Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 ianuarie 2026

Viitorul ministru al Educației și Cercetării urmează să fie stabilit vineri, 30 ianuarie, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al Partidului Național Liberal (PNL), potrivit surselor Edupedu.ro.

Ședința Biroului Politic Național al liberalilor se va desfășura vineri pentru că prim-ministrul Ilie Bolojan este de la începutul săptămânii în vizită de lucru în Germania, iar joi are loc ședință de Guvern.



În acest moment, ministerul Educației și Cercetării este condus interimar de peste două săptămâni de prim-ministrul Ilie Gavril Bolojan, după demisia din 22 decembrie 2025 a lui Daniel Ovidiu David, întors rector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Săptămâna aceasta ar trebui să fie propus noul ministru al Educației, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan. Pe 13 ianuarie, prim-ministrul a precizat, pentru TVR 1, că s-a mers pe varianta în care „până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației”.

„Demisia domnului ministru David s-a suprapus cu perioada de final de an, deci cu partea de sărbători. Aveam două posibilități: să găsim o formulă rapidă sau să recurgem la varianta clasică, existând un interimat. Am mers pe această a doua variantă, în așa fel încât până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației, în așa fel încât împreună cu ceilalți colegi din guvern să poată lucra la pregătirea bugetului care ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie”, a precizat prim-ministrul, pe 13 ianuarie, pentru TVR 1.
Marți, 13 ianuarie, Guvernul a anunțat oficial, printr-un anunț de presă, că premierul Ilie Bolojan i-a transmis președintelui Nicușor Dan propunerea de revocare a lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministrul României.



În acest context, Iolanda Cătinean, președintele Sindicatului din Învățământ „Spiru Haret” Mureș, a declarat, pentru Edupedu.ro, că viitorul ministru al Educației trebuie „să fie o persoană care să dea dovadă de empatie, să-și iubească meseria de cadru didactic”. „În momentul în care tu, ca profesor, iubești ceea ce faci, nu poți să faci rău colegilor tăi”, a menționat aceasta.
Întrebat de ce crede că nu se înghesuie nimeni să preia Ministerul Educației și Cercetării, consilierul prezidențial pentru educație, Sorin Costreie, a afirmat că „în zona politică, sunt mulți care vor să fie acolo, la butoane, dar e important să fie cine trebuie și să-și asume ce are de făcut”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea Info Edu, de pe 18 ianuarie.

Sorin Costreie a declarat în exclusivitate pentru Edupedu.ro, pe 13 ianuarie, că „nu se înghesuie nimeni” să fie ministrul Educației pentru că primează tăierile și reducerile și atunci e greu să faci lucruri cu impact pe termen lung. E nevoie de un ministru din sistem, dar cu soliditate academică.

Demisia ministrului Educației și Cercetării, Daniel-Ovidiu David, a fost anunțată public pe 22 decembrie și constatată oficial abia pe 14 ianuarie, după 23 de zile de amânare. Acum, premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul speră ca „până la sfârșitul acestei luni (n. red. ianuarie 2026)” să vină cu o propunere pentru un nou ministru, invocând încă din 3 ianuarie discuții la PNL pentru găsirea unui titular.

Potrivit surselor Edupedu.ro, printre variantele luate în calcul de PNL și de premierul Ilie Bolojan pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în discuțiile de la începutul lunii ianuarie, s-au aflat în ultima perioadă rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea – al cărui nume a suscitat însă numeroase critici privind acuzația de plagiat semnalată într-o anchetă publicată de Pressone.ro, semnată de Emilia Șercan – și consiliera de stat la Cancelaria prim-ministrului, Luciana Antoci, potrivit surselor Edupedu.ro; de asemenea, conform acelorași surse, la finalul lunii decembrie 2025 a fost vehiculat în PNL și numele Măriucăi Talpeș, variantă care a picat.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

,,2024 va fi un an financiar complicat”

2023, anul cu cele mai mari investiții din ultimii 30 de ani în Bihor

,,2024 va fi un an financiar complicat”

Anul 2023 se încheie cu investiții publice record derulate de Consiliul Județean Bihor în ultimii 30 de ani de administrație județeană, cu proiecte de peste 200 de milioane de euro.

