Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

2024, un an pentru istorie, de Gheorghe Păun

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” pe luna decembrie

2024, un an pentru istorie, de Gheorghe Păun

,,Pentru a estompa aparența... nostradamiană a titlului (deși, cine nu e interesat de previziuni ale viitorului, cine nu-și imaginează măcar scenarii în direcția asta?), mă grăbesc să adaug că, în ultima vreme, fiecare an e „un an pentru istorie", iese din rând cu ceva memorabil. Memorabil pe termen scurt, dar sentimentul este că „trăim vremuri speciale", care au toate șansele să rămână și pe termen lung în carte. De câțiva ani buni tot zic că sunt toate semnele că parcurgem un punct de inflexiune a evoluției umanității, că lucrurile trebuie și sunt pe cale să se schimbe, structural- paradigmatic, să fie altfel, pentru că așa nu se mai poate continua.

Umanitatea a acumulat prea multe probleme, unele grave, de fond, altele gratuite, unele inevitabil-organice, altele create mai degrabă din exces de zel decât din necesitate (vezi comicăria tristă a corectitudinii politice, cu excrescențele genderiste, inclusiviste, progresiste, rezumate sau nu în inițiale mereu neîndestulătoare) - dar tot probleme se cheamă. În context, nu pot să nu reamintesc spusa lui Tocqueville, cum că excesul de justiție socială atrage după sine un exces de frustrare socială, dar îmi vin în minte și alte vorbe înțelepte, unele cu semnatari celebri - Napoleon: În fața banului, justiția este neputincioasă! - altele folclorice: banii caută tot mai mulți bani, puterea caută tot mai multă putere. Iar statisticile spun că un procent din populația lumii are în posesie 90% din banii lumii. Să admitem că numerele ca atare sunt aproximative, dar ideea rămâne - și se poate extrapola cu destulă siguranță: după pandemie și după războiul din Ucraina, numărul miliardarilor a crescut și tot crește, probabil că deja două procente din populația lumii stăpânesc/vor stăpâni 95% din banii lumii... Dacă punem cele dinainte în relație (cauzală) și ne mai reamintim și că lumea e bine organizată (ONU, BRICS, UE, NATO și câte vor mai fi fiind), ceea ce înseamnă eficiență în principiu, dar și vulnerabilitate în fața influențelor interesate, ajungem la o imagine (teoretică, dacă rămânem la acest stadiu al discuției - dar niciodată teoria nu trebuie ignorată - subestimată) deloc încurajatoare"...
Am citat din editorialul distinsului academician Gheorghe Păun. Dacă așa stau lucrurile, în aparența... nostradamiană a titlului, să parcurgem din cuprinsul revistei pe luna decembrie, câteva dintre articolele pe care vi le supunem atenției: Horia Bădescu: Trădarea cărturarilor; Dan Anghelescu: Exilul şi utopia; Theodor Codreanu: Pamfil Şeicaru: Între camarilă şi Dotla asiatică;
Florin Radu Pintea: Eticheta; Georgel Rusu: Armata este a Cezarului; Nicolae Georgescu: Bucuraţi­vă şi dăruiţi; Aureliu Goci: Un secol de la înfiinţarea distincţiei „Erou necunoscut"; Rodica Lăzărescu: Niculae Gheran în oglinda corespondenţei; Lilica Voicu­Brey: Corespondenţa
fraţilor Ciorănescu; Delia Muntean: Când stihul devine stihie... Aflați mai multe lecturând la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro.
Numărul din ianuarie 2024, potrivit uzanțelor, îl vom putea răsfoi în jurul datei de 20 decembrie 2023. La bună revedere! (OviDan)

Trimite email
miercuri, 25 februarie 2026 la 16:17:33 Ora standard a Europei de Est