Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Semnătura electronică ar putea fi mai simplă și mai securizată

Mai aproape de România Digitală

Semnătura electronică ar putea fi mai simplă și mai securizată

Un proiect de lege stabilește cadrul juridic privind utilizarea semnăturii electronice.

            Senatorul PNL Adrian Hatos, alături de mai mulți parlamentari PNL și PSD, a inițiat un proiect de lege care stabilește cadrul juridic referitor la utilizarea semnăturii electronice. 
Potrivit senatorului bihorean Adrian Hatos, inițiativa depusă în Parlament are ca obiectiv principal stabilirea cu claritate a cadrului juridic general în materia efectelor juridice ale semnăturilor electronice.  „Încrederea în mediul online a devenit, astăzi, esențială pentru dezvoltarea economică şi socială. Credem că încrederea persoanelor fizice şi a persoanelor juridice de a intra în raporturi economice online poate fi încurajată de o puternică securitate juridică şi securitate cibernetică a tranzacţiilor şi a raporturilor juridice desfăşurate în mediul online. Creşterea încrederii cetăţenilor şi a persoanelor juridice în încheierea de acte juridice la distanţă este esenţială pentru adaptarea la noile pieţe dinamice şi digitalizate. În acest context, este nevoie ca semnătura digitală să fie mai ușor de obținut și mai securizată. Aceasta mai ales că, în ziua de astăzi, foarte multe dintre problemele, tranzacțiile și actele noastre le rezolvăm de pe telefon, tabletă sau computer și avem nevoie ca și-n raport cu statul să fie la fel, prin proiectul de lege depus în Parlament. Practic, ne dorim să simplificăm toate aceste procese și să rezolvăm, doar cu o semnătură electronică, problemele care, în prezent, ne iau foarte mult timp", este de părere senatorul Adrian Hatos. 
Obiective
Principalul obiectiv al legii este crearea unui cadru juridic general şi predictibil al utilizării fiecărui tip de semnătură electronică (semnătura electronică calificată, semnătura electronică avansată şi semnătura electronică simplă) şi de a stabili cu claritate cadrul juridic general în materia efectelor juridice ale semnăturilor electronice. Mai mult, legea stabileşte condiţiile prestării serviciilor de încredere şi atribuţiile autorităţilor şi instituţiilor publice în domeniul prestării serviciilor de încredere.
În plus, legea stabileşte cadrul juridic intern de aplicare directă a Regulamentului (UE) nr. 910/2014 şi de preluare în ordinea juridică internă a măsurilor lăsate la latitudinea statelor membre, prin clarificarea anumitor aspecte ale sigiliului electronic, a mărcii temporale şi a documentelor electronice cărora li s-a aplicat o semnătură electronică, o marcă temporală sau un sigiliu electronic.
„În acest sens, legea confirmă că toate tipurile de semnătură electronică produc efecte juridice şi pot fi utilizate ca mijloace de probă în faţa instanţelor de judecată. Utilizarea unui anumit tip de semnătură electronică este asociată clasificării actelor juridice în funcţie de modul de formare, respectiv dacă potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiţie de validitate sau de probă a unui act juridic", potrivit proiectului.
„Sistemele închise, care pot fi definite în interiorul autorităţilor şi instituţiilor publice sau în cadrul entităţilor de drept privat, unde utilizarea semnăturii electronice se realizează în conformitate cu legislaţia în vigoare şi pe baza unor reglementări proprii. Legea descrie în mod explicit prestarea serviciilor de încredere de către prestatorii de servicii de încredere înregistraţi în România, condiţiile de dobândire a acestei calităţi şi obligaţiile pe parcursul desfăşurării activităţii, cu sancţiunile aferente încălcării acestora", mai prevede proiectul legislativ.
Depășiți de progresul tehnic
„În prezent, în România există un cadru legal general desuet, respectiv Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică și Legea nr. 451/2004 privind marca temporală, ambele acte normative fiind emise înainte de intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) nr. 910/2014. Deși au creat, timp de două decenii, un cadru legal deschis dezvoltării pieței de servicii de încredere în România, aceste acte normative sunt depășite de progresul tehnic, de evoluția și de nevoile pieței, de informatizarea sectorului public și de noile contexte de utilizare a semnăturii electronice. Cadrul legislativ actual este unul incoerent, care nu are ca numitor comun folosirea unui anumit tip de semnătură electronică pentru un anumit tip de act juridic sau alte criterii juridice sau logice pentru a deosebi tipul actelor, și a anticipa semnătura electronică cerută de lege pentru a semna un anumit act juridic", mai spune Adrian Hatos. 
Ca elemente de noutate, completează senatorul orădean, legea conferă unui act juridic semnat cu semnătura electronică corespunzătoare aceleași efectele juridice ca și cum actul ar fi prezentat în format letric.
În plus, în relațiile dintre profesioniști, utilizarea și efectele semnăturii electronice pot fi agreate convențional, cu respectarea anumitor condiții de protecție a circuitului civil. Pentru atingerea dezideratului de a simplifica și de a accelera încheierea actelor juridice între IMM-uri și profesioniști, legea acordă semnăturii electronice avansate efecte mai ample decât în vechea reglementare.
„Legea distinge între mai multe tipuri de semnătură electronică avansată, cel mai înalt grad de încredere având semnătura electronică aplicată cu un certificat emis de o autoritate sau de o instituție publică. Acest tip de semnătură va fi disponibil nu doar funcționarilor publici din cadrul acelei entități, ci și cetățenilor, care vor putea utiliza semnătura electronică în relațiile cu entitățile publice", informează senatorul Adrian Hatos. 
Proiectul de lege a fost iniţiat de către senatorii PNL Adrian Hatos și Nicolae - Ionel Ciucă, deputaţii PNL Ioan-Sabin Sărmaş, Sebastian-Ioan Burduja, George Cristian Ţuţă, senatorul PSD Mihai Humelnicu și deputații PSD Bogdan-Gruia Ivan și Alfred - Robert Simoniș.
Cabinetul parlamentar al senatorului Adrian Hatos
Trimite email
miercuri, 18 februarie 2026 la 09:37:29 Ora standard a Europei de Est