Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Două întrebări adresate ministrului Educației, doamna Ligia Deca

Senatorul Adrian Hatos

Două întrebări adresate ministrului Educației, doamna Ligia Deca

Senatorul Adrian Hatos i-a adresat două întrebări ministrului Educației, doamna Ligia Deca - una prin care dorește să afle care este impactul programului - pilot „Masă caldă în școli" și o alta referitoare la plata personalului implicat în implementarea proiectelor prin PNRR.

Parlamentarul liberal Adrian Hatos a trimis, ieri, două întrebări ministrului Educației, doamna Ligia Deca, prin care semnalează că nu există date consistente referitoare la evaluarea programului „Masă caldă în școli" astfel încât să se poată trage concluzii privind impactul acestuia asupra indicatorilor de rezultat - participare școlară, promovare, acumulări cognitive.
În opinia senatorului Adrian Hatos, raportul final al implementării Programului - pilot „Masă caldă în anul școlar 2021-2022" (https://www.edu.ro/sites/default/files/Raport_final_MASA_CALDA_2021_2022.pdf) a urmărit mai degrabă elemente de proces - cum ar fi realizarea achizițiilor, livrarea către elevi a pachetelor alimentare, resursele umane și a plăților etc.), nu și de impact.
Senatorul orădean vrea să știe dacă prin acest program a fost modificată rata absenteismului, a abandonului școlar și dacă elevii și-au îmbunătățit cunoștințele și competențele ori dacă starea de sănătate sau bunăstarea subiectivă a cunoscut ameliorări. Senatorul liberal nu contestă existența unor posibile rezultate pozitive ale programului dar subliniază necesitatea unei evaluări riguroase ale rezultatelor acestuia, evaluare care ar servi la extinderea și eficientizarea sa.
„Dorim să știm dacă MEN are în intenție realizarea unei evaluări serioase, corespunzătoare standardelor actuale în domeniu, a impactului programului «Masă caldă în școli» și a altor programe de acest tip? Pe de altă parte, rog să ni se comunice în scris care sunt planurile MEN pentru a institui practici și proceduri de evaluare corectă a diverselor programe și proiecte pe carele  implementează, astfel încât să avem date solide privind eficacitatea și eficiența acestora?", sunt două dintre întrebările senatorului orădean.
În opinia senatorului Adrian Hatos, evaluările Ministerului Educației „sunt lacunare și par a se baza pe estimări greu de verificat și nesistematice realizate de personalul din teren cu privire la evoluția absenteismului pe un mecanism de tip «înainte-după»".
„Procedura standard în practica internațională de evaluare consistentă, validă și de încredere, a impactului net al proiectelor de tipul «Programului-pilot» «Masă caldă» «în școli», presupune comparație între loturile de intervenție și grupuri/loturi de control utilizând diverse proceduri și analize statistice adecvate, și doar în cazuri excepționale o comparație de tip înainte vs după. Pentru referință - poate fi consultat un ghid simplu  de la Banca Mondială: https://documents1.worldbank.org/curated/en/475491468138595632/pdf/382680Impact1e10experience01PUBLIC1.pdf", a sugerat Adrian Hatos.
Plata personalului implicat în implementarea proiectelor prin PNRR
O altă întrebare adresată ministrului Educației se referă la plata personalului din cadrul inspectoratelor şcolare cărora le sunt delegate atribuţii şi responsabilităţi în vederea realizării investiţiilor PNRR.
Gestionarea coerentă şi corectă a investiţiilor şi/sau reformelor finanţate prin PNRR trebuie să fie un deziderat pentru toţi cei implicaţi în această activitate, este de părere senatorul PNL.
Evidențiind instrucțiunea nr. 1/17.02.2023 privind plata personalului din cadrul inspectoratelor cărora le sunt delegate atribuţii şi responsabilităţi în vederea realizării investiţiilor PNRR aflate în sarcina Ministerului Educaţiei, Adrian Hatos o întreabă pe doamna Ligia Deca care sunt motivele pentru care nu se permite fracționarea posturilor personalului implicat în acest program.
„Conform alin. 1 al art. 1 din instrucţiune, «Inspectoratele Şcolare Judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, nominalizează, prin decizie, personalul implicat [...] în limita a 7 posturi, în funcţie de volumul şi complexitatea activităţilor, cu modificarea corespunzătoare a fişei postului». Deşi instrucţiunea face referire la posturi şi nu la persoane, modulul aferent din aplicaţia EduSal permite plata pentru 7 persoane. Stimată Doamnă Ministru, având în vedere restricţiile impuse de aplicaţia EduSal precum şi prevederile articolului amintit mai sus, vă întreb care sunt motivele pentru care nu se permite fracţionarea celor 7 posturi?", a chestionat senatorul Adrian Hatos.
Senatorul PNL Adrian Hatos este membru în Comisia pentru învăţământ, Comisia pentru ştiinţă, inovare şi tehnologie, Comisia pentru comunicaţii, tehnologia informaţiei şi inteligenţă artificială, respectiv în Comisia pentru tineret şi sport ale Senatului României.
Până în prezent, parlamentarul a avut 78 de iniţiative legislative, din care 23 au fost promulgate legi.
Biroul parlamentar al senatorului Adrian Hatos

Trimite email
marți, 22 septembrie 2026 la 02:31:30 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

De-ale studenților

,,Pentru noi, Săptămâna Bobocilor înseamnă adevăratul început al studenției", spune Amelia Varga - președintele Uniunii Studenților Oradea.