Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Două întrebări adresate ministrului Educației, doamna Ligia Deca

Senatorul Adrian Hatos

Două întrebări adresate ministrului Educației, doamna Ligia Deca

Senatorul Adrian Hatos i-a adresat două întrebări ministrului Educației, doamna Ligia Deca - una prin care dorește să afle care este impactul programului - pilot „Masă caldă în școli" și o alta referitoare la plata personalului implicat în implementarea proiectelor prin PNRR.

Parlamentarul liberal Adrian Hatos a trimis, ieri, două întrebări ministrului Educației, doamna Ligia Deca, prin care semnalează că nu există date consistente referitoare la evaluarea programului „Masă caldă în școli" astfel încât să se poată trage concluzii privind impactul acestuia asupra indicatorilor de rezultat - participare școlară, promovare, acumulări cognitive.
În opinia senatorului Adrian Hatos, raportul final al implementării Programului - pilot „Masă caldă în anul școlar 2021-2022" (https://www.edu.ro/sites/default/files/Raport_final_MASA_CALDA_2021_2022.pdf) a urmărit mai degrabă elemente de proces - cum ar fi realizarea achizițiilor, livrarea către elevi a pachetelor alimentare, resursele umane și a plăților etc.), nu și de impact.
Senatorul orădean vrea să știe dacă prin acest program a fost modificată rata absenteismului, a abandonului școlar și dacă elevii și-au îmbunătățit cunoștințele și competențele ori dacă starea de sănătate sau bunăstarea subiectivă a cunoscut ameliorări. Senatorul liberal nu contestă existența unor posibile rezultate pozitive ale programului dar subliniază necesitatea unei evaluări riguroase ale rezultatelor acestuia, evaluare care ar servi la extinderea și eficientizarea sa.
„Dorim să știm dacă MEN are în intenție realizarea unei evaluări serioase, corespunzătoare standardelor actuale în domeniu, a impactului programului «Masă caldă în școli» și a altor programe de acest tip? Pe de altă parte, rog să ni se comunice în scris care sunt planurile MEN pentru a institui practici și proceduri de evaluare corectă a diverselor programe și proiecte pe carele  implementează, astfel încât să avem date solide privind eficacitatea și eficiența acestora?", sunt două dintre întrebările senatorului orădean.
În opinia senatorului Adrian Hatos, evaluările Ministerului Educației „sunt lacunare și par a se baza pe estimări greu de verificat și nesistematice realizate de personalul din teren cu privire la evoluția absenteismului pe un mecanism de tip «înainte-după»".
„Procedura standard în practica internațională de evaluare consistentă, validă și de încredere, a impactului net al proiectelor de tipul «Programului-pilot» «Masă caldă» «în școli», presupune comparație între loturile de intervenție și grupuri/loturi de control utilizând diverse proceduri și analize statistice adecvate, și doar în cazuri excepționale o comparație de tip înainte vs după. Pentru referință - poate fi consultat un ghid simplu  de la Banca Mondială: https://documents1.worldbank.org/curated/en/475491468138595632/pdf/382680Impact1e10experience01PUBLIC1.pdf", a sugerat Adrian Hatos.
Plata personalului implicat în implementarea proiectelor prin PNRR
O altă întrebare adresată ministrului Educației se referă la plata personalului din cadrul inspectoratelor şcolare cărora le sunt delegate atribuţii şi responsabilităţi în vederea realizării investiţiilor PNRR.
Gestionarea coerentă şi corectă a investiţiilor şi/sau reformelor finanţate prin PNRR trebuie să fie un deziderat pentru toţi cei implicaţi în această activitate, este de părere senatorul PNL.
Evidențiind instrucțiunea nr. 1/17.02.2023 privind plata personalului din cadrul inspectoratelor cărora le sunt delegate atribuţii şi responsabilităţi în vederea realizării investiţiilor PNRR aflate în sarcina Ministerului Educaţiei, Adrian Hatos o întreabă pe doamna Ligia Deca care sunt motivele pentru care nu se permite fracționarea posturilor personalului implicat în acest program.
„Conform alin. 1 al art. 1 din instrucţiune, «Inspectoratele Şcolare Judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, nominalizează, prin decizie, personalul implicat [...] în limita a 7 posturi, în funcţie de volumul şi complexitatea activităţilor, cu modificarea corespunzătoare a fişei postului». Deşi instrucţiunea face referire la posturi şi nu la persoane, modulul aferent din aplicaţia EduSal permite plata pentru 7 persoane. Stimată Doamnă Ministru, având în vedere restricţiile impuse de aplicaţia EduSal precum şi prevederile articolului amintit mai sus, vă întreb care sunt motivele pentru care nu se permite fracţionarea celor 7 posturi?", a chestionat senatorul Adrian Hatos.
Senatorul PNL Adrian Hatos este membru în Comisia pentru învăţământ, Comisia pentru ştiinţă, inovare şi tehnologie, Comisia pentru comunicaţii, tehnologia informaţiei şi inteligenţă artificială, respectiv în Comisia pentru tineret şi sport ale Senatului României.
Până în prezent, parlamentarul a avut 78 de iniţiative legislative, din care 23 au fost promulgate legi.
Biroul parlamentar al senatorului Adrian Hatos

Trimite email
marți, 19 mai 2026 la 07:15:27 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Concert Compact

Concert Compact Paul Ciuci 
joi, 21 mai, ora 21.00
la Hard Rock Cafe, București