Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

,,Amurg de anotimpuri, povârniș de vremuri”

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș”, numărul din noiembrie 2023

,,Amurg de anotimpuri, povârniș de vremuri”

,,Noiembrie acela, noiembrie de acum - un secol înțesat cu ani între cele două luni în care și plouă, și ninge - și ninge, și plouă (aici, Bacovia, mai la vale, numai Urmuz, îngăduitorul meu colaborator), o bătaie de pleoapă pentru corpii cerești, indiferenții, vanitoșii, căci se învârtesc în veci de veci gratuit și numai pentru a-i vedea alții...

Amurg de anotimpuri, povârniș de vremuri. Crepuscul fără iertare. Zilele, tot mai scurte și tot mai strâmb așezate în calendar, parcă toate având ca numere, numere impare... Precum 23... Într-o lume tot mai săracă de (măcar puțină) metafizică și astronomie, bântuie un miros pestilențial fiscal, ubicuu și atotputernic, dar mulțimea, plebea ideologică, naivă, are simțul olfactiv dezamăgitor de adaptabil, cel mai adaptabil, se zice, din toate - dar pe aproape stând simțul supraviețuirii, al mediocrității, al lașității... Legată de scaun, legată de țăruș, suportă orice mulțimea, ba chiar e sugestionată că mai are și dreptul să-și ridice cât poate de sus moralul.
Cu stiloul adânc împlântat în tâmplă, nu are importanță care, în oglindă oricum se vede invers, Demetru însuși se minunează cum de Dumnezeu, căruia îi atribuim și binele, și răul, nu trimite pe neașteptate pe Pământ o mătură care, dând de două-trei ori, în dreapta și în stânga, să trimită tot ce găsește la gunoi... Nici măcar să se mai amuze pe seama noastră, el și prietenii lui, nu-i mai vine lui Demetru. Își zgâlțâie stiloul prin creieri de i s-au albit și fruntea, și obrajii - de durere, de mirare, de singurătate. O unică, firavă lacrimă, sângerie, din ochiul stâng, parcă mai mic decât perechea, privind deopotrivă spre interior și spre afară.
Bibliotecile au fost incendiate și răs-incendiate după fiecare „revoluție", iar și iar, muzeele dărâmate, școlile la fel, progenitura inutilă de pe meleagurile pământene este/pare de nestăvilit, fie ea artistică sau neartistică. Din toate direcțiile vine o ploaie de disonanțe, de acorduri răsturnate și nerezolvate, de cadențe evitate, de false relațiuni. Conturi, ambiții, dividende, pandemii, drone, cancel culture, patapici, liichele și boitori de istorie (ca la noi, și în lume), trans și post în fața a orice, inclusiv a adevărului, umanului, normalului... Democrație fără demos, egalitate cu ghilotina. Amurg și povârniș de vremuri...".
Toate acestea, văzute și nevăzute, citite, închipuite și gândite cu voce tare de redactorul-șef, distinsul academician Gheorghe Păun, sunt ele cuprinse în editorialul revistei de cultură ,,Curtea de la Argeș", numărul din noiembrie, pe care, iată, potrivit uzanțelor îl putem lectura încă din octombrie, la adresa cunoscută www.curteadelaarges.ro
Ce mai putem citi în acest dar de toamnă, făcut nouă de blajinul nostru academician cu ajutorul celor truditori într-ale scrisului: Horia Bădescu: Moromete şi Kant; Ion Fercu: Nietzsche, sihastrul din noi; Theodor Codreanu: Pamfil Şeicaru: Între camarilă şi Dotla asiatică; Dan Anghelescu: Exilul şi utopia; Raia Rogac: Limba Română sărbătorită împreună; Florentin Popescu: Seniori ai culturii: Ion I. Brătianu; Rodica Lăzărescu: Niculae Gheran în oglinda corespondenţei; Crina Decusară Bocşan: Interviu imaginar cu Iulia Hasdeu; Paula Romanescu: Franţa sub jar de maci. Jurnal de Montmorillon; Nicolae Melinescu: Un bob zăbavă...
Dar câte și mai câte nu veți descoperi, tot căutând grăuntele de lumină în bobul de rouă al toamnei lăcrimând pe Argeș mai sus de Curte!
(OviDan)

Trimite email
miercuri, 10 iunie 2026 la 21:06:25 Ora de vară a Europei de Est