Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

O zi luminoasă în istoria românilor bihoreni

20 aprilie 1919

O zi luminoasă în istoria românilor bihoreni

În viața fiecărei comunități există momente importante care au marcat istoria acesteia. Pentru orădeni, și în general pentru bihoreni, data de 20 aprilie 1919 are o importanță aparte, deoarece s-a instaurat administrația românească în aceste locuri. Decizia unirii românilor cu Regatul României a fost luată la Alba Iulia în ziua de 1 Decembrie 1918, dar conjunctura internațională din iarna - primăvara anului 1919 a făcut ca doar într-o parte a Transilvaniei să intre armata și administrația românească.

Românii din Bihor și din Oradea așteptau cu înfrigurare și cu nerăbdare ca armată română să ajungă și aici. Schimbările politice din Ungaria din martie 1919, instaurarea Republicii Ungare a Sfaturilor au agravat și mai mult situația românilor din Crișana și Maramureș, aflați încă sub stăpânirea maghiară. Pe de altă parte, riscul ca Revoluția bolșevică să se extindă în întreaga Europă a determinat Puterile Aliate să facă tot posibilul pentru a împiedica acest lucru. Din nou, conjunctura internațională s-a dovedit favorabilă nouă, aliații având nevoie de o armată disciplinată, curajoasă și fidelă regelui Ferdinand, pentru înfrângerea pericolului roșu.
Operațiunile armatei române s-au declanșat în 16 aprilie 1919, după ce trupele maghiare efectuaseră un atac în trei sectoare ale frontului. După patru zile, străpungând bariera naturală a Munților Apuseni, trupele române conduse de generalul Traian Moșoiu, și-au deschis drum spre câmpie, cucerind localitățile Satu Mare, Carei, Beiuș, Salonta.
Cum s-au desfășurat evenimentele din ziua de 20 aprilie 1919, într-o Sfântă Zi a Paște, le găsim prezentate în lucrarea episcopului Roman Ciorogariu, Zile trăite.
„Coriolan Pop, Sever Andru, Sever Erdei, Gheorghe Morar, Nicolae Firu și căpitanul Halász au plecat cu automobilul la Tileagd să refereze generalului Moșoiu asupra primejdiei, în care ne aflam. Generalul Moșoiu, cu generalul Sachelarie și Holban, aflând de situația din Oradea, iau hotărârea de-a nu mai aștepta ziua de mâine, când voiau să intre în Oradea [....]. Când am ieșit de la biserică la ora 11.30, se ivește prima patrulă de roșiori, în frunte cu locotenentul Teodorescu, împodobiți cu lilieci, floarea primăverii. Publicul imens adunat în piață, credea că sunt francezii, ..... și erupe în frenetice Vive la France, soldații la răspund Vive la România, după ei vehicolele cu soldații împodobiți și aceștia cu liliecii aruncați asupra lor și cântând La arme.. M-au podidit lacrimile...".
Cu doar câteva zile în urmă, reprezentanții românilor bihoreni fuseseră arestați de trupele bolșevice, iar, acum, în 20 aprilie 1919, armata română a readus ordinea și liniștea în Oradea. Intrarea armatei române în Oradea închidea cercul intern al unirii care s-a deschis, prin hotărârea luată democratic la Alba Iulia, la 1 decembrie 1918.
20 aprilie 1919 era și sfânta Zi de Paște, ziua Învierii, când Isus a biruit moartea, prin Învierea Sa. Roman Ciorogariu asociază minunea Învierii lui Isus Hristos cu renașterea națiunii române, după 1000 de ani de dominație străină. Un adevărat miracol pentru români! Dar minunile sunt făcute prin oameni, prin implicarea, curajul și viziunea conducătorilor și prin sacrificiul ostașilor.
Dar lacrimile sale erau de bucurie, deoarece atunci când a ieșit din Biserică Catedrală a văzut primele trupe române care intrau în piața orașului. Armata română aduce liniștea și ordinea în Oradea și oferea o perspectivă curajoasă a viitorului națiunii române din părțile sale vestice, atât de frumos exprimată în cuvântarea rostită de generalul Traian Moșoiu la ieșirea din Primărie: „De azi încolo Dumneavoastră sunteți cetățeni ai României Mari. Aceasta nu este numai o vorbă spusă într-un moment de elan, ci este o realitate vie. Sunteți anexați și alipiți de trupul Țării Românești pe vecii vecilor".
Armata română își va continua misiunea de luptă, până la înfrângerea trupelor bolșevice din Ungaria, salvând Europa de pericolul sovietizării.
Dar intrarea armatei române în Oradea s-a făcut cu multe sacrificii și pierderi de vieți omenești. S-a plătit un tribut greu pentru ca noi, cei de față, să trăim în aceste noi frontiere. Datoria noastră, a celor prezenți, față de realizările înaintașilor noștri este de-a le cunoaște și, apoi, de-a le onora prin cinstirea faptelor și a sacrificiilor lor, așa cum o facem astăzi, dar și printr-un patriotism asumat și demn, prin muncă susținută și onestă. Iar atunci când se pomenește numele român/România să fim mândri de originea noastră, de faptele înaintașilor și de realizările noastre.
La mulți ani cetățenilor români din Oradea și Bihor! La mulți ani, României. Glorie veșnică eroilor!
(Sorin Şipoş)

Trimite email
miercuri, 13 mai 2026 la 05:59:41 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Invitație

Fabienne Erni (Eluveitie, Illumishade)
duminică, 17 mai, ora 21.00
la Hard Rock Cafe, București