Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Complicele meu, Urmuz, de Gheorghe Păun

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș”, pe luna august

Complicele meu, Urmuz, de Gheorghe Păun

,,Scrierea editorialului este unul dintre cei mai delicați pași din realizarea revistei. Pentru că este o operațiune lunară (îndatoririle periodice sunt stresante, nu-i așa?), pentru că e vorba despre prima pagină, pentru că așa m-am obișnuit, să iau foarte în serios unele lucruri. Plec de la premisa (poate fi falsă, dar asta nu mă ajută) că și cititorul ia în serios editorialul - cititorul propriu-zis și de bună-credință, deopotrivă cu cel care are sarcină să citească și eventual să și scrie despre ceea ce citește.

Din mai toate aceste puncte de vedere, Anul Urmuz 2023 a fost/este ca o mană cerească: ori de câte ori mă bântuia un subiect „presant", dar incomod, l-am evitat apelând la Mitică. Am problema asta și acum, voi proceda la fel.
Subiectul presant și deloc convenabil este războiul din Ucraina. Cum să scrii despre așa ceva fără să-ți rupi penița (mă rog, tastatura)?! A început ca operațiune specială, continuă ca război local, dar cu participare - tot specială, adică deghizată în „ajutoare neletale" - de la Nipru la Potomac! Al Treilea Război Mondial, etapa „pe teren neutru" și propagandistică. Încă nedeclarat oficial, dar conturat de purtătorii de cuvânt ai „competitorilor" și de comentariile puținilor observatori lucizi și neangajați. Și, cu fiecare zi, tot mai riscant.
O mică sistematizare preliminară este utilă (și suficientă pentru discuția de față). Războaiele au, în principiu, vreo patru paliere: pe teren, pentru combatanți și civili; pe hărți, pentru strategi și analiști, fie ei profesioniști sau amatori; la nivelul conturilor bancare ale profitorilor; în cărțile de istorie.
Nimic nu justifică, nimic nu iartă războiul ca faptă. Oameni uciși, oameni răniți, militari și civili laolaltă. Copii, tineri, bătrâni, bărbați și femei de-a valma. Moarte. Sânge. Suferință. Plus distrugerile. Case, fabrici și spitale dărâmate, arse. Moloz, fiare. Iadul pe pământ, un păcat de neiertat, un păcat de iad pentru cei care pornesc războaie. Oameni ne-oameni. Punctum, vorba Eminescului"...
Am citat din editorialul domnului redactor-șef, academician Gheorghe Păun.
Ce mai puteți citi, printre multe alte articole, în numărul din august 2023: Horia Bădescu: Aporiile Şeherezadei; Rodica Lăzărescu: Întrebări de insomniac; Theodor Codreanu: Pamfil Şeicaru: Între camarilă şi Dotla asiatică; Tasin Gemil: Recentele alegeri din Turcia; Magda Ursache: Pe ce texistenţă trăim? Eufrosina Otlăcan: Dan Barbilian în proza despre sine; Raia Rogac: De vorbă cu Alexandra Tănase; Lucian Costache: Urmuz (Dincolo de Zid); Ion Andreiţă: La microfon, Pan Vizirescu! Nicolae Melinescu: Secolul Patriarhului...
Lecturați totul la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro
Distinse domnule academician Gheorghe Păun, vă mulțumim și pentru acest număr de revistă!
Cu aleasă prețuire,
Ovidiu Dan

Trimite email
miercuri, 10 iunie 2026 la 21:07:06 Ora de vară a Europei de Est