Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Semnătura electronică ar putea fi mai simplă și mai securizată

Mai aproape de România Digitală


Semnătura electronică ar putea fi mai simplă și mai securizată
Un proiect de lege stabilește cadrul juridic privind utilizarea semnăturii electronice.

Senatorul PNL Adrian Hatos, alături de mai mulți parlamentari PNL și PSD, a inițiat un proiect de lege care stabilește cadrul juridic referitor la utilizarea semnăturii electronice.

Potrivit senatorului bihorean Adrian Hatos, inițiativa depusă în Parlament are ca obiectiv principal stabilirea cu claritate a cadrului juridic general în materia efectelor juridice ale semnăturilor electronice. „Încrederea în mediul online a devenit, astăzi, esențială pentru dezvoltarea economică şi socială. Credem că încrederea persoanelor fizice şi a persoanelor juridice de a intra în raporturi economice online poate fi încurajată de o puternică securitate juridică şi securitate cibernetică a tranzacţiilor şi a raporturilor juridice desfăşurate în mediul online. Creşterea încrederii cetăţenilor şi a persoanelor juridice în încheierea de acte juridice la distanţă este esenţială pentru adaptarea la noile pieţe dinamice şi digitalizate. În acest context, este nevoie ca semnătura digitală să fie mai ușor de obținut și mai securizată. Aceasta mai ales că, în ziua de astăzi, foarte multe dintre problemele, tranzacțiile și actele noastre le rezolvăm de pe telefon, tabletă sau computer și avem nevoie ca și-n raport cu statul să fie la fel, prin proiectul de lege depus în Parlament. Practic, ne dorim să simplificăm toate aceste procese și să rezolvăm, doar cu o semnătură electronică, problemele care, în prezent, ne iau foarte mult timp", este de părere senatorul Adrian Hatos.

Obiective

Principalul obiectiv al legii este crearea unui cadru juridic general şi predictibil al utilizării fiecărui tip de semnătură electronică (semnătura electronică calificată, semnătura electronică avansată şi semnătura electronică simplă) şi de a stabili cu claritate cadrul juridic general în materia efectelor juridice ale semnăturilor electronice. Mai mult, legea stabileşte condiţiile prestării serviciilor de încredere şi atribuţiile autorităţilor şi instituţiilor publice în domeniul prestării serviciilor de încredere.

În plus, legea stabileşte cadrul juridic intern de aplicare directă a Regulamentului (UE) nr. 910/2014 şi de preluare în ordinea juridică internă a măsurilor lăsate la latitudinea statelor membre, prin clarificarea anumitor aspecte ale sigiliului electronic, a mărcii temporale şi a documentelor electronice cărora li s-a aplicat o semnătură electronică, o marcă temporală sau un sigiliu electronic.

„În acest sens, legea confirmă că toate tipurile de semnătură electronică produc efecte juridice şi pot fi utilizate ca mijloace de probă în faţa instanţelor de judecată. Utilizarea unui anumit tip de semnătură electronică este asociată clasificării actelor juridice în funcţie de modul de formare, respectiv dacă potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiţie de validitate sau de probă a unui act juridic", potrivit proiectului.

„Sistemele închise, care pot fi definite în interiorul autorităţilor şi instituţiilor publice sau în cadrul entităţilor de drept privat, unde utilizarea semnăturii electronice se realizează în conformitate cu legislaţia în vigoare şi pe baza unor reglementări proprii. Legea descrie în mod explicit prestarea serviciilor de încredere de către prestatorii de servicii de încredere înregistraţi în România, condiţiile de dobândire a acestei calităţi şi obligaţiile pe parcursul desfăşurării activităţii, cu sancţiunile aferente încălcării acestora", mai prevede proiectul legislativ.

Depășiți de progresul tehnic

„În prezent, în România există un cadru legal general desuet, respectiv Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică și Legea nr. 451/2004 privind marca temporală, ambele acte normative fiind emise înainte de intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) nr. 910/2014. Deși au creat, timp de două decenii, un cadru legal deschis dezvoltării pieței de servicii de încredere în România, aceste acte normative sunt depășite de progresul tehnic, de evoluția și de nevoile pieței, de informatizarea sectorului public și de noile contexte de utilizare a semnăturii electronice. Cadrul legislativ actual este unul incoerent, care nu are ca numitor comun folosirea unui anumit tip de semnătură electronică pentru un anumit tip de act juridic sau alte criterii juridice sau logice pentru a deosebi tipul actelor, și a anticipa semnătura electronică cerută de lege pentru a semna un anumit act juridic", mai spune Adrian Hatos.

Ca elemente de noutate, completează senatorul orădean, legea conferă unui act juridic semnat cu semnătura electronică corespunzătoare aceleași efectele juridice ca și cum actul ar fi prezentat în format letric.

În plus, în relațiile dintre profesioniști, utilizarea și efectele semnăturii electronice pot fi agreate convențional, cu respectarea anumitor condiții de protecție a circuitului civil. Pentru atingerea dezideratului de a simplifica și de a accelera încheierea actelor juridice între IMM-uri și profesioniști, legea acordă semnăturii electronice avansate efecte mai ample decât în vechea reglementare.

„Legea distinge între mai multe tipuri de semnătură electronică avansată, cel mai înalt grad de încredere având semnătura electronică aplicată cu un certificat emis de o autoritate sau de o instituție publică. Acest tip de semnătură va fi disponibil nu doar funcționarilor publici din cadrul acelei entități, ci și cetățenilor, care vor putea utiliza semnătura electronică în relațiile cu entitățile publice", informează senatorul Adrian Hatos.

Proiectul de lege a fost iniţiat de către senatorii PNL Adrian Hatos și Nicolae - Ionel Ciucă, deputaţii PNL Ioan-Sabin Sărmaş, Sebastian-Ioan Burduja, George Cristian Ţuţă, senatorul PSD Mihai Humelnicu și deputații PSD Bogdan-Gruia Ivan și Alfred - Robert Simoniș.

Cabinetul parlamentar al senatorului Adrian Hatos

Trimite email

marți, 22 septembrie 2026 la 02:30:33 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

De-ale studenților

,,Pentru noi, Săptămâna Bobocilor înseamnă adevăratul început al studenției", spune Amelia Varga - președintele Uniunii Studenților Oradea.