Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Studentele Nicoleta Andrițchi și Lavinia Nagy au câștigat un concurs de eseuri și au ajuns la Bruxelles

„Parlamentul European este o lume în miniatură”…

Studentele Nicoleta Andrițchi și Lavinia Nagy au câștigat un concurs de eseuri și au ajuns la Bruxelles

Nicoleta Andrițchi și Lavinia Nagy sunt studente ale Departamentului de Relații Internaționale și Studii Europene din cadrul Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării. Ele s-au numărat printre cei cinci studenți români care au răspuns provocării de a scrie un eseu despre ce-ar face dacă ar fi o zi europarlamentar.

Ideea a fost a lansată de eurodeputatul Alin Mituța și premiată cu câte o excursie, de trei zile, în „capitala Europei", Bruxelles.
Nicoleta Andrițchi, masterandă a programului de studii Dezvoltare Regională și Comunicare Instituțională în UE, a scris un eseu care argumenta inițiativa recompensării, prin plată sau prin recunoașterea sa ca timp efectiv de muncă, a intervalului petrecut de angajat în drum, spre și de la serviciu. „Cred că starea de bine a angajatului trebuie să devină o valoare unanim recunoscută la nivelul Uniunii Europene și, din acest motiv, timpul petrecut pe drum de acesta trebuie plătit", explică Nicoleta.
Studentă în anul III, Lavinia Nagy a susținut, în eseul ei, importanța digitalizării instituțiilor publice. „Pierdem prea mult timp și prea multă energie cu birocrația, mai ales aici, în România. Un dosar electronic, personal, accesibil oricărei instituții de stat ar ușura enorm activitatea acestora și viața fiecărui cetățean. Am face economie de efort și, nu în ultimul rând, am salva păduri", spune Lavinia.
Mituri bruxelleze
„Parlamentul European este o lume în miniatură - spune Nicoleta. Oameni calmi, deschiși, preocupați de ceea ce fac". La rândul ei, Lavinia a descoperit că opinia generală, conform căreia la Bruxelles nu se prea muncește, e greșită. „Chiar se lucrează de dimineața până seara", spune studenta, care, împreună cu colega ei, a petrecut câteva zile alături de echipa europarlamentarului român.
Multiculturalismul capitalei belgiene a impresionat-o profund pe Nicoleta. „Mă așteptam să fie așa, dar am fost foarte surprinsă să descopăr că, practic, fiecare al doilea om e străin în Bruxelles. Și totuși, toată lumea se simte bine acolo, sunt ca acasă. Bruxellesul, instituțiile europene au fost experiențe care mă motivează și mă inspiră. Acolo se întâmplă tot ceea ce e important pentru Europa. Acolo funcționează «motorul» democrației europene". „Da, vizitele cetățenilor europeni la Bruxelles sunt foarte importante - adaugă Lavinia. Astfel, oricine are ocazia să vadă, pe viu, cum funcționează instituțiile UE și cât sunt ele de transparente, de deschise", mai spune studenta, adăugând că, totuși, „Turismul politic european are și dezavantaje. Capitala Europei e foarte aglomerată și, pe alocuri, chiar murdară. Mai ales la metrou...".
Un start bun în viață
„Anii de facultate și contactul cu profesorii de la Universitatea din Oradea, ca și această experiență europeană, m-au ajutat să trec peste ezitările avute în comunicare, să învăț să vorbesc cu oamenii, fără teamă. Profesorii m-au susținut. Sunt oameni deschiși, care te invită să apelezi la cunoștințele lor, care te ajută, vin cu propuneri de proiecte, cu provocări, ne-au trimis la conferințe... Acolo, chiar dacă nu am prezentat încă lucrări științifice, am avut prilejul să stăm de vorbă cu oameni, să învățăm, să organizăm evenimente, alături de profesorii noștri... Pentru mine, facultatea a fost o continuă sursă de inspirație", spune Nicoleta.
„Anii de facultate au fost sursa de unde am obținut informațiile de bază, de care știam că am nevoie atunci când am venit la Universitatea din Oradea", spune Lavinia. Studenta de la Relații Internaționale și Studii Europene lucrează acum la un studiu științific despre complicata istorie politico-diplomatică a Insulei Șerpilor.
Vizita bruxelleză le-a ajutat pe cele două studente să ia decizii importante în ceea ce privește cariera lor. Nicoleta e decisă să urmeze o carieră diplomatică „Mă fascinează tot ce ține de viața unei ambasade, protocol, etichetă, diplomație...", spune masteranda Universității din Oradea. Lavinia a decis ca, anul viitor, să lase Oradea pentru un masterat la București, în negociere și diplomație. (B.C.)

Trimite email
luni, 25 mai 2026 la 18:58:22 Ora de vară a Europei de Est