Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
22 decembrie 2025

SURSE: Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării / Marilen Pirtea – în pole position pentru a prelua portofoliul


Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării, potrivit surselor Edupedu.ro.
Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, este cotat cu cele mai mari șanse de a prelua portofoliul cel mai dur lovit de măsurile de austeritate aplicate deja prin Legea Bolojan și cu un dosar fierbinte pe masă, și anume controversata programă de limbă română ce readuce cronicarii spre a fi studiați de elevii de 14-15 ani, la clasa a IX-a.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Trotineta, ca totem, de Gheorghe Păun

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș”, pe luna iunie

Trotineta, ca totem, de Gheorghe Păun

,,Dacă mai adăugăm şi un cod QR, obţinem chiar un blazon al vremurilor din urmă, de fapt, mai ales al generaţiei tinere­deştepte şi­frumoase, după cum se autonumeşte ea, bine infantilizată, după cum sugerează „blazonul" propus mai devreme, dizgraţios precum numitul cod.

La începuturi, când vedeam tineri, mai ales băieţi, pe trotinetă, unii bine îmbrăcaţi, neapărat cu un rucsăcel în spate şi cu căşti în urechi, eram amuzat, expiratul de mine, pentru că asociam scândurica pe role cu pantalonii scurţi ai elevilor de şcoală primară, aşa cum era pe vremea copilăriei mele. Recunosc însă că scândurica cu motor electric are o anumită noimă în oraşele moderne, sufocate de trafic, ba chiar şi în cele turistice, unde cu trotineta te poţi deplasa în voie de la un „obiectiv" la altul. Că se poate face, în oarecare măsură, acelaşi lucru mergând pe jos, e la fel de adevărat, dar cine ia în serios recomandările medicului (înainte de a ajunge periodic la medic)?! Că multe trotinete (publice) sunt împrăştiate după cum le­a venit la îndemână utilizatorilor lor este la fel de adevărat, o harababură inestetică, dar cine se pune cu progresul?
Am auzit, cred că la radio, că s­a pus municipalitatea Parisului, care a organizat un referendum privind interzicerea trotinetelor şi, culmea (sau nu?), cetăţenii participanţi la vot chiar le­au interzis... Întâmplarea se potriveşte oarecum cu ce se întâmplă acum în Franţa, cu manifestaţiile împotriva ridicării vârstei de pensionare, în ciuda înverşunării guvernului şi preşedintelui, cel de pe urmă, măcar ca imagine, uşor de asociat cu trotineta, rucsăcelul, căştile. Multă vreme mi se părea un mister această înverşunare, nu numai în raport cu riposta stradală, tipic franţuzească de altfel, ci, mai de fond, cu tendinţa generală în lume de a scurta ziua şi/sau săptămâna de lucru, implicit, de a scădea vârsta de pensionare - motive fiind mai multe: robotizarea, inteligenţa artificială, nevoia de a oferi locuri de muncă tinerilor, inclusiv celor cu trotinetă electrică"...
Am citat din editorialul numărului pe luna iunie.
Lecturați mai multe la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro
Ce mai puteți citi în acest număr: Horia Bădescu: Historia magistra vitae şi „perfidul Albion"; Nicolae Georgescu: Mătănii în balcon; Mihai Sporiş: VALAH, cuvântul­cheie; Victor Ravini: Mioriţa vine din adâncurile preistoriei; Marin Iancu: Teodor Murăşanu, scriitorul unei epoci; Eufrosina Otlăcan: Prietenia la matematicieni; Dumitru Gabura: Detractorii lui Teleucă; Tudor Nedelcea: Nicolae Mareş, diplomat şi cărturar; Anca Chiorean: Pagini bizare în esperanto... și multe altele.
Vă mulțumim și pentru acest număr, distinse domnule academician Gheorghe Păun!
(OviDan)

Trimite email
vineri, 26 decembrie 2025 la 10:05:52 Ora standard a Europei de Est