Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Două întrebări adresate ministrului Educației, doamna Ligia Deca

Senatorul Adrian Hatos

Două întrebări adresate ministrului Educației, doamna Ligia Deca

Senatorul Adrian Hatos i-a adresat două întrebări ministrului Educației, doamna Ligia Deca - una prin care dorește să afle care este impactul programului - pilot „Masă caldă în școli" și o alta referitoare la plata personalului implicat în implementarea proiectelor prin PNRR.

Parlamentarul liberal Adrian Hatos a trimis, ieri, două întrebări ministrului Educației, doamna Ligia Deca, prin care semnalează că nu există date consistente referitoare la evaluarea programului „Masă caldă în școli" astfel încât să se poată trage concluzii privind impactul acestuia asupra indicatorilor de rezultat - participare școlară, promovare, acumulări cognitive.
În opinia senatorului Adrian Hatos, raportul final al implementării Programului - pilot „Masă caldă în anul școlar 2021-2022" (https://www.edu.ro/sites/default/files/Raport_final_MASA_CALDA_2021_2022.pdf) a urmărit mai degrabă elemente de proces - cum ar fi realizarea achizițiilor, livrarea către elevi a pachetelor alimentare, resursele umane și a plăților etc.), nu și de impact.
Senatorul orădean vrea să știe dacă prin acest program a fost modificată rata absenteismului, a abandonului școlar și dacă elevii și-au îmbunătățit cunoștințele și competențele ori dacă starea de sănătate sau bunăstarea subiectivă a cunoscut ameliorări. Senatorul liberal nu contestă existența unor posibile rezultate pozitive ale programului dar subliniază necesitatea unei evaluări riguroase ale rezultatelor acestuia, evaluare care ar servi la extinderea și eficientizarea sa.
„Dorim să știm dacă MEN are în intenție realizarea unei evaluări serioase, corespunzătoare standardelor actuale în domeniu, a impactului programului «Masă caldă în școli» și a altor programe de acest tip? Pe de altă parte, rog să ni se comunice în scris care sunt planurile MEN pentru a institui practici și proceduri de evaluare corectă a diverselor programe și proiecte pe carele  implementează, astfel încât să avem date solide privind eficacitatea și eficiența acestora?", sunt două dintre întrebările senatorului orădean.
În opinia senatorului Adrian Hatos, evaluările Ministerului Educației „sunt lacunare și par a se baza pe estimări greu de verificat și nesistematice realizate de personalul din teren cu privire la evoluția absenteismului pe un mecanism de tip «înainte-după»".
„Procedura standard în practica internațională de evaluare consistentă, validă și de încredere, a impactului net al proiectelor de tipul «Programului-pilot» «Masă caldă» «în școli», presupune comparație între loturile de intervenție și grupuri/loturi de control utilizând diverse proceduri și analize statistice adecvate, și doar în cazuri excepționale o comparație de tip înainte vs după. Pentru referință - poate fi consultat un ghid simplu  de la Banca Mondială: https://documents1.worldbank.org/curated/en/475491468138595632/pdf/382680Impact1e10experience01PUBLIC1.pdf", a sugerat Adrian Hatos.
Plata personalului implicat în implementarea proiectelor prin PNRR
O altă întrebare adresată ministrului Educației se referă la plata personalului din cadrul inspectoratelor şcolare cărora le sunt delegate atribuţii şi responsabilităţi în vederea realizării investiţiilor PNRR.
Gestionarea coerentă şi corectă a investiţiilor şi/sau reformelor finanţate prin PNRR trebuie să fie un deziderat pentru toţi cei implicaţi în această activitate, este de părere senatorul PNL.
Evidențiind instrucțiunea nr. 1/17.02.2023 privind plata personalului din cadrul inspectoratelor cărora le sunt delegate atribuţii şi responsabilităţi în vederea realizării investiţiilor PNRR aflate în sarcina Ministerului Educaţiei, Adrian Hatos o întreabă pe doamna Ligia Deca care sunt motivele pentru care nu se permite fracționarea posturilor personalului implicat în acest program.
„Conform alin. 1 al art. 1 din instrucţiune, «Inspectoratele Şcolare Judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, nominalizează, prin decizie, personalul implicat [...] în limita a 7 posturi, în funcţie de volumul şi complexitatea activităţilor, cu modificarea corespunzătoare a fişei postului». Deşi instrucţiunea face referire la posturi şi nu la persoane, modulul aferent din aplicaţia EduSal permite plata pentru 7 persoane. Stimată Doamnă Ministru, având în vedere restricţiile impuse de aplicaţia EduSal precum şi prevederile articolului amintit mai sus, vă întreb care sunt motivele pentru care nu se permite fracţionarea celor 7 posturi?", a chestionat senatorul Adrian Hatos.
Senatorul PNL Adrian Hatos este membru în Comisia pentru învăţământ, Comisia pentru ştiinţă, inovare şi tehnologie, Comisia pentru comunicaţii, tehnologia informaţiei şi inteligenţă artificială, respectiv în Comisia pentru tineret şi sport ale Senatului României.
Până în prezent, parlamentarul a avut 78 de iniţiative legislative, din care 23 au fost promulgate legi.
Biroul parlamentar al senatorului Adrian Hatos
Trimite email
miercuri, 18 februarie 2026 la 09:40:19 Ora standard a Europei de Est