Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Expoziția foto-documentară ,,Freedom/Libertate

La ICR Londra

Expoziția foto-documentară ,,Freedom/Libertate

Care este prețul libertății?
Institutul Cultural Roman de la Londra și Timișoara Capitală Culturală Europeană 2023 invită publicul londonez la o expoziție unică, ce aduce ȋn prim-plan valoarea și semnificația fundamentală a libertății în transformarea vieților și dezvoltarea unei națiuni. Expoziția are loc ȋn perioada 14 decembrie 2023 - 15 ianuarie 2024 și include fotografii istorice din 1989, de la Timișoara, fotografii din prima linie a războiului din Ucraina, imagini cu refugiații ucraineni din Romania, articole și note de presă de la cele două evenimente care au modelat istoria Europei.


Ȋn cadrul evenimentul care marchează 34 de ani de la Revoluția Română din 1989 și care prezintă aspecte ale luptei continue pentru libertate din Ucraina, vor expune trei fotoreporteri remarcabili: Andreea Alexandru - fotoreporter Associated Press., Constantin Duma - Agerpres, supranumit fotograful Revoluției de la Timișoara și Vadim Ghirdă - fotoreporter Associated Press, deținător al Premiului Pulitzer pentru fotografiile sale de război. Fotografiile explorează multiplele fațete ale libertății și ale luptei pentru dobândirea acesteia. Fotoreporterii vor fi prezenți la vernisajul care va avea loc în data de 14 decembrie la ICR Londra, la ora 19.00.
Ȋn aceeași perioadă, va avea loc expoziția în aer liber, "Timișoara Incognito", care va fi expusă pe panouri din jurul clădirii din Belgrave Square. Expoziția este dedicată orașului Timișoara 2023 - Capitală Culturală a Europei.
Expoziția FREEDOM de la Londra explorează fațete ale  libertății prin doua evenimente care au definit istoria modernă a Europei - Revoluția Română și războiul din Ucraina. Fotografii istorice de la Timișoara sunt juxtapuse fotografiilor moderne de pe prima linie a frontului din Ucraina, și împreună dau dimensiunea sacrificiului pe care lupta pentru libertate îl cere. Prezența lui Vadim Ghirdă, Constantin Duma și a Andreei Alexandru la Londra conferă profunzime și context acestui eveniment unic găzduit de ICR Londra, declară directorul ICR Londra, Aura Woodward.
Andreea Alexandru a debutat în fotojurnalism în anul 2008 ca fotoreporter al agenției Mediafax, în București. Din anul 2011 a devenit un colaborator permanent al agenției internaționale The Associated Press. Andreea Alexandru a acoperit exodul civililor ucraineni în România odată cu începerea războiului declanșat de Federația Rusă și a continuat prin a urmări integrarea lor în societatea românească, fie ca a fost vorba de artiști care lucrează în România, fie de copii care și-au început educația mergând în scoli romanești. În activitatea de la AP a primit numeroase distincții în competițiile globale ale agenției. Face parte din echipele AP de elită, care acoperă evenimente internaționale relevante, precum funeraliile Reginei Elisabeta a Marii Britanii sau încoronarea Regelui Charles al III-lea.
Constantin Duma, supranumit fotograful revoluției anti-comuniste de la Timișoara, face fotografie de peste 50 de ani, având înclinație preponderent spre fotografia de peisaj și cea urbană. În prezent este un fotoreporter cunoscut în țară și peste hotare, fiind parte activă a vieții culturale din Timișoara. De peste 20 de ani este fotoreporter la agenția națională de presă AGERPRES, un loc cu care se identifică și care îi oferă mereu provocări. Constantin Duma a lucrat cu colective de fotografi de la care a învățat foarte mult, mai ales cât timp a activat în cadrul Muzeului de Istorie. Acolo a învățat să comprime mesajul fotografic după documentare. Încă de la primele semne ale Revoluției, Constantin Duma a făcut fotografii care reprezintă o parte importantă a documentelor Revoluției de la Timișoara. 
Vadim Girdă și-a început activitatea la Associated Press (AP) în 1990. În următorii 10 ani a acoperit evenimentele din România de după căderea comunismului, războiul din Transnistria, conflictele din timpul destrămării Iugoslaviei în Bosnia, Serbia, Kosovo și Macedonia de Nord. În prima decadă a anilor 2000, a asistat la confruntările dintre palestinieni și armata israeliană, evoluțiile din Irak după finalul războiului condus de Statele Unite. Mai recent a surpins bombardamentele americane împotriva grupării Statul Islamic la frontiera dintre Turcia și Siria, ocuparea Crimeei de către forțele Federației Ruse și conflictul care a început în estul Ucrainei după aceasta. S-a deplasat în Ucraina cu o lună înaintea începerii războiului dintre Rusia și Ucraina petrecând zece săptămâni la începutul luptelor din această țară. A revenit ȋn Ucraina la un an de la începerea războiului. Este coordonatorul AP pentru România și Moldova. Este câștigătorul mai multor premii pentru fotografie precum Atlanta Photojournalism Seminar First Prize 2007, 2015 și 2023; Clarion Prize 2008; premiul I al Asociației Fotografilor de Presă Americani, în 2013; World Press Photo 2017;  Prix Bayeux-Calvados des correspondants de guerre 2022 și Premiul Pulitzer pentru fotografie de război în 2023, alături de un colectiv fotografic.
Mai multe detalii despre proiectele în desfășurare ale ICR Londra pot fi găsite pe rețelele de socializare și website-urile institutului: www.icr.ro/londra și https://www.rcilondon.co.uk/
www.facebook.com/ICRLondon
twitter.com/RCILondon
https://www.instagram.com/rcilondon/

Trimite email
joi, 14 mai 2026 la 18:57:48 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Invitație

Fabienne Erni (Eluveitie, Illumishade)
duminică, 17 mai, ora 21.00
la Hard Rock Cafe, București