Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Între locomotivă și IA, de Gheorghe Păun

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeş”, pe luna septembrie

Între locomotivă și IA, de Gheorghe Păun

,,Am văzut și prin mass-media, am întâlnit și în realitatea-reală persoane „optimiste" care, atunci când se vorbește despre pericolele care ne pândesc dinspre IA (inteligența artificială, abreviere folosită la paritate cu cea englezească, AI), răspund, cu un zâmbet cunoscător, că „așa a fost și atunci când au apărut locomotivele, sperioșii le-au asociat tot felul de pericole".

Sofism (in)voluntar, manifestare a observației din psihologie cum că râdem de ceea ce ne e teamă, lipsă de informare? Dacă „pesimistul este un optimist bine informat", putem spune și că „optimistul este un fricos care-și face curaj ignorând amenințările". Plus că s-ar putea răspunde, à la Lewis Carroll, imbatabil logic, că, din faptul că teama de locomotive nu s-a justificat, nu avem niciun temei să deducem că nici teama de IA nu se va materializa.
Dar, propun următoarea dublă și, sper, lămuritoare comparație: locomotive - urși, IA (digitalizare) - virusuri. Locomotiva îmi face rău numai dacă dau nas în nas cu ea, e adevărat, nu și dacă urc în tren (nu sufăr din cauza vitezei „inumane" - aici, temerile de acum vreo două secole s-au dovedit fanteziste). La fel pot păți cu urșii. I-am ales pentru că „sunt la modă" și pentru că țin de biologie. La fel ca virusurile - horribile dictu, Covidul ne stăruie în memorie. Virusurile nu se văd, ne invadează fără să le simțim, se înmulțesc în celulele noastre, nu prea avem cum să ne apărăm de ele, vaccinul este, se spune, singura soluție. Și educația sanitară, în general. Precauția. Cele spuse despre virusuri se aplică, mutatis mutandis, și la virușii de calculator și la tot ce vine prin calculator, inclusiv „agresiunile" IA. I-aș întreba pe voinicoșii cu „argumentul locomotiva", de ce se tem mai mult, de urșii din pădure sau de virusurile din, să zicem, autobuzul cu care merg zilnic?
O iau și din altă parte: locomotiva este simbolul primei revoluții industriale, când motorul cu abur a înlocuit mușchii oamenilor și ai animalelor în multe dintre locurile în care era nevoie de forță/energie"...
Am citat din editorialul domnului redactor-șef, academician Gheorghe Păun. Citiți mai multe la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro
Ce mai puteți lectura în acest număr: Horia Bădescu: Ein grossen cotcodac über alles; Ion Fercu: Nietzsche, sihastrul din noi; Theodor Codreanu: Pamfil Şeicaru: Între camarilă şi Dotla asiatică; Lucian Costache: Seniori ai culturii, Ana Olos; Victor Atanasiu: Seniori ai culturii, George Mihăiţă; Ion Andreiţă: Fără trecut, prezentul este o dramatică epopee tragi­comică; Raia Rogac: AŞM la dublă sărbătoare; Eufrosina Otlăcan: Alt veac, altă lume; Mihai Sporiş: În Egipt, la o „şcoală altfel"... Nicolae Melinescu: Portret în perspectivă..., dar nu numai atât!
Excelență, vă mulțumim și pentru acest număr de revistă, lecturat în avans!
Ovidiu Dan

Trimite email
miercuri, 10 iunie 2026 la 21:06:35 Ora de vară a Europei de Est