Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Centenarul Constituției României Mari (1923 - 2023)

Expoziție la Oradea, de Ziua Oradiei

Centenarul Constituției României Mari (1923 - 2023)

Un exemplar original al Constituţiei de la 1923, din colecţia Muzeului Național Cotroceni (MNC), a ajuns la Oradea, acesta fiindu-i prezentat primarului Florin Birta de către directorul adjunct al muzeului, Sorin Mărgărit.

Exemplarul are tipărit pe prima pagină semnăturile membrilor guvernului liberal condus de Ion I. C. Brătianu, în calitate de preşedinte al Consiliului de Miniştri, alături de semnăturile preşedinţilor Adunării Deputaţilor şi Senatului şi cele ale raportorilor celor două Corpuri Legiuitoare.
Acesta va fi expus în cadrul expoziției „Centenarul Constituţiei României Mari (1923 - 2023), al cărei vernisaj va avea loc de Ziua Orașului (12 octombrie) fiind itinerată de Fundația de Protejare a Monumentelor Istorice din jud. Bihor, prin grija directorului executiv Angela Lupșea.
Exemplarul, legat în piele, şnuruit cu şnur tricolor, are imprimată cu auriu stema regală, încadrată într-un cerc decorat cu motive vegetale aurii. Expoziția va putea fi vizitată în Sala Mare a Primăriei Oradea, aflată la etajul 1, până pe 25 octombrie.
Centenarul Constituţiei României Mari (1923 - 2023)
Constituționalismul în România celebrează în anul 2023 un eveniment major: 100 de ani de la adoptarea Constituției României Mari. După Primul Război Mondial și realizarea Marii Uniri din 1918 se impunea cu necesitate elaborarea unei noi Constituții care să consfințească noile realități teritoriale și politice: introducerea votului universal și reforma agrară. Ca urmare, ca și Constituția din 1866, noua Constituție a reprezentat un pact între Rege și Parlament (Reprezentanța Națională).
Venirea la putere, în 1922, a Partidului Național Liberal, partid cu o bogată experiență în activitatea de guvernare, reprezenta pentru România Mare o perioadă de stabilitate. Ion I. C. Brătianu, președintele Partidului Național Liberal, beneficiind de încrederea regelui Ferdinand I, al cărui sfătuitor era, a luat hotărârea de a dizolva Parlamentul și prin decretul de convocare a Corpurilor Legiuitoare, a declarat constituante noile adunări alese. În urma unor dezbateri aprinse, pe marginea proiectului de Constituție, la 26 martie 1923, Adunarea Deputaților a votat Constituția cu 247 de voturi pentru, opt voturi împotrivă și două abțineri. La data de 27 martie 1923, Constituția a fost votată și de către Senat, cu 137 de voturi pentru, două voturi împotrivă și două abțineri. După votul din Parlament, noua Constituție a fost promulgată prin Decretul regal nr. 1360 din 28 martie 1923 și publicată în Monitorul Oficial nr. 282, la 29 martie 1923.
În cadrul expoziţiei organizate de MNC, în parteneriat cu Arhivele Naţionale ale României şi Biblioteca Centrală Universitară „Carol I sunt prezentate următoarele aspecte:
*Alegerea Adunărilor Naţionale Constituante conform Decretului Regal, a căror misiune principală era de a elabora şi adopta Constituţia României Mari;
*Mesajul Regelui Ferdinand I la deschiderea Adunărilor Naţionale Constituante - 28 noiembrie 1922
*Comisiile Constituţionale desemnate pentru a elabora proiectul noii Constituţii - aspect din activitatea lor (aprilie 1922 - ianuarie 1923);
*Proiectul de Constituţie dezbătut pe articole în secţiunile Senatului (ianuarie - februarie 1923);
*Opinii al Partidului Naţional Român cu privire la adoptarea noii Constituţii;
*Opinia Partidului Ţărănesc cu privire la adoptarea noii Constituţii;
*Dezbaterea Proiectului Constituţiei în cadrul Adunărilor Naţionale Constituante - punctul de vedere al PNL;
*Dezbaterea Proiectului Constituţiei - intervenţii din partea reprezentanţilor Bisericii Ortodoxe Române; naturalizarea străinilor; discuţii finale (13 - 25 martie 1923);
*Dezbaterea pe articole a Proiectului de Constituţie în cadrul Comitetului Delagaţilor de Secţiuni din Adunarea Deputaţilor - 31 ianuarie - 1 martie 1923;
*Dezbaterea pe articole a Proiectului de Constituţie - intervenţii ale reprezentanţilor guvernului liberal şi ai opoziţiei.
*Depunerea Proiectului de Constituţie de către raportorul Senatului - C.G. Dissescu şi raportorul Adunării Deputaţilor - N.D. Chirculescu, în vederea dezbaterii Adunărilor Naţionale Constituante;
*Votarea, promulgarea şi publicarea Constituţiei de la 1923;
*Memorii ale asociaţiilor de femei privind acordarea de drepturi civile şi politice femeilor;
*Sancţionarea de către Regele Ferdinand a Constituţiei votată şi adoptată în cadrul Adunărilor Naţionale Constituante, 28 martie 1923;
Constituţia României Mari, deşi avea anumite limite, a condus la afirmarea şi consolidarea unui regim democratic-parlamentar, care a dat posibilitatea statului naţional unitar român să evolueze pe calea progresului social. Pe baza noii Constituţii, care a jucat rolul de instrument politico-juridic timp de un deceniu şi jumătate, România a făcut parte dintre statele europene cu un sistem politic de lungă tradiţie democratică.
Trimite email
sâmbătă, 6 decembrie 2025, 08:17:12 Ora standard a Europei de Est