Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Nume mari, despre Urmuz

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeş”, nr. 3 /2023

Nume mari, despre Urmuz

,,Nume mari, profesionişti, rostind/scriind vorbe mari. Şi, multe dintre ele, spuse „în linişte", nu imediat după moartea sa, sub emoţia evenimentului. Vorbe care par disproporţionate, în raport cu puţinătatea operei (cunoscute a) lui Urmuz - poate tocmai de aceea părând mai justificate, ţinând seama de posteritatea impresionantă pe care acesta o cunoaşte. Disproporţionate vorbele şi în raport cu alţi scriitori, care au scris incomparabil mai mult, dar care „au rămas" incomparabil mai puţin în memoria literară şi culturală în general.

Căci, într­adevăr, există un veritabil mit Urmuz, care a debutat cu un cult al său, întreţinut „cu o adevărată fervoare cvasireligioasă" de „moderniştii de diverse nuanţe (dadaişti, constructivişti, suprarealişti etc.)", care­şi aduc „omagiul lor necondiţionat memoriei aceluia în care vedeau un mare înainte­mergător, un profet, un geniu tutelar" (Nicolae Balotă, Urmuz, Ed. Dacia, 1970, p. 147). Exemplifică, citează, încearcă să explice criticul în carte această situaţie.
Multe detalii pot fi găsite - fără a epuiza subiectul - şi în excelentul volum al lui Constantin Cubleşan, Urmuz în conştiinţa criticii, Ed. Cartea Românească, 2014. A contat, desigur, în creşterea acestui mit şi paradoxul (aparent doar?) dintre viaţa „civilă" a lui Urmuz şi creaţia sa, inclusiv sinuciderea (spune Petru Cârdu, acum un deceniu şi jumătate, în contextul traducerii în limba sârbă a lui Urmuz: „Urmuz este distrugătorul moştenirii literare româneşti. Un om cu două vieţi, care a scurtat una din proprie iniţiativă, dar a creat o mare lucrare independentă care stă în faţa noastră. (...) El a aparţinut sfintei constelaţii a tragicilor" (subl. n.), dar cu siguranţă explicaţia stă în termenul impact. Asupra literaturii în primul rând, ca manifestare de mare pregnanţă într­un moment de „ruptură" în cultura începutului de secol XX şi, nu mai puţin relevant, în... grila de percepere/evaluare a lumii, pentru că ne­a dăruit adjectivul urmuzian! „În viaţa noastră publică ... locul lui Caragiale a fost schimbat cu Urmuz", scrie Nichita Danilov chiar pe coperta cărţii sale ,,De la Caragiale la Urmuz sau realitatea sub formă de conservă", Ed. Tracus Arte, 2021. Câţi scriitori - români sau străini - au mai inspirat adjective care se pot folosi nu referitor la opera lor, ci pentru a descrie „viaţa publică" (îmi vine în minte, la noi, numai bacovian, din lume aş menţiona donquijotesc, pantagruelic etc., acestea de pe urmă plecând de la personaje-mituri).
Revin însă la citate, fără a mai relua şi spusele lui Eugen Ionescu de prin anii 1960, nici pe cele mai vechi ale lui Saşa Pană, Geo Bogza şi altora din anii 1930 - cu excepţia unei afirmaţii a lui Vasile Voiculescu, rostită la radio în 1932 şi republicată în Gânduri albe, Cartea Românească, 1986 (pag. 97): „Despre scriitorul Urmuz se poate spune că e unic. Bun sau admirabil sunt epitete pentru literatura obişnuită. Creaţiilor lui Urmuz nu li se potriveşte decât calificativul unic... Uluitoarea lui apariţie în literatura noastră a uimit pe toţi şi a zăpăcit pe cei mai mulţi". Ceva de genul acesta spune şi Geo Bogza în ,,Eu sunt ţinta", o carte de dialoguri cu Diana Turconi (Editura Du Style, 1996, p. 49): „Mare e puţin spus. El este întemeietorul literaturii absurde,  înaintea tuturor celor care au scris în genul acesta în Europa". Iar la pagina 53 citim: „Prin zbuciumul lăuntric, prin curajul de a nu­i cere vieţii vreun confort oarecare, prin sfârşitul tragic şi puritatea aspiraţiilor, Urmuz stă lângă Eminescu". Urmuz „a plătit cu viaţa literatura pe care a scris­o - şi de aceea este atât de autentică"...
Am citat din editorialul domnului academician Gheorghe Păun, redactorul-șef al revistei.
Merită, însă, să citiți și mai departe articolul, și să lecturați întreg numărul la adresa cunoscută www.curteadelaarges.ro
Ce mai putem afla din acest număr, despre care facem vorbire: Horia Bădescu: Historia magistra vitae şi „perfidul Albion", Acad. Cătălin Zamfir: Sociologia şi visul României, Dan Anghelescu: Vintilă Horia - Romanul ca poezie şi cunoaştere, Alexandru Mărchidan: Ardealul - pământ românesc, Eufrosina Otlăcan: Polivalenţa matematicienilor români, Theodor Codreanu: Calendarul câinelui fosforescent, Tudor Nedelcea: Eminescu: Influenţa austriacă asupra românilor, Lucian Costache: Fuchsiada - Epopeea eroicului sunet muzical...și multe altele.
Excelență, vă mulțumim și pentru acest număr bogat și interesant!
(OviDan)
Trimite email
miercuri, 25 februarie 2026 la 16:13:21 Ora standard a Europei de Est