Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Trotineta, ca totem, de Gheorghe Păun

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș”, pe luna iunie

Trotineta, ca totem, de Gheorghe Păun

,,Dacă mai adăugăm şi un cod QR, obţinem chiar un blazon al vremurilor din urmă, de fapt, mai ales al generaţiei tinere­deştepte şi­frumoase, după cum se autonumeşte ea, bine infantilizată, după cum sugerează „blazonul" propus mai devreme, dizgraţios precum numitul cod.

La începuturi, când vedeam tineri, mai ales băieţi, pe trotinetă, unii bine îmbrăcaţi, neapărat cu un rucsăcel în spate şi cu căşti în urechi, eram amuzat, expiratul de mine, pentru că asociam scândurica pe role cu pantalonii scurţi ai elevilor de şcoală primară, aşa cum era pe vremea copilăriei mele. Recunosc însă că scândurica cu motor electric are o anumită noimă în oraşele moderne, sufocate de trafic, ba chiar şi în cele turistice, unde cu trotineta te poţi deplasa în voie de la un „obiectiv" la altul. Că se poate face, în oarecare măsură, acelaşi lucru mergând pe jos, e la fel de adevărat, dar cine ia în serios recomandările medicului (înainte de a ajunge periodic la medic)?! Că multe trotinete (publice) sunt împrăştiate după cum le­a venit la îndemână utilizatorilor lor este la fel de adevărat, o harababură inestetică, dar cine se pune cu progresul?
Am auzit, cred că la radio, că s­a pus municipalitatea Parisului, care a organizat un referendum privind interzicerea trotinetelor şi, culmea (sau nu?), cetăţenii participanţi la vot chiar le­au interzis... Întâmplarea se potriveşte oarecum cu ce se întâmplă acum în Franţa, cu manifestaţiile împotriva ridicării vârstei de pensionare, în ciuda înverşunării guvernului şi preşedintelui, cel de pe urmă, măcar ca imagine, uşor de asociat cu trotineta, rucsăcelul, căştile. Multă vreme mi se părea un mister această înverşunare, nu numai în raport cu riposta stradală, tipic franţuzească de altfel, ci, mai de fond, cu tendinţa generală în lume de a scurta ziua şi/sau săptămâna de lucru, implicit, de a scădea vârsta de pensionare - motive fiind mai multe: robotizarea, inteligenţa artificială, nevoia de a oferi locuri de muncă tinerilor, inclusiv celor cu trotinetă electrică"...
Am citat din editorialul numărului pe luna iunie.
Lecturați mai multe la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro
Ce mai puteți citi în acest număr: Horia Bădescu: Historia magistra vitae şi „perfidul Albion"; Nicolae Georgescu: Mătănii în balcon; Mihai Sporiş: VALAH, cuvântul­cheie; Victor Ravini: Mioriţa vine din adâncurile preistoriei; Marin Iancu: Teodor Murăşanu, scriitorul unei epoci; Eufrosina Otlăcan: Prietenia la matematicieni; Dumitru Gabura: Detractorii lui Teleucă; Tudor Nedelcea: Nicolae Mareş, diplomat şi cărturar; Anca Chiorean: Pagini bizare în esperanto... și multe altele.
Vă mulțumim și pentru acest număr, distinse domnule academician Gheorghe Păun!
(OviDan)

Trimite email
miercuri, 25 februarie 2026 la 16:17:54 Ora standard a Europei de Est