Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Centenarul Constituției României Mari (1923 - 2023)

Expoziție la Oradea, de Ziua Oradiei

Centenarul Constituției României Mari (1923 - 2023)

Un exemplar original al Constituţiei de la 1923, din colecţia Muzeului Național Cotroceni (MNC), a ajuns la Oradea, acesta fiindu-i prezentat primarului Florin Birta de către directorul adjunct al muzeului, Sorin Mărgărit.

Exemplarul are tipărit pe prima pagină semnăturile membrilor guvernului liberal condus de Ion I. C. Brătianu, în calitate de preşedinte al Consiliului de Miniştri, alături de semnăturile preşedinţilor Adunării Deputaţilor şi Senatului şi cele ale raportorilor celor două Corpuri Legiuitoare.
Acesta va fi expus în cadrul expoziției „Centenarul Constituţiei României Mari (1923 - 2023), al cărei vernisaj va avea loc de Ziua Orașului (12 octombrie) fiind itinerată de Fundația de Protejare a Monumentelor Istorice din jud. Bihor, prin grija directorului executiv Angela Lupșea.
Exemplarul, legat în piele, şnuruit cu şnur tricolor, are imprimată cu auriu stema regală, încadrată într-un cerc decorat cu motive vegetale aurii. Expoziția va putea fi vizitată în Sala Mare a Primăriei Oradea, aflată la etajul 1, până pe 25 octombrie.
Centenarul Constituţiei României Mari (1923 - 2023)
Constituționalismul în România celebrează în anul 2023 un eveniment major: 100 de ani de la adoptarea Constituției României Mari. După Primul Război Mondial și realizarea Marii Uniri din 1918 se impunea cu necesitate elaborarea unei noi Constituții care să consfințească noile realități teritoriale și politice: introducerea votului universal și reforma agrară. Ca urmare, ca și Constituția din 1866, noua Constituție a reprezentat un pact între Rege și Parlament (Reprezentanța Națională).
Venirea la putere, în 1922, a Partidului Național Liberal, partid cu o bogată experiență în activitatea de guvernare, reprezenta pentru România Mare o perioadă de stabilitate. Ion I. C. Brătianu, președintele Partidului Național Liberal, beneficiind de încrederea regelui Ferdinand I, al cărui sfătuitor era, a luat hotărârea de a dizolva Parlamentul și prin decretul de convocare a Corpurilor Legiuitoare, a declarat constituante noile adunări alese. În urma unor dezbateri aprinse, pe marginea proiectului de Constituție, la 26 martie 1923, Adunarea Deputaților a votat Constituția cu 247 de voturi pentru, opt voturi împotrivă și două abțineri. La data de 27 martie 1923, Constituția a fost votată și de către Senat, cu 137 de voturi pentru, două voturi împotrivă și două abțineri. După votul din Parlament, noua Constituție a fost promulgată prin Decretul regal nr. 1360 din 28 martie 1923 și publicată în Monitorul Oficial nr. 282, la 29 martie 1923.
În cadrul expoziţiei organizate de MNC, în parteneriat cu Arhivele Naţionale ale României şi Biblioteca Centrală Universitară „Carol I sunt prezentate următoarele aspecte:
*Alegerea Adunărilor Naţionale Constituante conform Decretului Regal, a căror misiune principală era de a elabora şi adopta Constituţia României Mari;
*Mesajul Regelui Ferdinand I la deschiderea Adunărilor Naţionale Constituante - 28 noiembrie 1922
*Comisiile Constituţionale desemnate pentru a elabora proiectul noii Constituţii - aspect din activitatea lor (aprilie 1922 - ianuarie 1923);
*Proiectul de Constituţie dezbătut pe articole în secţiunile Senatului (ianuarie - februarie 1923);
*Opinii al Partidului Naţional Român cu privire la adoptarea noii Constituţii;
*Opinia Partidului Ţărănesc cu privire la adoptarea noii Constituţii;
*Dezbaterea Proiectului Constituţiei în cadrul Adunărilor Naţionale Constituante - punctul de vedere al PNL;
*Dezbaterea Proiectului Constituţiei - intervenţii din partea reprezentanţilor Bisericii Ortodoxe Române; naturalizarea străinilor; discuţii finale (13 - 25 martie 1923);
*Dezbaterea pe articole a Proiectului de Constituţie în cadrul Comitetului Delagaţilor de Secţiuni din Adunarea Deputaţilor - 31 ianuarie - 1 martie 1923;
*Dezbaterea pe articole a Proiectului de Constituţie - intervenţii ale reprezentanţilor guvernului liberal şi ai opoziţiei.
*Depunerea Proiectului de Constituţie de către raportorul Senatului - C.G. Dissescu şi raportorul Adunării Deputaţilor - N.D. Chirculescu, în vederea dezbaterii Adunărilor Naţionale Constituante;
*Votarea, promulgarea şi publicarea Constituţiei de la 1923;
*Memorii ale asociaţiilor de femei privind acordarea de drepturi civile şi politice femeilor;
*Sancţionarea de către Regele Ferdinand a Constituţiei votată şi adoptată în cadrul Adunărilor Naţionale Constituante, 28 martie 1923;
Constituţia României Mari, deşi avea anumite limite, a condus la afirmarea şi consolidarea unui regim democratic-parlamentar, care a dat posibilitatea statului naţional unitar român să evolueze pe calea progresului social. Pe baza noii Constituţii, care a jucat rolul de instrument politico-juridic timp de un deceniu şi jumătate, România a făcut parte dintre statele europene cu un sistem politic de lungă tradiţie democratică.

Trimite email
miercuri, 13 mai 2026 la 05:59:13 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Invitație

Fabienne Erni (Eluveitie, Illumishade)
duminică, 17 mai, ora 21.00
la Hard Rock Cafe, București