Fondurile proprii, fondurile europene și guvernamentale au fost investite în infrastructură rutieră, prin reabilitarea și construirea unor drumuri noi, în modernizarea și dezvoltarea aeroportului, în curățenia din întregul județ și în crearea unei infrastructuri pentru educație, sănătate și mediul de afaceri.
Doar la Aeroportul Oradea au fost realizate anul acesta investiții de aproximativ 70 de milioane de euro (extinderea terminalului, dotări, prelungirea pistei etc).
Președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, și cei doi vicepreședinți, Călin Gal și Mircea Mălan, au evidențiat realizările din acest an, dificultățile în implementarea proiectelor, oportunitățile de finanțare fructificate și au împărtășit viziunea pentru următoarea perioadă.
A fost un an cu cele mai mari dificultăți. La toate proiectele am avut complicații. Am avut probleme juridice cu lucrări blocate, cu întârzieri, probleme la achiziții, am avut contestații care au prelungit semnarea contractelor. Sunt chestiuni pe care nu le poți controla. Am avut probleme în execuție peste tot. La Centura Biharia, de exemplu, suntem blocați pentru că s-au descoperit șase situri arheologice. De asemenea, am avut probleme cu constructorii la toate lucrările, pentru că nu au suficientă forță de muncă. Dar cu toate aceste greutăți inevitabile, proiectele au mers înainte și, aflate în diferite stadii, noi spunem că a fost un an bun pentru derularea lor. Volumul de investiții de anul acesta de la Aeroport a fost cât toate investițiile Consiliului Județean Bihor din întregul mandat trecut", a precizat Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor.
Vicepreședintele Consiliului Județean Bihor, Călin Gal, a declarat: „Noi am făcut pentru 2023 un buget în care am anticipat lunile în care nu vom încasa anumite sume până la semnarea contractelor de finanțare. A fost una dintre cele mai grele perioade pe care eu le-am întâlnit în ultimii ani în zona financiar-fiscală. Anul viitor vom menține aceeași linie, partea de dezvoltare va fi la un nivel ridicat. Ne pregătim pentru un an de foc".
Președintele Consiliului Județean, Ilie Bolojan, a subliniat că în anul 2023 au fost valorificate toate oportunitățile de finanțare cu fonduri europene (exemple: modernizarea și digitalizarea Bibliotecii Județene, proiectul rețelei de trenuri metropolitane, reabilitarea fostei Policlinici Mari, centurile din zona metropolitană a Municipiului Oradea și din județ, pasaje rutiere și pietonale în Oradea, Drumul Expres Arad - Oradea etc) și guvernamentale (exemplu: Inelul Rutier Metropolitan).
Acesta a evidențiat parteneriatele strategice cu alte instituții publice, multe proiecte fiind rezultatul colaborării cu Primăria Municipiului Oradea, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, primăriile din județ, Primăria Arad și Consiliul Județean Arad.
Anul a fost marcat și de stabilizarea activității instituțiilor de cultură după restricțiile impuse de pandemie. De asemenea, Consiliul Județean Bihor a demonstrat capacitatea de a funcționa eficient cu un personal redus. 
În 2023, Consiliul Județean a susținut și implementat inițiative cu un impact semnificativ în diferite domenii precum sănătate, prin înființarea unui consorțiu de spitale și colaborarea cu medicii de familie, educație, cu accent pus pe învățământul profesional la Campusul Școlar din Oradea, sprijinirea introducerii și extinderii rețelelor de gaze naturale în județ și promovarea tradițiilor și a producătorilor locali.
În anul care tocmai se încheie, Consiliul Județean Bihor a arătat preocupare față de toate componentele comunității bihorene, de la dezvoltarea infrastructurii rutiere, de afaceri și curățenie. Ne-am adresat și dimensiunii cultural-artistice prin proiecte concrete la care am lucrat în parteneriat cu Inspectoratul Școlar, primăriile, bisericile, mediul de afaceri, presa și bihorenii. Mă refer la „Luna curățeniei", la „Lumină din Lumină" de Paște, la „Bihorul colindă", evenimentele dedicate doamnei Florica Bradu și alte proiecte de acest fel", a subliniat Mircea Mălan, vicepreședintele Consiliului Județean Bihor.
Una dintre provocările anului 2024 este operaționalizarea proiectelor aflate într-o fază avansată de execuție, cu accent pe Parcul Științific și Tehnologic și Campusul Școlar pentru învățământ dual din Oradea. Ambele sunt proiecte-pilot și presupun o implicare activă a companiilor din județ și a Universității din Oradea. În cazul Campusului, majoritatea profesorilor vor proveni din sectorul privat. Punerea în funcțiune a sistemului de telemedicină în județ reprezintă un alt obiectiv al anului 2024.
Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor, a conchis:2024 va fi un an financiar complicat, dublat de situația electorală. Estimez un volum de investiții de aproximativ 800 de milioane de lei. Proiectele sunt pregătite și va urma semnarea mai multor contracte de finanțare. Ne propunem să menținem capacitatea consiliului de a derula proiectele și să asigurăm o continuitate a viziunii de dezvoltare. Ciclurile de dezvoltare nu sunt de doar patru ani, uneori pot fi de 15-20 de ani".

Trimite email
duminică, 8 februarie 2026 la 09:28:51 Ora standard a Europei de Est