Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

„Sărutul” lui Auguste Rodin, scos la licitație în cel mai important eveniment al anului

Premieră în România


„Sărutul” lui Auguste Rodin, scos la licitație în cel mai important eveniment al anului
Premieră în România - o variantă a sculpturii „Sărutul", realizată de unul dintre cei mai emblematici reprezentanți ai sculpturii universale, Auguste Rodin, este scoasă la licitație în Licitația de Primăvară 2023, ce aniversează și împlinirea a 500 de licitații desfășurate de Casa de Licitații A10 by Artmark. Considerată o capodoperă a artei moderne, opera „Sărutul" are prețul de pornire de 80.000 de euro și provine din colecția istorică a unui ilustru ofițer român din armata regală.

Crearea uneia dintre cele mai cunoscute sculpturi din lume a fost inspirată de povestea de dragoste dintre Paolo Malatesta și Francesca da Rimini, două personaje ale „Divinei Comedii" de Dante Alighieri, care au fost surprinși de soțul Francescăi sărutându-se, fiind uciși și condamnați să își petreacă eternitatea în infern.

Rodin realizează opera „Sărutul" în 1889, în marmură, pentru Expoziția Universală de la Paris, la comanda Ministerului francez al Culturii, după ce, în prealabil, începând cu 1882, a testat diverse variante și posturi ale temei (inițial drept relief al sculpturii monumentale a Porților Infernului). Ulterior Rodin recalibrează sculptura, devenită celebră, în câteva variante de înălțime, și le toarnă în bronz, cu ajutorul lui Emile Leblanc Barbedienne, în câteva exemplare, unul dintre ele fiind cel prezent în Licitația aniversară de Primăvară 2023. Majoritatea exemplarelor se păstrează în importante muzee de artă din lume, iar unele dintre cele existente în colecții private s-au adjudecat în ultimii ani în licitații la valori de sute de mii ori chiar milioane de euro. Spre exemplu, recent, în 2018, una dintre cele mai importante case de licitații din Marea Britanie a reușit adjudecarea unui exemplar redus din bronz cu nu mai puțin de 14 milioane de euro (crescând, astfel, valoarea tuturor celorlalte exemplare care există în colecții private). Lotul aflat în București și scos la licitație este însoțit de un certificat de autenticitate eliberat recent, în 2022, de Comitetul Auguste Rodin, care identifică precis exemplarul și precizează că descoperirea urmează să fie curând inclusă în noua ediție a Catalogului Rezonat Auguste Rodin (Catalogue Critique de l'oeuvre Sculpté d'Auguste Rodin).

O mențiune importantă se cuvine făcută cu privire la puținele colecții private românești în care importante capodopere de cultură europeană au figurat și, din când în când, în pofida sorții vitrege pe care confiscările perioadei comuniste le-au rezervat-o, continuă să figureze, dovedind aceeași reziliență pe care doar cărțile, caracterele și ideile au profesat-o. O viziune de geniu, denotând multă cultură și rafinament - la epoca achiziționării operei, urmată de anduranța de excepție a colecției, mai întâi în vreme de război, iar apoi la fricțiunile statului comunist, și finalmente o conjunctură de oportunitate pentru ieșirea operei la vânzare în piață, descriu pe scurt cele trei momente esențiale ale unui întreg secol petrecut în colecția familiei ofițerului Nicolae Ionescu, ce a deținut la București sculptura de Rodin. Colonelul Nicolae Ionescu, ofițer în armata regală, a aparținut unei înstărite familii prahovene, ce deținea vii și sonde de petrol pe Valea Prahovei (Urlați), înrudită cu familiile Macovei (proprietari de vii la Odobești) și Constantin Vișoianu (fost ministru de externe al României în perioada celui de-al doilea război mondial), și a achiziționat probabil sculptura de Rodin în perioada 1906-1910. De remarcat că în România, bronzuri de Rodin, turnate de acesta în timpul vieții, au figurat rar în colecții, dar întotdeauna în colecții ale unor personalități ale României de început de secol, precum Regina Elisabeta sau omul politic Ioan Kalinderu (cumpărată de acesta pentru Muzeul Kalinderu, cu sprijinul moștenirii Eustațiadis, astăzi în colecția Muzeului Național de Artă).

Cu titlu de corolare ale poveștii acestei expuneri de excepție, ar putea fi, de pildă, raportat la Rodin-ul din colecția Reginei Elisabeta, o lucrare prezentă în licitația din 29 martie, ce provine din colecția principesei Elisabeta, fiica Reginei Maria și viitoare Regină a Greciei: acuarela „Vedută dobrogeană", realizată de artista Cecilia Cuțescu-Storck, purtând pe verso cifrul Principesei și care a participat la expoziția „Tinerimea artistică" în anul 1916 (preț de pornire 900 de euro). Precum și, raportat la modelul parizian al școlii noastre de artă, de pildă, o pictură rarisimă semnată de Alexandru Ciucurencu, realizată de acesta în jur de 1930, în prima sa tinerețe creativă, atunci când învăța la Paris cu marele modernist Andre Lhote, reprezentant original al cubismului (preț de pornire 12.000 de euro).

„Sărutul" nu este singura operă de sculptură celebră prezentă în licitația din 29 martie. Alături de opera semnată de maestrul francez Auguste Rodin își face apariția, în cadrul Licitației de Primăvară, și sculptura „Arcaș în repaos", realizată în bronz de Ion Jalea, având un preț de pornire de 5.000 de euro. Varianta în piatră, originară, a modelului „Arcașului", sculptată în 1926, se află în fața Muzeului „Ion Jalea" din Constanța, iar o altă variantă a operei avea să fie cumpărată de statul român și folosită drept port-drapel al principalelor expoziții internaționale de promovare a artei românești, care au avut loc în anii '30 și '40 la Paris, Barcelona, Oslo, Zürich sau Amsterdam.

„Licitația de Primăvară. Licitația aniversară nr. 500 (partea I)" va avea loc miercuri, 29 martie, ora 19.00, la InterContinental Athénée Palace, Sala „Regina Maria", reunind 151 de opere de artă semnate de Marii Maeștri ai Artei Românești: Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Camil Ressu, Gheorghe Petrașcu, Nicolae Dărăscu, Samuel Mutzner, Constantin Piliuță, Iosif Iser ori Horia Bernea. Expoziția capodoperelor este deschisă publicului larg la Palatul Cesianu-Racoviță, din str. C.A. Rosetti, de luni până duminică, în intervalul orar 10.00-20.00.

Alina Panico