Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

„Sărutul” lui Auguste Rodin, scos la licitație în cel mai important eveniment al anului

Premieră în România

„Sărutul” lui Auguste Rodin, scos la licitație în cel mai important eveniment al anului

Premieră în România - o variantă a sculpturii „Sărutul", realizată de unul dintre cei mai emblematici reprezentanți ai sculpturii universale, Auguste Rodin, este scoasă la licitație în Licitația de Primăvară 2023, ce aniversează și împlinirea a 500 de licitații desfășurate de Casa de Licitații A10 by Artmark. Considerată o capodoperă a artei moderne, opera „Sărutul" are prețul de pornire de 80.000 de euro și provine din colecția istorică a unui ilustru ofițer român din armata regală.

Crearea uneia dintre cele mai cunoscute sculpturi din lume a fost inspirată de povestea de dragoste dintre Paolo Malatesta și Francesca da Rimini, două personaje ale „Divinei Comedii" de Dante Alighieri, care au fost surprinși de soțul Francescăi sărutându-se, fiind uciși și condamnați să își petreacă eternitatea în infern.
Rodin realizează opera „Sărutul" în 1889, în marmură, pentru Expoziția Universală de la Paris, la comanda Ministerului francez al Culturii, după ce, în prealabil, începând cu 1882, a testat diverse variante și posturi ale temei (inițial drept relief al sculpturii monumentale a Porților Infernului). Ulterior Rodin recalibrează sculptura, devenită celebră, în câteva variante de înălțime, și le toarnă în bronz, cu ajutorul lui Emile Leblanc Barbedienne, în câteva exemplare, unul dintre ele fiind cel prezent în Licitația aniversară de Primăvară 2023. Majoritatea exemplarelor se păstrează în importante muzee de artă din lume, iar unele dintre cele existente în colecții private s-au adjudecat în ultimii ani în licitații la valori de sute de mii ori chiar milioane de euro. Spre exemplu, recent, în 2018, una dintre cele mai importante case de licitații din Marea Britanie a reușit adjudecarea unui exemplar redus din bronz cu nu mai puțin de 14 milioane de euro (crescând, astfel, valoarea tuturor celorlalte exemplare care există în colecții private). Lotul aflat în București și scos la licitație este însoțit de un certificat de autenticitate eliberat recent, în 2022, de Comitetul Auguste Rodin, care identifică precis exemplarul și precizează că descoperirea urmează să fie curând inclusă în noua ediție a Catalogului Rezonat Auguste Rodin (Catalogue Critique de l'oeuvre Sculpté d'Auguste Rodin).
O mențiune importantă se cuvine făcută cu privire la puținele colecții private românești în care importante capodopere de cultură europeană au figurat și, din când în când, în pofida sorții vitrege pe care confiscările perioadei comuniste le-au rezervat-o, continuă să figureze, dovedind aceeași reziliență pe care doar cărțile, caracterele și ideile au profesat-o. O viziune de geniu, denotând multă cultură și rafinament - la epoca achiziționării operei, urmată de anduranța de excepție a colecției, mai întâi în vreme de război, iar apoi la fricțiunile statului comunist, și finalmente o conjunctură de oportunitate pentru ieșirea operei la vânzare în piață, descriu pe scurt cele trei momente esențiale ale unui întreg secol petrecut în colecția familiei ofițerului Nicolae Ionescu, ce a deținut la București sculptura de Rodin. Colonelul Nicolae Ionescu, ofițer în armata regală, a aparținut unei înstărite familii prahovene, ce deținea vii și sonde de petrol pe Valea Prahovei (Urlați), înrudită cu familiile Macovei (proprietari de vii la Odobești) și Constantin Vișoianu (fost ministru de externe al României în perioada celui de-al doilea război mondial), și a achiziționat probabil sculptura de Rodin în perioada 1906-1910. De remarcat că în România, bronzuri de Rodin, turnate de acesta în timpul vieții, au figurat rar în colecții, dar întotdeauna în colecții ale unor personalități ale României de început de secol, precum Regina Elisabeta sau omul politic Ioan Kalinderu (cumpărată de acesta pentru Muzeul Kalinderu, cu sprijinul moștenirii Eustațiadis, astăzi în colecția Muzeului Național de Artă).
Cu titlu de corolare ale poveștii acestei expuneri de excepție, ar putea fi, de pildă, raportat la Rodin-ul din colecția Reginei Elisabeta, o lucrare prezentă în licitația din 29 martie, ce provine din colecția principesei Elisabeta, fiica Reginei Maria și viitoare Regină a Greciei: acuarela „Vedută dobrogeană", realizată de artista Cecilia Cuțescu-Storck, purtând pe verso cifrul Principesei și care a participat la expoziția „Tinerimea artistică" în anul 1916 (preț de pornire 900 de euro). Precum și, raportat la modelul parizian al școlii noastre de artă, de pildă, o pictură rarisimă semnată de Alexandru Ciucurencu, realizată de acesta în jur de 1930, în prima sa tinerețe creativă, atunci când învăța la Paris cu marele modernist Andre Lhote, reprezentant original al cubismului (preț de pornire 12.000 de euro).
„Sărutul" nu este singura operă de sculptură celebră prezentă în licitația din 29 martie. Alături de opera semnată de maestrul francez Auguste Rodin își face apariția, în cadrul Licitației de Primăvară, și sculptura „Arcaș în repaos", realizată în bronz de Ion Jalea, având un preț de pornire de 5.000 de euro. Varianta în piatră, originară, a modelului „Arcașului", sculptată în 1926, se află în fața Muzeului „Ion Jalea" din Constanța, iar o altă variantă a operei avea să fie cumpărată de statul român și folosită drept port-drapel al principalelor expoziții internaționale de promovare a artei românești, care au avut loc în anii '30 și '40 la Paris, Barcelona, Oslo, Zürich sau Amsterdam.
„Licitația de Primăvară. Licitația aniversară nr. 500 (partea I)" va avea loc miercuri, 29 martie, ora 19.00, la InterContinental Athénée Palace, Sala „Regina Maria", reunind 151 de opere de artă semnate de Marii Maeștri ai Artei Românești: Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Camil Ressu, Gheorghe Petrașcu, Nicolae Dărăscu, Samuel Mutzner, Constantin Piliuță, Iosif Iser ori Horia Bernea. Expoziția capodoperelor este deschisă publicului larg la Palatul Cesianu-Racoviță, din str. C.A. Rosetti, de luni până duminică, în intervalul orar 10.00-20.00.
Alina Panico
Trimite email
miercuri, 18 februarie 2026 la 11:45:33 Ora standard a Europei de Est