Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Nume mari, despre Urmuz

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeş”, nr. 3 /2023

Nume mari, despre Urmuz

,,Nume mari, profesionişti, rostind/scriind vorbe mari. Şi, multe dintre ele, spuse „în linişte", nu imediat după moartea sa, sub emoţia evenimentului. Vorbe care par disproporţionate, în raport cu puţinătatea operei (cunoscute a) lui Urmuz - poate tocmai de aceea părând mai justificate, ţinând seama de posteritatea impresionantă pe care acesta o cunoaşte. Disproporţionate vorbele şi în raport cu alţi scriitori, care au scris incomparabil mai mult, dar care „au rămas" incomparabil mai puţin în memoria literară şi culturală în general.

Căci, într­adevăr, există un veritabil mit Urmuz, care a debutat cu un cult al său, întreţinut „cu o adevărată fervoare cvasireligioasă" de „moderniştii de diverse nuanţe (dadaişti, constructivişti, suprarealişti etc.)", care­şi aduc „omagiul lor necondiţionat memoriei aceluia în care vedeau un mare înainte­mergător, un profet, un geniu tutelar" (Nicolae Balotă, Urmuz, Ed. Dacia, 1970, p. 147). Exemplifică, citează, încearcă să explice criticul în carte această situaţie.
Multe detalii pot fi găsite - fără a epuiza subiectul - şi în excelentul volum al lui Constantin Cubleşan, Urmuz în conştiinţa criticii, Ed. Cartea Românească, 2014. A contat, desigur, în creşterea acestui mit şi paradoxul (aparent doar?) dintre viaţa „civilă" a lui Urmuz şi creaţia sa, inclusiv sinuciderea (spune Petru Cârdu, acum un deceniu şi jumătate, în contextul traducerii în limba sârbă a lui Urmuz: „Urmuz este distrugătorul moştenirii literare româneşti. Un om cu două vieţi, care a scurtat una din proprie iniţiativă, dar a creat o mare lucrare independentă care stă în faţa noastră. (...) El a aparţinut sfintei constelaţii a tragicilor" (subl. n.), dar cu siguranţă explicaţia stă în termenul impact. Asupra literaturii în primul rând, ca manifestare de mare pregnanţă într­un moment de „ruptură" în cultura începutului de secol XX şi, nu mai puţin relevant, în... grila de percepere/evaluare a lumii, pentru că ne­a dăruit adjectivul urmuzian! „În viaţa noastră publică ... locul lui Caragiale a fost schimbat cu Urmuz", scrie Nichita Danilov chiar pe coperta cărţii sale ,,De la Caragiale la Urmuz sau realitatea sub formă de conservă", Ed. Tracus Arte, 2021. Câţi scriitori - români sau străini - au mai inspirat adjective care se pot folosi nu referitor la opera lor, ci pentru a descrie „viaţa publică" (îmi vine în minte, la noi, numai bacovian, din lume aş menţiona donquijotesc, pantagruelic etc., acestea de pe urmă plecând de la personaje-mituri).
Revin însă la citate, fără a mai relua şi spusele lui Eugen Ionescu de prin anii 1960, nici pe cele mai vechi ale lui Saşa Pană, Geo Bogza şi altora din anii 1930 - cu excepţia unei afirmaţii a lui Vasile Voiculescu, rostită la radio în 1932 şi republicată în Gânduri albe, Cartea Românească, 1986 (pag. 97): „Despre scriitorul Urmuz se poate spune că e unic. Bun sau admirabil sunt epitete pentru literatura obişnuită. Creaţiilor lui Urmuz nu li se potriveşte decât calificativul unic... Uluitoarea lui apariţie în literatura noastră a uimit pe toţi şi a zăpăcit pe cei mai mulţi". Ceva de genul acesta spune şi Geo Bogza în ,,Eu sunt ţinta", o carte de dialoguri cu Diana Turconi (Editura Du Style, 1996, p. 49): „Mare e puţin spus. El este întemeietorul literaturii absurde,  înaintea tuturor celor care au scris în genul acesta în Europa". Iar la pagina 53 citim: „Prin zbuciumul lăuntric, prin curajul de a nu­i cere vieţii vreun confort oarecare, prin sfârşitul tragic şi puritatea aspiraţiilor, Urmuz stă lângă Eminescu". Urmuz „a plătit cu viaţa literatura pe care a scris­o - şi de aceea este atât de autentică"...
Am citat din editorialul domnului academician Gheorghe Păun, redactorul-șef al revistei.
Merită, însă, să citiți și mai departe articolul, și să lecturați întreg numărul la adresa cunoscută www.curteadelaarges.ro
Ce mai putem afla din acest număr, despre care facem vorbire: Horia Bădescu: Historia magistra vitae şi „perfidul Albion", Acad. Cătălin Zamfir: Sociologia şi visul României, Dan Anghelescu: Vintilă Horia - Romanul ca poezie şi cunoaştere, Alexandru Mărchidan: Ardealul - pământ românesc, Eufrosina Otlăcan: Polivalenţa matematicienilor români, Theodor Codreanu: Calendarul câinelui fosforescent, Tudor Nedelcea: Eminescu: Influenţa austriacă asupra românilor, Lucian Costache: Fuchsiada - Epopeea eroicului sunet muzical...și multe altele.
Excelență, vă mulțumim și pentru acest număr bogat și interesant!
(OviDan)

Trimite email
vineri, 18 septembrie 2026 la 00:18:50 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

K-POP All Stars

K-POP All Stars, la Bucureşti
 la Arenele Romane,
marți, 22 septembrie 2026, la ora 19.00,
acces de la 18.00