Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Colind, de unul singur, de Gheorghe Păun

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș”, nr. 1/2024

Colind, de unul singur, de Gheorghe Păun

Măcar de-ar ninge, îmbelșugat, din greu, trei zile și trei nopți la rând, cât gardul să crească omătul, să nu mai rămână roată pe drumuri - numai sănii de s-ar putea, cu cai și cu clopoței care să râdă pân' la lacrimi.

Am obosit de-atâta toamnă, de-atâta scădere a zilelor. Sunt convins că la fel scad și la Polul Sud, ca la noi spre Polul cel de Nord, la fel peste tot - s-a lenevit și Soarele, dă arșiță, dar nu Lumină.
Să fie zăpadă, să fie alb, o eră glaciară scurtă, dar intensă, neiertătoare, știind totuși că, în ordinea firească a anotimpurilor, după îngheț izbucnesc, mereu triumfători, mugurii. Cândva, după ceea ce se numește solstițiu de iarnă, după Anul Nou, după Dragobete, spre Sfântul Gheorghe cel purtător de biruință. Cel cu cal și suliță.
Până atunci, aș hiberna! Ghemuit în mine însumi, cu ochii închiși, cu urechile acoperite, stins pe jumătate. Un singur bit pe zi să mi se mai strecoare în țeastă: 0/1, da/nu, a venit primăvara, nu a venit primăvara...
O să încep să-mi imaginez Paradisul ca un loc în care se doarme încontinuu, la adăpost de... o, Doamne, că departe mai ești!
Voi relua fraza de la „la adăpost de", după ce fac mărturisirea că am încercat o vreme să scriu acest editorial despre... micul prinț al lui Saint-Exupéry. Voiam să fie ceva ca de Crăciun, curat, senin, plin de poezie, chiar dacă puțin trist, pentru că, vă amintiți, la sfârșit, micul prinț dispare. Voiam, recunosc, să întrerup șirul textelor „angajate", să nu mă mai refer la starea lumii și starea României, orice privire către cele două duce inevitabil la încrâncenare. O mai strigasem în ajutor și pe Alice, cu aventurile ei în Ţara Oglinzilor și în Ţara Minunilor, a dumnealui Charles Dodgson matematicianul, alias Lewis Carroll povestașul. O eschivă perfectă, în lumi cu adevărat feerice...
...la adăpost de televizoare și ecrane de tot felul, de breaking news și de breaking fake news, ce ironie!, de „bulbucații ochi de broască" ai nerușinaților și vânduților, departe de trăncăneala politicienilor și „formatorilor de opinie", de buzați dezabuzați, mizantropi la suflet ulcerați, jalnice figuri de drojdieri ai condeiului, hlizitori instruiți sau doar cabotini caraghioși, demolatori de profesie, bursieri-mercenari- molozari, oengiști logoreici și oengiste tunse și indignate, foști miniștri știe-tot, actuali „profesori" cu cravata bine înfiptă în omușor (asta produce spondiloză, poate de aceea neuronii lor nu pot face altceva decât să repete fraze primite în plic sau prin intermediul „releelor"), lichele pomădate, crainici care tot repetă că România este pe ultimul loc în Europa la tot ce pretind ei că ar fi de bine și pe primul loc la... - nici nu repet ce spun nemernicii, fugiiiți! (și slugăriți prin lume), acesta este mesajul, chiar dacă mai apare câte un belfer care ne asigură că o ducem mai bine ca niciodată (vai de nepoții care vor plăti împrumuturile unor miniștri ca Câțu), la adăpost de inconștient-meschinii care se întreabă „cât ne-ar costa unirea cu Basarabia", ca și când ar exista un răspuns la întrebarea cât costă sângele, presupunând că Dumnezeu ar îngădui această întrebare, iar asta se aplică și la trădătorii care „s-au săturat de România", la adăpost de UE, NATO, OMS, FMI și de toate organizațiile care vor să ne facă bine, binele lor, agresiv, scump, aiuritor adesea, de miliardari și militari de rang înalt, pentru care lumea este un teritoriu de pradă, oamenii niște piedici, cel mult niște resurse, morala un moft, legile o oportunitate de a face bani, departe de toată progenitura inutilă, artistică și neartistică de pe Pământ, cel la fel de decadent ca Olympul...".
L-am citat pe redactorul-șef, academician Gheorghe Păun, cu editorialul pe post de Colind (de unul singur).
Ce se mai spune în acest Colind, puteți afla la adresa cunoscută... www.curteadelaarges.ro
Ce mai putem lectura din cuprinsul primului număr al revistei pe 2024: Horia Bădescu: Trădarea cărturarilor, Dan Anghelescu: Exilul şi utopia, Mircea Radu Iacoban: Bojdeuca! Theodor Codreanu: Pamfil Şeicaru:Între camarilă şi Dotla asiatică, Victor Ravini: Falsificarea istoriei prin etimologii false, Tudor Nedelcea: Eugeniu Carada, Rodica Lăzărescu: Niculae Gheran în oglinda corespondenţei, Florian Copcea: Eminescu: Ideea europeană şi unitatea culturii universal, Raia Rogac: De vorbă cu Liliana Condraticova, Nicolae Melinescu: Prinţul frământărilor istorice... și multe alte subiecte, pe care nu le găsiți în alte reviste.
Vă mulțumim, distinse domnule academician Gheorghe Păun, și pentru primul număr de revistă din anul care își face loc (cu coatele) să răzbească prin atâta toamnă, așteptând, totuși, să vină iarna, ,,și să ningă mult ca-n frații Grimm".
(OviDan)
Trimite email
miercuri, 25 februarie 2026 la 16:15:00 Ora standard a Europei de Est