Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Colind, de unul singur, de Gheorghe Păun

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș”, nr. 1/2024

Colind, de unul singur, de Gheorghe Păun

Măcar de-ar ninge, îmbelșugat, din greu, trei zile și trei nopți la rând, cât gardul să crească omătul, să nu mai rămână roată pe drumuri - numai sănii de s-ar putea, cu cai și cu clopoței care să râdă pân' la lacrimi.

Am obosit de-atâta toamnă, de-atâta scădere a zilelor. Sunt convins că la fel scad și la Polul Sud, ca la noi spre Polul cel de Nord, la fel peste tot - s-a lenevit și Soarele, dă arșiță, dar nu Lumină.
Să fie zăpadă, să fie alb, o eră glaciară scurtă, dar intensă, neiertătoare, știind totuși că, în ordinea firească a anotimpurilor, după îngheț izbucnesc, mereu triumfători, mugurii. Cândva, după ceea ce se numește solstițiu de iarnă, după Anul Nou, după Dragobete, spre Sfântul Gheorghe cel purtător de biruință. Cel cu cal și suliță.
Până atunci, aș hiberna! Ghemuit în mine însumi, cu ochii închiși, cu urechile acoperite, stins pe jumătate. Un singur bit pe zi să mi se mai strecoare în țeastă: 0/1, da/nu, a venit primăvara, nu a venit primăvara...
O să încep să-mi imaginez Paradisul ca un loc în care se doarme încontinuu, la adăpost de... o, Doamne, că departe mai ești!
Voi relua fraza de la „la adăpost de", după ce fac mărturisirea că am încercat o vreme să scriu acest editorial despre... micul prinț al lui Saint-Exupéry. Voiam să fie ceva ca de Crăciun, curat, senin, plin de poezie, chiar dacă puțin trist, pentru că, vă amintiți, la sfârșit, micul prinț dispare. Voiam, recunosc, să întrerup șirul textelor „angajate", să nu mă mai refer la starea lumii și starea României, orice privire către cele două duce inevitabil la încrâncenare. O mai strigasem în ajutor și pe Alice, cu aventurile ei în Ţara Oglinzilor și în Ţara Minunilor, a dumnealui Charles Dodgson matematicianul, alias Lewis Carroll povestașul. O eschivă perfectă, în lumi cu adevărat feerice...
...la adăpost de televizoare și ecrane de tot felul, de breaking news și de breaking fake news, ce ironie!, de „bulbucații ochi de broască" ai nerușinaților și vânduților, departe de trăncăneala politicienilor și „formatorilor de opinie", de buzați dezabuzați, mizantropi la suflet ulcerați, jalnice figuri de drojdieri ai condeiului, hlizitori instruiți sau doar cabotini caraghioși, demolatori de profesie, bursieri-mercenari- molozari, oengiști logoreici și oengiste tunse și indignate, foști miniștri știe-tot, actuali „profesori" cu cravata bine înfiptă în omușor (asta produce spondiloză, poate de aceea neuronii lor nu pot face altceva decât să repete fraze primite în plic sau prin intermediul „releelor"), lichele pomădate, crainici care tot repetă că România este pe ultimul loc în Europa la tot ce pretind ei că ar fi de bine și pe primul loc la... - nici nu repet ce spun nemernicii, fugiiiți! (și slugăriți prin lume), acesta este mesajul, chiar dacă mai apare câte un belfer care ne asigură că o ducem mai bine ca niciodată (vai de nepoții care vor plăti împrumuturile unor miniștri ca Câțu), la adăpost de inconștient-meschinii care se întreabă „cât ne-ar costa unirea cu Basarabia", ca și când ar exista un răspuns la întrebarea cât costă sângele, presupunând că Dumnezeu ar îngădui această întrebare, iar asta se aplică și la trădătorii care „s-au săturat de România", la adăpost de UE, NATO, OMS, FMI și de toate organizațiile care vor să ne facă bine, binele lor, agresiv, scump, aiuritor adesea, de miliardari și militari de rang înalt, pentru care lumea este un teritoriu de pradă, oamenii niște piedici, cel mult niște resurse, morala un moft, legile o oportunitate de a face bani, departe de toată progenitura inutilă, artistică și neartistică de pe Pământ, cel la fel de decadent ca Olympul...".
L-am citat pe redactorul-șef, academician Gheorghe Păun, cu editorialul pe post de Colind (de unul singur).
Ce se mai spune în acest Colind, puteți afla la adresa cunoscută... www.curteadelaarges.ro
Ce mai putem lectura din cuprinsul primului număr al revistei pe 2024: Horia Bădescu: Trădarea cărturarilor, Dan Anghelescu: Exilul şi utopia, Mircea Radu Iacoban: Bojdeuca! Theodor Codreanu: Pamfil Şeicaru:Între camarilă şi Dotla asiatică, Victor Ravini: Falsificarea istoriei prin etimologii false, Tudor Nedelcea: Eugeniu Carada, Rodica Lăzărescu: Niculae Gheran în oglinda corespondenţei, Florian Copcea: Eminescu: Ideea europeană şi unitatea culturii universal, Raia Rogac: De vorbă cu Liliana Condraticova, Nicolae Melinescu: Prinţul frământărilor istorice... și multe alte subiecte, pe care nu le găsiți în alte reviste.
Vă mulțumim, distinse domnule academician Gheorghe Păun, și pentru primul număr de revistă din anul care își face loc (cu coatele) să răzbească prin atâta toamnă, așteptând, totuși, să vină iarna, ,,și să ningă mult ca-n frații Grimm".
(OviDan)

Trimite email
miercuri, 10 iunie 2026 la 21:06:35 Ora de vară a Europei de Est