Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

,,2024 va fi un an financiar complicat”

2023, anul cu cele mai mari investiții din ultimii 30 de ani în Bihor

,,2024 va fi un an financiar complicat”

Anul 2023 se încheie cu investiții publice record derulate de Consiliul Județean Bihor în ultimii 30 de ani de administrație județeană, cu proiecte de peste 200 de milioane de euro.

Fondurile proprii, fondurile europene și guvernamentale au fost investite în infrastructură rutieră, prin reabilitarea și construirea unor drumuri noi, în modernizarea și dezvoltarea aeroportului, în curățenia din întregul județ și în crearea unei infrastructuri pentru educație, sănătate și mediul de afaceri.
Doar la Aeroportul Oradea au fost realizate anul acesta investiții de aproximativ 70 de milioane de euro (extinderea terminalului, dotări, prelungirea pistei etc).
Președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, și cei doi vicepreședinți, Călin Gal și Mircea Mălan, au evidențiat realizările din acest an, dificultățile în implementarea proiectelor, oportunitățile de finanțare fructificate și au împărtășit viziunea pentru următoarea perioadă.
A fost un an cu cele mai mari dificultăți. La toate proiectele am avut complicații. Am avut probleme juridice cu lucrări blocate, cu întârzieri, probleme la achiziții, am avut contestații care au prelungit semnarea contractelor. Sunt chestiuni pe care nu le poți controla. Am avut probleme în execuție peste tot. La Centura Biharia, de exemplu, suntem blocați pentru că s-au descoperit șase situri arheologice. De asemenea, am avut probleme cu constructorii la toate lucrările, pentru că nu au suficientă forță de muncă. Dar cu toate aceste greutăți inevitabile, proiectele au mers înainte și, aflate în diferite stadii, noi spunem că a fost un an bun pentru derularea lor. Volumul de investiții de anul acesta de la Aeroport a fost cât toate investițiile Consiliului Județean Bihor din întregul mandat trecut", a precizat Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor.
Vicepreședintele Consiliului Județean Bihor, Călin Gal, a declarat: „Noi am făcut pentru 2023 un buget în care am anticipat lunile în care nu vom încasa anumite sume până la semnarea contractelor de finanțare. A fost una dintre cele mai grele perioade pe care eu le-am întâlnit în ultimii ani în zona financiar-fiscală. Anul viitor vom menține aceeași linie, partea de dezvoltare va fi la un nivel ridicat. Ne pregătim pentru un an de foc".
Președintele Consiliului Județean, Ilie Bolojan, a subliniat că în anul 2023 au fost valorificate toate oportunitățile de finanțare cu fonduri europene (exemple: modernizarea și digitalizarea Bibliotecii Județene, proiectul rețelei de trenuri metropolitane, reabilitarea fostei Policlinici Mari, centurile din zona metropolitană a Municipiului Oradea și din județ, pasaje rutiere și pietonale în Oradea, Drumul Expres Arad - Oradea etc) și guvernamentale (exemplu: Inelul Rutier Metropolitan).
Acesta a evidențiat parteneriatele strategice cu alte instituții publice, multe proiecte fiind rezultatul colaborării cu Primăria Municipiului Oradea, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, primăriile din județ, Primăria Arad și Consiliul Județean Arad.
Anul a fost marcat și de stabilizarea activității instituțiilor de cultură după restricțiile impuse de pandemie. De asemenea, Consiliul Județean Bihor a demonstrat capacitatea de a funcționa eficient cu un personal redus. 
În 2023, Consiliul Județean a susținut și implementat inițiative cu un impact semnificativ în diferite domenii precum sănătate, prin înființarea unui consorțiu de spitale și colaborarea cu medicii de familie, educație, cu accent pus pe învățământul profesional la Campusul Școlar din Oradea, sprijinirea introducerii și extinderii rețelelor de gaze naturale în județ și promovarea tradițiilor și a producătorilor locali.
În anul care tocmai se încheie, Consiliul Județean Bihor a arătat preocupare față de toate componentele comunității bihorene, de la dezvoltarea infrastructurii rutiere, de afaceri și curățenie. Ne-am adresat și dimensiunii cultural-artistice prin proiecte concrete la care am lucrat în parteneriat cu Inspectoratul Școlar, primăriile, bisericile, mediul de afaceri, presa și bihorenii. Mă refer la „Luna curățeniei", la „Lumină din Lumină" de Paște, la „Bihorul colindă", evenimentele dedicate doamnei Florica Bradu și alte proiecte de acest fel", a subliniat Mircea Mălan, vicepreședintele Consiliului Județean Bihor.
Una dintre provocările anului 2024 este operaționalizarea proiectelor aflate într-o fază avansată de execuție, cu accent pe Parcul Științific și Tehnologic și Campusul Școlar pentru învățământ dual din Oradea. Ambele sunt proiecte-pilot și presupun o implicare activă a companiilor din județ și a Universității din Oradea. În cazul Campusului, majoritatea profesorilor vor proveni din sectorul privat. Punerea în funcțiune a sistemului de telemedicină în județ reprezintă un alt obiectiv al anului 2024.
Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor, a conchis:2024 va fi un an financiar complicat, dublat de situația electorală. Estimez un volum de investiții de aproximativ 800 de milioane de lei. Proiectele sunt pregătite și va urma semnarea mai multor contracte de finanțare. Ne propunem să menținem capacitatea consiliului de a derula proiectele și să asigurăm o continuitate a viziunii de dezvoltare. Ciclurile de dezvoltare nu sunt de doar patru ani, uneori pot fi de 15-20 de ani".

Trimite email
joi, 7 mai 2026 la 00:59:03 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Concert aniversar

IRIS - Cristi Minculescu, Valter & Boro - Primii 45
Concert aniversar
la Arenele Romane, București
sâmbătă, 23 mai, ora 19.30, acces de la 19.00