Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Între locomotivă și IA, de Gheorghe Păun

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeş”, pe luna septembrie

Între locomotivă și IA, de Gheorghe Păun

,,Am văzut și prin mass-media, am întâlnit și în realitatea-reală persoane „optimiste" care, atunci când se vorbește despre pericolele care ne pândesc dinspre IA (inteligența artificială, abreviere folosită la paritate cu cea englezească, AI), răspund, cu un zâmbet cunoscător, că „așa a fost și atunci când au apărut locomotivele, sperioșii le-au asociat tot felul de pericole".

Sofism (in)voluntar, manifestare a observației din psihologie cum că râdem de ceea ce ne e teamă, lipsă de informare? Dacă „pesimistul este un optimist bine informat", putem spune și că „optimistul este un fricos care-și face curaj ignorând amenințările". Plus că s-ar putea răspunde, à la Lewis Carroll, imbatabil logic, că, din faptul că teama de locomotive nu s-a justificat, nu avem niciun temei să deducem că nici teama de IA nu se va materializa.
Dar, propun următoarea dublă și, sper, lămuritoare comparație: locomotive - urși, IA (digitalizare) - virusuri. Locomotiva îmi face rău numai dacă dau nas în nas cu ea, e adevărat, nu și dacă urc în tren (nu sufăr din cauza vitezei „inumane" - aici, temerile de acum vreo două secole s-au dovedit fanteziste). La fel pot păți cu urșii. I-am ales pentru că „sunt la modă" și pentru că țin de biologie. La fel ca virusurile - horribile dictu, Covidul ne stăruie în memorie. Virusurile nu se văd, ne invadează fără să le simțim, se înmulțesc în celulele noastre, nu prea avem cum să ne apărăm de ele, vaccinul este, se spune, singura soluție. Și educația sanitară, în general. Precauția. Cele spuse despre virusuri se aplică, mutatis mutandis, și la virușii de calculator și la tot ce vine prin calculator, inclusiv „agresiunile" IA. I-aș întreba pe voinicoșii cu „argumentul locomotiva", de ce se tem mai mult, de urșii din pădure sau de virusurile din, să zicem, autobuzul cu care merg zilnic?
O iau și din altă parte: locomotiva este simbolul primei revoluții industriale, când motorul cu abur a înlocuit mușchii oamenilor și ai animalelor în multe dintre locurile în care era nevoie de forță/energie"...
Am citat din editorialul domnului redactor-șef, academician Gheorghe Păun. Citiți mai multe la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro
Ce mai puteți lectura în acest număr: Horia Bădescu: Ein grossen cotcodac über alles; Ion Fercu: Nietzsche, sihastrul din noi; Theodor Codreanu: Pamfil Şeicaru: Între camarilă şi Dotla asiatică; Lucian Costache: Seniori ai culturii, Ana Olos; Victor Atanasiu: Seniori ai culturii, George Mihăiţă; Ion Andreiţă: Fără trecut, prezentul este o dramatică epopee tragi­comică; Raia Rogac: AŞM la dublă sărbătoare; Eufrosina Otlăcan: Alt veac, altă lume; Mihai Sporiş: În Egipt, la o „şcoală altfel"... Nicolae Melinescu: Portret în perspectivă..., dar nu numai atât!
Excelență, vă mulțumim și pentru acest număr de revistă, lecturat în avans!
Ovidiu Dan

Trimite email
miercuri, 25 februarie 2026 la 16:15:01 Ora standard a Europei de Est