Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
22 decembrie 2025

SURSE: Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării / Marilen Pirtea – în pole position pentru a prelua portofoliul


Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării, potrivit surselor Edupedu.ro.
Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, este cotat cu cele mai mari șanse de a prelua portofoliul cel mai dur lovit de măsurile de austeritate aplicate deja prin Legea Bolojan și cu un dosar fierbinte pe masă, și anume controversata programă de limbă română ce readuce cronicarii spre a fi studiați de elevii de 14-15 ani, la clasa a IX-a.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Un posibil Proiect de ţară: Resuveranizarea

,,Curtea de la Argeș” nr. 5 (150)

Un posibil Proiect de ţară: Resuveranizarea

Lecturăm numărul din luna mai al revistei de cultură ,,Curtea de la Argeș"...

Citim dintru început Un posibil Proiect de ţară: Resuveranizarea, editorialul domnului redactor-șef, academicianul Gheorghe Păun.
,,Ştiu, termenul nu apare în dicţionare şi nici nu va intra curând... Se vor opune globaliştii, europeniştii, progresiştii, oportuniştii şi oengiştii..., cei care o duc bine sau cred că acesta este cazul. Cei care nu­şi dau seama care este preţul, care este „starea naţiunii". Un detaliu­revelaţie, auzit la TV, ca răspuns la întrebarea, justificată, dar nu neapărat constructivă, de ce nu protestează şi românii în stradă, precum alţi europeni, campioni fiind, desigur, francezii. Un sociolog cu bun­-simţ a răspuns simplu: nu are cine, pentru că noi nu avem industrie, deci nu avem muncitorime industrială (se ferea şi el, mă feresc şi eu de obositul cuvânt „proletariat"), nici sindicate (iar sindicatele care sunt, sunt de stat: ale poliţiştilor, profesorilor, ale lucrătorilor din sistemul sanitar). Logic, banal şi trist. Noi nu mai avem industrie... Şi mai nimic altceva -
resurse, sol, subsol, apă, energie. Totul este vândut, concesionat, pus la dispoziţia „investitorului" străin. Inclusiv forţa de muncă. Am mai atras atenţia asupra acestei situaţii, de fapt, doar m­am jeluit pe umărul cititorului, că nimic nu se întâmplă. Iar ceea ce ar trebui să se întâmple se numeşte resuveranizare. Cu o formulare deja compromisă de prea zgomotoasa folosire în mass­media, asta înseamnă „a ne lua ţara înapoi". Un slogan frumos, vânare de vânt ca orice slogan frumos...
Acum, sincer, nici eu nu cred, în introducerea cuvântului resuveranizare în dicţionar şi, cu atât mai puţin, în trecerea la fapte"...
Am citat din editorial. Pentru o delectare completă citiți pe: www.curteadelaarges.ro
Ce mai puteți găsi în acest număr de revistă.
Horia Bădescu: Historia magistra vitae şi „perfidul Albion"; Rodica Lăzărescu: Întrebări de insomniac; Alexandru Mărchidan: Theodore Dalrymple, marele etician al bunului­simţ; Acad. Emil Burzo: Iuliu Maniu, file de istorie; Marin Iancu: Valeriu Branişte, un precursor ardelean al Marii Uniri; Tudor Nedelcea: Nicolae Dabija, în două oglinzi; Radu­Ilarion Munteanu: Din nou despre literatura de gradul trei; Raia Rogac: Căile nonconformiste ale pictorului Mihai Ţăruş... dar și multe altele.
Excelență, vă mulțumim și pentru acest număr!
Ovidiu Dan

Trimite email
vineri, 26 decembrie 2025 la 10:03:45 Ora standard a Europei de Est