Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Urmuz și Eminescu, de Gheorghe Păun

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” pe luna octombrie

Urmuz și Eminescu, de Gheorghe Păun

,,Presupun că vor exista cititori care vor fi contrariați de această alăturare cu tentă comparativă, dar mă grăbesc să precizez că intenția rândurilor de față este mai degrabă de a semnala o temă de cercetare și că între cei doi mari există mult mai numeroase legături, asemănări chiar, decât ne putem imagina la prima vedere. Evident, putem distinge un număr de paliere diferite ale discuției.

La modul exterior, neliterar, biografic - dar cu referiri psihologice, sociologice etc. - putem face o lungă listă de asemănări-corespondențe, unele cu adevărat semnificative. Nu intru în amănunte, întrevăd o teză de doctorat cu această temă...
Au trăit amândoi puțin, cam același număr de ani - ba chiar exact 40, dacă plasăm nașterea lui Eminescu în 1849, conform mențiunii din Psaltirea familiei. Au venit pe lume în familii cu mulți copii, cu o bună stare materială și bună educație. Nu au fost căsătoriți, au avut sau au fost bănuiți că au avut mai multe „amoruri", nu neapărat fericite. Amândoi au avut legături strânse cu teatrul, prieteni buni printre actori. Moartea amândurora comportă o doză de mister, în ambele cazuri sunt sugerate probleme de sănătate, depresii, ba chiar și posibile agresiuni.
Inteligență, curiozitate științifică și putere de muncă ieșite din comun. Caietele lui Eminescu ne stau dovadă, în cazul lui Urmuz, ne bazăm pe mărturiile familiei, mai ales pe cele ale sorei sale Eliza. Lada de aproximativ un metru cub, pusă în 1930 la dispoziția lui Sașa Pană, Geo Bogza și Ilarie Voronca de mama lui Urmuz, amintește de lada cu manuscrise eminesciene donată de Maiorescu în 1902 Bibliotecii Academiei Române. Probând puterea de muncă a lui Urmuz, ea conținea multe versiuni „trudite" ale manuscriselor, peste zece de multe ori, plus două caiete cu cugetări și, jumătate din volum, partituri ale unor compoziții muzicale - pierdute încă din anii 1930. Aș extrage de aici și aș sublinia cu deosebire respectul amândurora față de textul scris, respectul pentru limba română"...
V-am provocat doar, citând din editorialul ,,Urmuz și Eminescu", scris de distinsul academician Gheorghe Păun. Continuarea o aveți la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro
Ce mai puteți citi, printre altele, în acest număr de revistă: Horia Bădescu: Glose la fenomenologia barocului românesc; Ion Fercu: Nietzsche, sihastrul din noi; Theodor Codreanu: Pamfil Şeicaru: Între camarilă şi Dotla asiatică; Mihai Nadin: Maşina de scris şi libertatea de a gândi; Maria Vaida: Dimitrie Cantemir, 350­300; Rodica Lăzărescu: Niculae Gheran în oglinda corespondenţei; Ducu Gheorghiescu: Misteriosul doctor Ionescu­Buzău: Nicolae Melinescu: O misiune spre niciunde; Raia Rogac: De vorbă cu sculptorul Ion Zderciuc..., dar și multe altele.
Mulțumim, și pentru acest număr, distinse domnule academician Gheorghe Păun!
(Ovidiu Dan)

Trimite email
miercuri, 25 februarie 2026 la 16:11:30 Ora standard a Europei de Est