Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Semnătura electronică ar putea fi mai simplă și mai securizată

Mai aproape de România Digitală

Semnătura electronică ar putea fi mai simplă și mai securizată

Un proiect de lege stabilește cadrul juridic privind utilizarea semnăturii electronice.

            Senatorul PNL Adrian Hatos, alături de mai mulți parlamentari PNL și PSD, a inițiat un proiect de lege care stabilește cadrul juridic referitor la utilizarea semnăturii electronice. 
Potrivit senatorului bihorean Adrian Hatos, inițiativa depusă în Parlament are ca obiectiv principal stabilirea cu claritate a cadrului juridic general în materia efectelor juridice ale semnăturilor electronice.  „Încrederea în mediul online a devenit, astăzi, esențială pentru dezvoltarea economică şi socială. Credem că încrederea persoanelor fizice şi a persoanelor juridice de a intra în raporturi economice online poate fi încurajată de o puternică securitate juridică şi securitate cibernetică a tranzacţiilor şi a raporturilor juridice desfăşurate în mediul online. Creşterea încrederii cetăţenilor şi a persoanelor juridice în încheierea de acte juridice la distanţă este esenţială pentru adaptarea la noile pieţe dinamice şi digitalizate. În acest context, este nevoie ca semnătura digitală să fie mai ușor de obținut și mai securizată. Aceasta mai ales că, în ziua de astăzi, foarte multe dintre problemele, tranzacțiile și actele noastre le rezolvăm de pe telefon, tabletă sau computer și avem nevoie ca și-n raport cu statul să fie la fel, prin proiectul de lege depus în Parlament. Practic, ne dorim să simplificăm toate aceste procese și să rezolvăm, doar cu o semnătură electronică, problemele care, în prezent, ne iau foarte mult timp", este de părere senatorul Adrian Hatos. 
Obiective
Principalul obiectiv al legii este crearea unui cadru juridic general şi predictibil al utilizării fiecărui tip de semnătură electronică (semnătura electronică calificată, semnătura electronică avansată şi semnătura electronică simplă) şi de a stabili cu claritate cadrul juridic general în materia efectelor juridice ale semnăturilor electronice. Mai mult, legea stabileşte condiţiile prestării serviciilor de încredere şi atribuţiile autorităţilor şi instituţiilor publice în domeniul prestării serviciilor de încredere.
În plus, legea stabileşte cadrul juridic intern de aplicare directă a Regulamentului (UE) nr. 910/2014 şi de preluare în ordinea juridică internă a măsurilor lăsate la latitudinea statelor membre, prin clarificarea anumitor aspecte ale sigiliului electronic, a mărcii temporale şi a documentelor electronice cărora li s-a aplicat o semnătură electronică, o marcă temporală sau un sigiliu electronic.
„În acest sens, legea confirmă că toate tipurile de semnătură electronică produc efecte juridice şi pot fi utilizate ca mijloace de probă în faţa instanţelor de judecată. Utilizarea unui anumit tip de semnătură electronică este asociată clasificării actelor juridice în funcţie de modul de formare, respectiv dacă potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiţie de validitate sau de probă a unui act juridic", potrivit proiectului.
„Sistemele închise, care pot fi definite în interiorul autorităţilor şi instituţiilor publice sau în cadrul entităţilor de drept privat, unde utilizarea semnăturii electronice se realizează în conformitate cu legislaţia în vigoare şi pe baza unor reglementări proprii. Legea descrie în mod explicit prestarea serviciilor de încredere de către prestatorii de servicii de încredere înregistraţi în România, condiţiile de dobândire a acestei calităţi şi obligaţiile pe parcursul desfăşurării activităţii, cu sancţiunile aferente încălcării acestora", mai prevede proiectul legislativ.
Depășiți de progresul tehnic
În prezent, în România există un cadru legal general desuet, respectiv Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică și Legea nr. 451/2004 privind marca temporală, ambele acte normative fiind emise înainte de intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) nr. 910/2014. Deși au creat, timp de două decenii, un cadru legal deschis dezvoltării pieței de servicii de încredere în România, aceste acte normative sunt depășite de progresul tehnic, de evoluția și de nevoile pieței, de informatizarea sectorului public și de noile contexte de utilizare a semnăturii electronice. Cadrul legislativ actual este unul incoerent, care nu are ca numitor comun folosirea unui anumit tip de semnătură electronică pentru un anumit tip de act juridic sau alte criterii juridice sau logice pentru a deosebi tipul actelor, și a anticipa semnătura electronică cerută de lege pentru a semna un anumit act juridic", mai spune Adrian Hatos. 
Ca elemente de noutate, completează senatorul orădean, legea conferă unui act juridic semnat cu semnătura electronică corespunzătoare aceleași efectele juridice ca și cum actul ar fi prezentat în format letric.
În plus, în relațiile dintre profesioniști, utilizarea și efectele semnăturii electronice pot fi agreate convențional, cu respectarea anumitor condiții de protecție a circuitului civil. Pentru atingerea dezideratului de a simplifica și de a accelera încheierea actelor juridice între IMM-uri și profesioniști, legea acordă semnăturii electronice avansate efecte mai ample decât în vechea reglementare.
Legea distinge între mai multe tipuri de semnătură electronică avansată, cel mai înalt grad de încredere având semnătura electronică aplicată cu un certificat emis de o autoritate sau de o instituție publică. Acest tip de semnătură va fi disponibil nu doar funcționarilor publici din cadrul acelei entități, ci și cetățenilor, care vor putea utiliza semnătura electronică în relațiile cu entitățile publice", informează senatorul Adrian Hatos. 
Proiectul de lege a fost iniţiat de către senatorii PNL Adrian Hatos și Nicolae - Ionel Ciucă, deputaţii PNL Ioan-Sabin Sărmaş, Sebastian-Ioan Burduja, George Cristian Ţuţă, senatorul PSD Mihai Humelnicu și deputații PSD Bogdan-Gruia Ivan și Alfred - Robert Simoniș.
Cabinetul parlamentar al senatorului Adrian Hatos

Trimite email
marți, 19 mai 2026 la 07:11:19 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Concert Compact

Concert Compact Paul Ciuci 
joi, 21 mai, ora 21.00
la Hard Rock Cafe, București