Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

A I sau A nu I?

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” pe iulie

A I sau A nu I?

Pentru început, să urmărim un raționament interesant pus la cale de domnul redactor-șef Gheorghe Păun, în al său editorial!

,,Ierte-mă tristul prinț shakespearian că-i parafrazez dilema, într-o variantă mai puțin existențială, dar atât de mult se vorbește în ultima vreme despre inteligența artificială (IA în românește, AI la originile englezești) încât nu mă pot abține, intru și eu în chat-ul planetar despre subiect, dar cu întrebarea „abreviată" din titlu: este aceasta inteligență? Artificială, cu siguranță, dar chiar e inteligență?... Sunt din plin influențat în a pune întrebarea, sugerând prin formulare îndoiala, de multul zgomot din mass-media, dar și de un incitant articol, Brute force computation and intelligence, apărut în vol. 8 din 2023 al International Journal of Computation, al lui Mihai Nadin, românul - american, informatician-filosof-estetician, un nume cunoscut cititorului revistei, unul dintre cei mai lucizi gânditori ai momentului, prezent și în librăriile noastre, de pildă, cu provocatoarele volume Civilizația analfabetismului și Cumpăna științei, Viitorul contează, ambele apărute la Editura Spandugino, în 2016 și, respectiv, 2022.
Poziția profesorului Mihai Nadin se bazează pe o definiție personală a inteligenței (artificiale) pe care a lansat-o încă din 2019, în revista AI and Society (vol. 34, nr. 2), într-un articol cu titlul și mai explicit: Machine intelligence: a chimera. Reiau această definiție, este plină de semnificație: „Entitățile artificiale ar putea cu adevărat pretinde că sunt inteligente dacă, în executarea unei sarcini, ar folosi cel mult atâta energie și cel mult atâta informație cât folosește o entitate vie în executarea acelei sarcini". Contează, așadar, costul, în termeni măsurabili - energie și informație. Rezonabil, dar mult diferit de „definiția clasică" a IA, care nu se interesează decât de imitarea comportării inteligente a omului, indiferent de eforturi. Minsky, un nume mare al domeniului: „IA este știința care produce mașini capabile să efectueze sarcini care ar cere inteligență dacă ar fi efectuate de oameni". Evident, avem o problemă aici, pentru că încă nu am definit inteligența..."
Citiți mai multe la adresa cunoscută www.curteadelaarges.ro.
Ce mai putem lectura în numărul din iulie 2023? Horia Bădescu: Historia magistra vitae şi „perfidul Albion", Rodica Lăzărescu: Întrebări de insomniac, Theodor Codreanu: Pamfil Şeicaru: Între camarilă şi Dotla asiatică, Nicolae Georgescu: Cu noaptea­n cap, Marin Iancu: Alţi gazetari ardeleni făuritori de istorie, Eufrosina Otlăcan: Şcoala la români şi legile ei, Nicolae Melinescu: Singur, votul nu dărâmă o dictatură, Mihai Nadin: Ioan Inocenţiu Dreptu s­a reîntors acasă..., precum și multe altele!
Mulțumim și pentru acest număr, distinse domnule academician Gheorghe Păun!
(OviDan)

Trimite email
miercuri, 25 februarie 2026 la 16:16:25 Ora standard a Europei de Est