Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 ianuarie 2026

Viitorul ministru al Educației și Cercetării urmează să fie stabilit vineri, 30 ianuarie, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al Partidului Național Liberal (PNL), potrivit surselor Edupedu.ro.

Ședința Biroului Politic Național al liberalilor se va desfășura vineri pentru că prim-ministrul Ilie Bolojan este de la începutul săptămânii în vizită de lucru în Germania, iar joi are loc ședință de Guvern.



În acest moment, ministerul Educației și Cercetării este condus interimar de peste două săptămâni de prim-ministrul Ilie Gavril Bolojan, după demisia din 22 decembrie 2025 a lui Daniel Ovidiu David, întors rector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Săptămâna aceasta ar trebui să fie propus noul ministru al Educației, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan. Pe 13 ianuarie, prim-ministrul a precizat, pentru TVR 1, că s-a mers pe varianta în care „până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației”.

„Demisia domnului ministru David s-a suprapus cu perioada de final de an, deci cu partea de sărbători. Aveam două posibilități: să găsim o formulă rapidă sau să recurgem la varianta clasică, existând un interimat. Am mers pe această a doua variantă, în așa fel încât până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației, în așa fel încât împreună cu ceilalți colegi din guvern să poată lucra la pregătirea bugetului care ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie”, a precizat prim-ministrul, pe 13 ianuarie, pentru TVR 1.
Marți, 13 ianuarie, Guvernul a anunțat oficial, printr-un anunț de presă, că premierul Ilie Bolojan i-a transmis președintelui Nicușor Dan propunerea de revocare a lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministrul României.



În acest context, Iolanda Cătinean, președintele Sindicatului din Învățământ „Spiru Haret” Mureș, a declarat, pentru Edupedu.ro, că viitorul ministru al Educației trebuie „să fie o persoană care să dea dovadă de empatie, să-și iubească meseria de cadru didactic”. „În momentul în care tu, ca profesor, iubești ceea ce faci, nu poți să faci rău colegilor tăi”, a menționat aceasta.
Întrebat de ce crede că nu se înghesuie nimeni să preia Ministerul Educației și Cercetării, consilierul prezidențial pentru educație, Sorin Costreie, a afirmat că „în zona politică, sunt mulți care vor să fie acolo, la butoane, dar e important să fie cine trebuie și să-și asume ce are de făcut”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea Info Edu, de pe 18 ianuarie.

Sorin Costreie a declarat în exclusivitate pentru Edupedu.ro, pe 13 ianuarie, că „nu se înghesuie nimeni” să fie ministrul Educației pentru că primează tăierile și reducerile și atunci e greu să faci lucruri cu impact pe termen lung. E nevoie de un ministru din sistem, dar cu soliditate academică.

Demisia ministrului Educației și Cercetării, Daniel-Ovidiu David, a fost anunțată public pe 22 decembrie și constatată oficial abia pe 14 ianuarie, după 23 de zile de amânare. Acum, premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul speră ca „până la sfârșitul acestei luni (n. red. ianuarie 2026)” să vină cu o propunere pentru un nou ministru, invocând încă din 3 ianuarie discuții la PNL pentru găsirea unui titular.

Potrivit surselor Edupedu.ro, printre variantele luate în calcul de PNL și de premierul Ilie Bolojan pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în discuțiile de la începutul lunii ianuarie, s-au aflat în ultima perioadă rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea – al cărui nume a suscitat însă numeroase critici privind acuzația de plagiat semnalată într-o anchetă publicată de Pressone.ro, semnată de Emilia Șercan – și consiliera de stat la Cancelaria prim-ministrului, Luciana Antoci, potrivit surselor Edupedu.ro; de asemenea, conform acelorași surse, la finalul lunii decembrie 2025 a fost vehiculat în PNL și numele Măriucăi Talpeș, variantă care a picat.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Expoziția foto-documentară ,,Freedom/Libertate

La ICR Londra

Expoziția foto-documentară ,,Freedom/Libertate

Care este prețul libertății?
Institutul Cultural Roman de la Londra și Timișoara Capitală Culturală Europeană 2023 invită publicul londonez la o expoziție unică, ce aduce ȋn prim-plan valoarea și semnificația fundamentală a libertății în transformarea vieților și dezvoltarea unei națiuni. Expoziția are loc ȋn perioada 14 decembrie 2023 - 15 ianuarie 2024 și include fotografii istorice din 1989, de la Timișoara, fotografii din prima linie a războiului din Ucraina, imagini cu refugiații ucraineni din Romania, articole și note de presă de la cele două evenimente care au modelat istoria Europei.


