Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
22 decembrie 2025

SURSE: Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării / Marilen Pirtea – în pole position pentru a prelua portofoliul


Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării, potrivit surselor Edupedu.ro.
Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, este cotat cu cele mai mari șanse de a prelua portofoliul cel mai dur lovit de măsurile de austeritate aplicate deja prin Legea Bolojan și cu un dosar fierbinte pe masă, și anume controversata programă de limbă română ce readuce cronicarii spre a fi studiați de elevii de 14-15 ani, la clasa a IX-a.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Între locomotivă și IA, de Gheorghe Păun

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeş”, pe luna septembrie

Între locomotivă și IA, de Gheorghe Păun

,,Am văzut și prin mass-media, am întâlnit și în realitatea-reală persoane „optimiste" care, atunci când se vorbește despre pericolele care ne pândesc dinspre IA (inteligența artificială, abreviere folosită la paritate cu cea englezească, AI), răspund, cu un zâmbet cunoscător, că „așa a fost și atunci când au apărut locomotivele, sperioșii le-au asociat tot felul de pericole".

Sofism (in)voluntar, manifestare a observației din psihologie cum că râdem de ceea ce ne e teamă, lipsă de informare? Dacă „pesimistul este un optimist bine informat", putem spune și că „optimistul este un fricos care-și face curaj ignorând amenințările". Plus că s-ar putea răspunde, à la Lewis Carroll, imbatabil logic, că, din faptul că teama de locomotive nu s-a justificat, nu avem niciun temei să deducem că nici teama de IA nu se va materializa.
Dar, propun următoarea dublă și, sper, lămuritoare comparație: locomotive - urși, IA (digitalizare) - virusuri. Locomotiva îmi face rău numai dacă dau nas în nas cu ea, e adevărat, nu și dacă urc în tren (nu sufăr din cauza vitezei „inumane" - aici, temerile de acum vreo două secole s-au dovedit fanteziste). La fel pot păți cu urșii. I-am ales pentru că „sunt la modă" și pentru că țin de biologie. La fel ca virusurile - horribile dictu, Covidul ne stăruie în memorie. Virusurile nu se văd, ne invadează fără să le simțim, se înmulțesc în celulele noastre, nu prea avem cum să ne apărăm de ele, vaccinul este, se spune, singura soluție. Și educația sanitară, în general. Precauția. Cele spuse despre virusuri se aplică, mutatis mutandis, și la virușii de calculator și la tot ce vine prin calculator, inclusiv „agresiunile" IA. I-aș întreba pe voinicoșii cu „argumentul locomotiva", de ce se tem mai mult, de urșii din pădure sau de virusurile din, să zicem, autobuzul cu care merg zilnic?
O iau și din altă parte: locomotiva este simbolul primei revoluții industriale, când motorul cu abur a înlocuit mușchii oamenilor și ai animalelor în multe dintre locurile în care era nevoie de forță/energie"...
Am citat din editorialul domnului redactor-șef, academician Gheorghe Păun. Citiți mai multe la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro
Ce mai puteți lectura în acest număr: Horia Bădescu: Ein grossen cotcodac über alles; Ion Fercu: Nietzsche, sihastrul din noi; Theodor Codreanu: Pamfil Şeicaru: Între camarilă şi Dotla asiatică; Lucian Costache: Seniori ai culturii, Ana Olos; Victor Atanasiu: Seniori ai culturii, George Mihăiţă; Ion Andreiţă: Fără trecut, prezentul este o dramatică epopee tragi­comică; Raia Rogac: AŞM la dublă sărbătoare; Eufrosina Otlăcan: Alt veac, altă lume; Mihai Sporiş: În Egipt, la o „şcoală altfel"... Nicolae Melinescu: Portret în perspectivă..., dar nu numai atât!
Excelență, vă mulțumim și pentru acest număr de revistă, lecturat în avans!
Ovidiu Dan

Trimite email
vineri, 26 decembrie 2025 la 10:02:01 Ora standard a Europei de Est