului atunci, azi Palatul Parlamentului, cea mai mare construcție din lume, unde 90 la sută din mobilier a fost realizat la Combinatul de prelucrare a lemnului din Oradea. Pământul era în totalitate al românilor și al României, și țara nu avea datorii, dimpotrivă avea de recuperat bani din investițiile făcute în Europa și în lume”... În continuare, vorbitorul s-a referit la 18 investiții mai importante construite în județul nostru: Fabrica ,,Înfrățirea” din Oradea (cu 7.000 de salariați în 1989; fabrica exporta produse în 60 de țări ale lumii); Combinatul de prelucrare a lemnului (cu 10.000 de salariați); Întreprinderea de accesorii pentru mijloace de transport (cu peste 6.000 de salariați); Întreprinderea ,,Mecanica” (cu 3.500 de salariați), pentru dotarea agriculturii cu mașini agricole; Întreprinderea ,,Alumina”; tot în acea  perioadă au fost construite platforme industriale la Beiuș, Aleșd, Pădurea Neagră, Marghita și Salonta; Întreprinderea materialelor de construcții; Fabrica de blănuri ,,1 Mai”, Întreprinderea de confecții (cu 4.000 de angajați); de tricotaje ,,Miorița” (cu 1000 de persoane); de încălțăminte ,,Solidaritatea” (cu 5.000 de persoane), ,,Crișul” (cu 3.000) și ,,Arta”… Au fost amintite apoi și câteva obiective construite tot în acea perioadă în comuna Nojorid: complex de creștere și îngrășare a tineretului bovin, nouă hale pentru creșterea păsărilor în satul Leș, o întreprindere sericicolă pentru creșterea viermilor de mătase în Leș, o întreprindere pentru creșterea puietului de pește pe bază de apă termală în Livada; s-au construit școli în Livada, Șauaieu și Păușa, grădinițe în Livada și Leș, biserică în Livada, o sută de apartamente pentru profesori, medici, ingineri și muncitori în Nojorid, Livada și Apateu, spații comerciale de alimentație publică în toate satele comunei, poştă şi farmacie în Nojorid, dispensare medicale în Livada şi Nojorid; am pus în funcţiune o sondă cu apă termală; am introdus încălzirea centrală în şcoli, grădiniţe şi locuinţe…
,,Aș dori să închei expunerea mea, a conchis domnul ec. Ioan Chivari, cu un citat din Petru Țuțea despre perioada analizată (1965-1989) și conducătorul din acea perioadă: ,,Când voi muri eu, după mine, rămâne un singur mare nationalist în care să credeți: Ceaușescu. Nu știu cât de comunist e el, dar ține cu nația asta să știți de la mine. Ăsta e român adevărat, ăsta ține cu noi. Ați văzut, domnule, era mai mare naționalist ca mine și l-au omorât înaintea mea. Ceaușescu a condus timp de 24 de ani. Nu se poate spune că era bine pe vremea lui, dar puțini știu cum era România înaintea lui. A scos România din Evul Mediu, de la lumina lumânării, la lumina electrică, de la carul cu boi, la întreprinderea producătoare de automobile, camioane, tractoare, locomotive, avioane”…
Ovidiu Dan 
Pe Facebook Ovidiu Moise Dan, veți putea viziona deschiderea simpozionului.

Trimite email
miercuri, 4 februarie 2026 la 07:25:58 Ora standard a Europei de Est