Ȋn cadrul evenimentul care marchează 34 de ani de la Revoluția Română din 1989 și care prezintă aspecte ale luptei continue pentru libertate din Ucraina, vor expune trei fotoreporteri remarcabili: Andreea Alexandru - fotoreporter Associated Press., Constantin Duma - Agerpres, supranumit fotograful Revoluției de la Timișoara și Vadim Ghirdă - fotoreporter Associated Press, deținător al Premiului Pulitzer pentru fotografiile sale de război. Fotografiile explorează multiplele fațete ale libertății și ale luptei pentru dobândirea acesteia. Fotoreporterii vor fi prezenți la vernisajul care va avea loc în data de 14 decembrie la ICR Londra, la ora 19.00.
Ȋn aceeași perioadă, va avea loc expoziția în aer liber, "Timișoara Incognito", care va fi expusă pe panouri din jurul clădirii din Belgrave Square. Expoziția este dedicată orașului Timișoara 2023 - Capitală Culturală a Europei.
Expoziția FREEDOM de la Londra explorează fațete ale  libertății prin doua evenimente care au definit istoria modernă a Europei - Revoluția Română și războiul din Ucraina. Fotografii istorice de la Timișoara sunt juxtapuse fotografiilor moderne de pe prima linie a frontului din Ucraina, și împreună dau dimensiunea sacrificiului pe care lupta pentru libertate îl cere. Prezența lui Vadim Ghirdă, Constantin Duma și a Andreei Alexandru la Londra conferă profunzime și context acestui eveniment unic găzduit de ICR Londra, declară directorul ICR Londra, Aura Woodward.
Andreea Alexandru a debutat în fotojurnalism în anul 2008 ca fotoreporter al agenției Mediafax, în București. Din anul 2011 a devenit un colaborator permanent al agenției internaționale The Associated Press. Andreea Alexandru a acoperit exodul civililor ucraineni în România odată cu începerea războiului declanșat de Federația Rusă și a continuat prin a urmări integrarea lor în societatea românească, fie ca a fost vorba de artiști care lucrează în România, fie de copii care și-au început educația mergând în scoli romanești. În activitatea de la AP a primit numeroase distincții în competițiile globale ale agenției. Face parte din echipele AP de elită, care acoperă evenimente internaționale relevante, precum funeraliile Reginei Elisabeta a Marii Britanii sau încoronarea Regelui Charles al III-lea.
Constantin Duma, supranumit fotograful revoluției anti-comuniste de la Timișoara, face fotografie de peste 50 de ani, având înclinație preponderent spre fotografia de peisaj și cea urbană. În prezent este un fotoreporter cunoscut în țară și peste hotare, fiind parte activă a vieții culturale din Timișoara. De peste 20 de ani este fotoreporter la agenția națională de presă AGERPRES, un loc cu care se identifică și care îi oferă mereu provocări. Constantin Duma a lucrat cu colective de fotografi de la care a învățat foarte mult, mai ales cât timp a activat în cadrul Muzeului de Istorie. Acolo a învățat să comprime mesajul fotografic după documentare. Încă de la primele semne ale Revoluției, Constantin Duma a făcut fotografii care reprezintă o parte importantă a documentelor Revoluției de la Timișoara. 
Vadim Girdă și-a început activitatea la Associated Press (AP) în 1990. În următorii 10 ani a acoperit evenimentele din România de după căderea comunismului, războiul din Transnistria, conflictele din timpul destrămării Iugoslaviei în Bosnia, Serbia, Kosovo și Macedonia de Nord. În prima decadă a anilor 2000, a asistat la confruntările dintre palestinieni și armata israeliană, evoluțiile din Irak după finalul războiului condus de Statele Unite. Mai recent a surpins bombardamentele americane împotriva grupării Statul Islamic la frontiera dintre Turcia și Siria, ocuparea Crimeei de către forțele Federației Ruse și conflictul care a început în estul Ucrainei după aceasta. S-a deplasat în Ucraina cu o lună înaintea începerii războiului dintre Rusia și Ucraina petrecând zece săptămâni la începutul luptelor din această țară. A revenit ȋn Ucraina la un an de la începerea războiului. Este coordonatorul AP pentru România și Moldova. Este câștigătorul mai multor premii pentru fotografie precum Atlanta Photojournalism Seminar First Prize 2007, 2015 și 2023; Clarion Prize 2008; premiul I al Asociației Fotografilor de Presă Americani, în 2013; World Press Photo 2017;  Prix Bayeux-Calvados des correspondants de guerre 2022 și Premiul Pulitzer pentru fotografie de război în 2023, alături de un colectiv fotografic.
Mai multe detalii despre proiectele în desfășurare ale ICR Londra pot fi găsite pe rețelele de socializare și website-urile institutului: www.icr.ro/londra și https://www.rcilondon.co.uk/
www.facebook.com/ICRLondon
twitter.com/RCILondon
https://www.instagram.com/rcilondon/

Trimite email
miercuri, 4 februarie 2026 la 07:23:26 Ora standard a Europei de Est